Arhive etichete: poem

Julio Cortázar – Rezumatul toamnei


Uneori este surprinzător faptul că
fervoarea timpului se întoarce,
fără a se întoarce un trup
și fără nici un motiv revine;
că frumusețea,
atât de scurtă în iubirea ei violentă,
păstrează un ecou în coborârea nopții.

Scrie un comentariu Continuă citirea →

Lina de Feria – E singurul lucru


totuși există ceva viu în toate
și cred că nu voi înceta niciodată de-a cuprinde viața
sau această noapte splendidă pentru-a muri.

Scrie un comentariu Continuă citirea →

Matsuo Basho – ***.***


Adânc în toamnă
și această omidă
încă nu un fluture

Scrie un comentariu Continuă citirea →

Michelangelo Buonarroti – ***.***


Mai lesne mor decat sa ma ucida
de mii de ori pe ora o femeie
ce moartea-n schimb iubirii vrea sa-mi deie!

Scrie un comentariu Continuă citirea →

Omar Khayyam – ***.***


Mă dojeniţi că veşnic sunt beat. Ei bine, sunt!
Necredincios mă faceţi. Şi ce dacă-i aşa?
Puteţi orice să spuneţi pe socoteala mea.
Îmi aparţin. Pricepeţi? Şi sunt ceea ce sunt!

Scrie un comentariu Continuă citirea →

Georg Trackl – Apus


În curte, vrăjiți de lăptosul amurg bolnavii vin,Prin brunele de toamnă firavi și moi pătrund.Timpuri de aur tânjesc ochii de vacs rotund,Împliniți de visări, de liniște și vin. Neputința lor se închide în stafii meschin.Stele răspândesc tristețea albă-n străfund.În gri plin de-amăgiri sunete de clopot pătrund,Privește cum groaznic se risipesc deplin. Siluete batjocoritoare fără formă-ngenuncheazăȘi […]

Scrie un comentariu Continuă citirea →

Sappho – ***.***


Adună-mă ușor scuturând praful de pe haine.
Te voi urma.
Pretutindeni.

Scrie un comentariu Continuă citirea →

Ryōkan Taigu – ***.***


Dacă vreţi să ştiţi
cum am renunţat la dorinţe,
vă spun că sub cer
când ploaia cade, cade,
când suflă vântul, suflă.

Scrie un comentariu Continuă citirea →

Robert Desnos – Ultimul poem


Nu-mi rămâne decât să fiu umbră printre umbre,
să fiu de o sută de ori mai umbră decât umbra,
să fiu umbra care va veni și reveni
în viața ta însorită.

Scrie un comentariu Continuă citirea →

Robert Desnos – Mâine


Dacă nu dormim e pentru a pândi aurora
Care va dovedi că, în sfârşit, trăim în prezent.

Scrie un comentariu Continuă citirea →

Rainer Maria – Elegia a opta


„Cine ne-a răsucit în aşa fel, că noi,
orice-am face, ne aflăm mereu în postura
unuia care pleacă?”

Scrie un comentariu Continuă citirea →

Rene Char – Suntem chiar așa de fragili?


Câte nu puteai tu să promiţi fără să pleci,
O, Viaţă frumoasă!
Acum e momentul, trebuie ţinut!

Scrie un comentariu Continuă citirea →

Rene Char – Vecinătăţile lui Van Gogh


„Noi nu suntem numai materie nesigură în faţa ritualului nisipos lăsat pe malul extenuat al Sfinţilor.”

Scrie un comentariu Continuă citirea →

Rainer Maria Rilke – Înserare


Încet se schimbă ziua-n strai de seară;
copaci bătrâni îi ţes pe crengi vestmânt.
Eşti între lumi, şi simţi cum se separă:
spre boltă una, alta spre pământ.

Scrie un comentariu Continuă citirea →

Rainer Maria Rilke – Elegia întâi


Cine, dacă-aş striga, m-ar auzi
dintre ale îngerilor cete? Chiar dacă vreunul
m-ar alipi deodată de inimă: aş pieri
de străşnicia mai puternicei lui firi.

Scrie un comentariu Continuă citirea →

Rainer Maria Rilke – Dans macabru


Le picură teama ca bubele pline
și putreziciunea mai bine
miroase acum, la-nceput.

Scrie un comentariu Continuă citirea →

Dylan Thomas – Şi moartea nu se va înstăpâni 


Deși iubiţii pier, iubirea e neperitoare
Şi moartea nu se va înstăpâni.

Scrie un comentariu Continuă citirea →

Leonid Dimov: Să fie iarnă


Nu mă lăsa, de umeri mă cuprinde,
Șoptește-mi vorbe clare, să-nțeleg,
Ori șuieră preziceri și colinde
Să fie iarnă pentr-un ev întreg.

Scrie un comentariu Continuă citirea →

A. E. Baconsky: ***.***


Toate sunt bune întotdeauna și nimenea n-a murit!
Dinții rânjiți sunt grilajul ce ne împrejmuie,
nu mai vreau să zâmbesc, vreau să fiu!

Scrie un comentariu Continuă citirea →

Wang Wei: Senectute


Nimic de-aceste vremuri
nu mă leagă:
Curînd
mă voi însingura în munți.

Scrie un comentariu Continuă citirea →

Issa: Primăvară


Cu un sfeșnic în mână,
Uite, el se plimbă prin grădină,
Cu alean de primăvară.

Scrie un comentariu Continuă citirea →

Giuseppe Ungaretti – Treziri 


Fiece moment
l-am trăit
altădată
într-o epocă scufundată
în afara mea

Scrie un comentariu Continuă citirea →

Giuseppe Ungaretti – Culoarea umbrei


Din culoarea umbrei
Se pictează seara,
Nesfârșită pentru mine
Departe de tine.

Scrie un comentariu Continuă citirea →

Giuseppe Ungaretti – Unde lumina


Ora constantă, eliberați de vârste
În nimbul ei pierdut
Ne vom afla lințoliul.

Scrie un comentariu Continuă citirea →

Eugenio Montale – Îngerul negru


O mare înger negru
funinginiu adăpostește-mă
sub aripile tale

Scrie un comentariu Continuă citirea →

Odisseas Elytis: Șapte heptastihuri nocturne


Așteptarea-i pe moarte
Asemenea gândului ce prin meandrul zadarnic
Cade strivit în poala ursitei.

Scrie un comentariu Continuă citirea →

Wang Wei: Lacul Y


Din mijloc de cale pe-ape
Am privit maluri lăsate –
Munții verzi sunt tot aproape
Doar că-n nori pe jumătate.

Scrie un comentariu Continuă citirea →