Conferința de presă susținută de președintele PNL, Crin Antonescu, și viceliderul deputaților PNL Eugen Nicolăescu

Crin Antonescu:

Bună ziua!

Împreună cu colegul meu, domnul deputat Eugen Nicolăescu, vrem să vă prezentăm astăzi poziția de principiu a Partidului Național Liberal față de, probabil, cel mai importat act politic care urmează în aceste zile și anume proiectul Bugetului de stat pe care Guvernul Boc  îl înaintează și dezbaterea asupra sa.

Cum în repetate rânduri s-a spus și cum faptele o dovedesc până la urmă, proiectul de Buget și Bugetul reflectă, fără posibilitatea de a masca lucrurile, viziunea unui partid, viziunea unui guvern, viziunea unei majorități asupra direcției în care țara, în care societatea românească se îndreaptă și acest proiect de Buget, ca și cele din anii anteriori, poate mai mult chiar, într-o măsură mai mare, ne arată crudul adevăr, dincolo de demagogia, de lozincile, de poveștile actualei puteri. Și, din punctul de vedere al Partidului Național Liberal, punct de vedere susținut cu cifre, până la detaliu, Bugetul pe anul 2012, pe care PDL-ul și acoliții săi vor să-l adopte, este un Buget al risipei electorale, al sărăciei, al umilinței și al nedreptății.

Modul în care acest Buget este construit reflectă mentalitatea guvernanților, caracterul de tip securistic al statului pe care Băsescu și Boc îl așează, chipurile reformat, în România și prima remarcă pe care am face-o este că, în vreme ce fonduri destinate educației, culturii, agriculturii, muncii, protecției sociale scad, capitolele care cresc și în acest an, așa cum au crescut și în ceilalți ani, sunt bugetele alocate instituțiile de forță, serviciilor de informații în principal – SRI, SIE, SPP, în vreme ce, așa cum spuneam, nici salariații bugetarii, nici pensionarii nu recuperează nimic din pierderile pe care le-au suferit.

Să mai remarcăm din capul locului că orice variantă de deficit sub 2 % este nerealizabilă în 2012. Obiectivul mascat al actualului guvern este să ajungă tot la un deficit de 3% sau chiar peste, dar să utilizeze în scopuri electorale, pentru că vom avea alegeri, prin rectificări repetate, miliarde de euro, în scopuri pur electorale, miliarde pe care acum nu le au și pe care, în apropierea alegerilor, așa cum spuneam, le vor găsi.

În 2012 se preconizează 11 miliarde de lei dobânzi la datoria publică, reprezentând peste 2% din PIB și dacă tot deficitul se duce pe datoria publică, practic finanțarea sectorului public se va face cu un buget excedentar. Practic, ideea reducerii deficitelor pe spinarea bolnavilor cronici, prin reducerea dramatică a cheltuielilor din sănătate, pe spinarea tinerilor, pe spinarea elevilor, pe spinarea tuturor segmentelor active și față de care statul are obligații constituționale, reducerea cheltuielilor din sănătate, din învățământ, din cultură, din cercetare, înghețarea pensiilor, reducerea veniturilor bugetare – toate acestea nu înseamnă stabilizare, ci este o continuare a destabilizării, nemaivorbind de faptul că, deși guvernul invocă în permanență intenția de creștere a investițiilor, cifrele sunt foarte clare, seci și dure: investițiile scad, investițiile str ăine directe, care sunt, în fond, motoarele reale, autentice ale creșterii economice, au scăzut de la 9,5 miliarde de euro în 2008, la sub 2 miliarde de euro în 2011. Astfel, în 2012, România, o țară adâncită, cufundată în sărăcie, va plăti pentru datorii aproape cât tot bugetul public al sănătății, ca să dăm un exemplu cât se poate de clar.

Bugetul nu oferă așadar nici un fel de perspectivă, niciun fel de șansă pentru viitor, ci o continuare a măsurilor de austeritate, direcționate doar pe cei de jos, nu și pe cei de sus, nu și pe administrație, nu și pe clientelă, și bineînțeles, fără nicio măsură reală de relansare economică.

Bugetul pe anul 2012 poate fi caracterizat ca o lege ilegală și neregulamentară, ca o lege imorală, ca o lege a subdezvoltării economice, care accentuează criza, în loc s-o combată. E o lege a umilinței și sărăcirii românilor, e o lege a risipei și a corupției Partidului Democrat și asociaților săi, a politizării fondurilor publice și nu  a priorității investițiilor. În fine, așa cum spuneam, e o lege a subfinanțării educației, sănătății, administrației locale.

De ce este ilegală? Caracterul neregulamentar și ilegal vine, în primul rând, de la faptul că proiectul de lege privind Bugetul de stat și proiectul de lege privind Bugetul asigurărilor sociale de stat pe 2012 nu au fost transmise parlamentului spre dezbatere în termenul prevăzut de Legea Finanțelor publice. Acest termen este 15 octombrie, legea este în vigoare, iar Parlamentul a fost sesizat în data de 25 noiembrie, deci cu o întârziere de șase săptămâni, ceea ce este din capul locului o încălcare a legii.

De altfel, niciodată în timpul acestei guvernări, proiectul de buget nu a fost transmis spre dezbatere în termenul legal. Și, să nu uităm, vorbim despre cea mai importantă lege a unei țări într-un an.

De asemenea, e foarte importat să reținem și să subliniem încă o dată un lucru foarte grav și anume că bugetul pe anul 2012, proiectul de lege, este elaborat pe baza unor legi care nu există sau care nu sunt încă în vigoare și încălcând deci legi care sunt încă în vigoare la momentul la care el a fost redactat și, în unele cazuri, chiar la momentul la care vorbim: Legea de salarizare unitară pe anul 2012 nu a fost prezentată nici până astăzi parlamentului, deși ea figurează în programul legislativ al guvernului pentru această sesiune, după cum figurează și în acordul cu Fondul Monetar Internațional; Legea asistenței sociale, care nu este încă în vigoare; Ordonanța de urgență care modifică Legea 273/2006 privind finanțele publice locale, care diminuează fondurile administrației locale provenite din impozite pe venituri și le confiscă pe cele provenite din impozitarea pensiilor.

Sau, în alte cazuri, cu încălcarea directă a unor legi care sunt în vigoare, fără nici un fel de altă conotație: Legea Educației, care prevede alocarea unui procent de 6% din Produsul Intern Brut pentru educație și 1% din Produsul Intern Brut pentru cercetare. Guvernul vine cu un procent de sub 2% din PIB pentru acest domeniu; Legea 263/2010 privind Sistemul unitar de pensii publice, care, de asemenea, este încălcată prin propunerea și decizia, până la urmă, a Partidului Democrat de a îngheța pensiile pentru al treilea an consecutiv; Legea 304/2004 privind organizarea judiciară, care stipulează că finanţarea curţilor de apel, tribunalelor, tribunalelor specializate şi judecătoriilor se face prin bugetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, guvernul PDL propunând ca finanţarea să se facă în continuare prin bugetul Ministerului Justiţiei.

Proiectul de buget al pedeliștilor români și maghiari este, de asemenea, o lege imorală pentru că, așa cum spuneam, în plină criză, guvernul decide în continuare să reducă fondurile destinate muncii, educației, culturii, agriculturii și să aloce bani mai mult, sume sporite, la serviciile de informații ca şi la cheltuielile birocrației, cheltuielile administrației centrale, birocratice.

În 2012, cheltuielile cu bunuri şi servicii cresc cu aproape 15% faţă de 2011 și asta reprezintă 5,47% din Produsul Intern Brut, guvernul propunându-și să scadă această pondere la 5,18 abia în anul 2015, or aici avem pe cifre o realitate pe care noi am denunțat-o în permanență în cursul acestui an și anume că teoria austerității, apelul la înţelegere de către categorii largi ale populației României se bazează pe un fals sau în orice caz pe o discriminare fundamentală: austeritate nu este impusă decât celor de jos; Austeritatea nu se reflectă deloc sus; Austeritatea nu înseamnă deloc o reducere a cheltuielilor publice din etajul administrației, care, evident, înseamnă clientela partidelor de la guvernare, bani publici care pot fi jonglaţi în contracte de stat, bineînţeles cu firmele prietene și cu firmele clientelare. Sus, deci, sus, acolo unde oamenii puterii cheltuiesc bani publici nu există austeritate, există, dimpotrivă, o sporire a alocărilor în fiecare an, inclusiv pentru anul 2012, cu cifre. În vreme ce jos, milioane de oameni, dacă vorbim numai de sectorul bugetar, trebuie să suporte în continuare poveşti și, din păcate, realități despre austeritate.

Nu mai vorbim despre faptul că, și asta va fi o discuție separată, care nu ține direct de Bugetul de stat, în vreme ce și în sectorul privat situația nu e deloc roză, în vreme ce și în sectorul privat efectele crizei se simt, ele se simt de către întreprinzătorii, oamenii de afaceri, angajații din mediul privat care concurează normal pe piață și ale căror profituri, venituri, cifre de afaceri scad de la an la an, în vreme ce grupul de firme clientelare, de cele mai multe ori direct ale potentaților PDL și asociaților lor, au și profituri mai mari, și cifre de afaceri mai mari și acolo treaba merge foarte bine, acolo nu există austeritate, acolo nu există criză.

Sigur că, în aceste condiţii, Bugetul pe 2012 e o lege a subdezvoltării economice în fond, care accentuează criza și care pune în valoare, încă o dată, incapacitatea profundă, definitivă a acestui guvern de a lua măsuri reale de stimulare economică. El va falimenta în continuare IMM-urile pentru că nu există niciun fel de măsuri care să poată fi identificate în acest buget în sprijinul lor. Nu există niciun fel de program, măsură care să însemne element dintr-un program de creare de locuri de muncă, deşi în România efectivul salariaţilor a scăzut cu peste 640.000 de persoane și, în aceste condiții, bugetul va fi o lege și a umilinței și sărăcirii românilor în continuare. E un Buget care, în fond, redistribuie ura şi care trădează dispreţul profund al guvernaţilor față de cei guvernați, față de cetățenii care plătesc im pozite în România și în slujba cărora acest guvern, ca și orice guvern, ar trebui să lucreze.

Eu mă opresc aici, rugându-l pe colegul meu Eugen Nicolăescu să vă prezinte amendamentele pe care Uniunea Social Liberală și parlamentarii Partidului Național Liberal le vor susține și să suplimenteze cu argumente tehnice aceste afirmații politice pe care eu, în numele Partidului Național Liberal, le-am făcut.

Eugen Nicolăescu:

Vreau să vă spun pentru început că Partidul Național Liberal vă propune și propune evident guvernului și puterii parlamentare o altă alternativă la acest proiect de Buget. Noi credem că un Buget tot în condiții de prudență, de maximă responsabilitate, de creativitate și inteligență poate să promoveze ceea ce România are nevoie: creștere economică, creare de locuri de muncă și evident cheltuirea atentă a banului public.

Din acest punct de vedere, Partidul Național Liberal are, să spunem, contribuții la amendarea proiectului de Buget pe 2012 pe trei direcții:

O direcție este comună cu Partidul Social Democrat, în cadrul USL, și aici avem 10 măsuri, 10 tipuri de fapt de măsuri, din care cinci se referă strict la relansare economică și cinci la creștere de venituri suplimentare în buget. Mai departe avem câte direcții de acțiune strict ale Partidului Național Liberal și, evident, categoria a treia, sunt circa 2200 de amendamente pe care deputați și senatori ai PNL le-au depus în numele colegiilor pe care le reprezintă în Parlamentul României.

Și acum să vorbim de prima categorie de amendamente, primele 5-10 tipuri de măsuri care se referă la, aș spune, o reproiectare a bugetului, ținând cont de alte priorități și ținând cont de faptul că România are nevoie în primul rând de măsuri de relansare economică.

Prima măsură, și care cred eu că e cea mai importantă pentru mediul de afaceri – singurul capabil să producă venituri, să producă prosperitate, să creeze locuri de muncă – reducerea contribuţiilor la asigurările sociale de stat cu 5 puncte procentuale, de data aceasta numai la angajatori, care va avea ca efect evident reducerea costului forței de muncă. Reducerea costului forței de muncă înseamnă creșterea de competitivitate și înseamnă creștere de număr de locuri de muncă, implicit mai multe impozite și taxe la buget.

Anticipăm o posibilă diminuare într-o primă etapă a veniturilor bugetare cu circa 0,5% din PIB, dar care se va compensa în ultima parte a anului ca urmare a încasărilor suplimentare din locurile de muncă nou create.

O a doua măsură se referă la reducerea Taxei pe Valoare Adăugată cu un punct procentual în anul 2012, astfel încât, până în anul 2016, să revenim la Taxa pe Valoare Adăugată la nivelul cotei de 19%. Sigur, dacă lucrurile vor merge mai bine, se poate devansa această dată.

Anticipăm o reducere a încasărilor bugetare cu 0,3% din PIB, dar și ea cu efect temporar pentru că prin aplicarea corelată a tuturor măsurilor pe care le propunem se va realiza creștere economică de peste 4%, se va relansa consumul intern care va absorbi foarte ușor acest efect.

A treia măsură, introducerea unei scheme speciale de TVA pentru agricultură, care să determine scăderea acesteia pentru produsele agricole la 9%, iar diferența de 15 puncte procentuale să se întoarcă la producător, ca un factor de stimulare a cheltuielilor de efectuat în agricultură.

O primă apreciere va însemna o reducere cu 0,2% a încasărilor din PIB, dar de fapt noi mizăm pe o creștere la finalul anului de peste 2% din PIB, ca urmare a fiscalizării unei părți din producția agricolă, care, astăzi, după cum știm, se desface la negru, care nu e în niciun fel fiscalizată.

A patra măsură, respectarea legii actuale în ceea ce privește indexarea pensiilor cu rata inflaţiei și cu jumătate din creşterea salariului mediu pe economie. Ar putea să însemne o reducere cu 0,4 puncte procentuale cheltuielile bugetare, dar noi credem că prin această măsură se relansează consumul intern prin creșterea veniturilor pensionarilor, iar o reașezare a pensiilor speciale, care după cum știți a avut efect invers, a mărit cheltuielile cu pensiile, nicidecum nu le-a micșorat, ar putea să permită economia necesară pentru diminuarea acestei influențe pe buget.

Și a cincea măsură din această primă categorie se referă, evident, la cota de finanțare pentru proiectele cu finanțare europeană din fonduri europene, care ar putea să ducă la, evident, absorbția de trei ori a fondurilor europene, undeva la circa 25% din cât se estimează a se obține pe anul 2011.

A doua categorie de măsuri convenite PNL-PSD se referă la disponibilizări de venituri suplimentare la buget. Prima, de care încerca să spună și domnul președinte Antonescu printre rânduri, se referă la blocarea cheltuielilor de partid. Cu alte cuvinte, suspendarea programului național de dezvoltare a infrastructurii și altor cheltuieli similare care, după cum știm, nu se fac decât pentru clientelă de partid. Economia pe următorii ani aici este de 3,7% din PIB, însă pentru anul 2013 economia se poate duce undeva la 0,3 – 0,5% din produsul intern brut. Sigur, noi am făcut o estimare neavând foarte clar detalierea proiectelor pe care vrea să le facă guvernul.

A doua direcție mare este reducerea cu 50% a cheltuielilor cu bunuri și servicii. Pentru oprirea risipei actuale, cu excepția, și vreau să se rețină acest lucru, a cheltuielilor pentru medicamente, pentru materiale sanitare și pentru utilități, economia pe care o realizăm o estimăm la 8,9% din PIB.

Fondul de rezervă al guvernului. Prin amendament, dorim să obligăm guvernul să nu utilizeze acest fond decât pentru situații de urgență, ceea ce duce la o estimare a reducerii cheltuielilor cu 0,8% din PIB.

A patra măsură, menținerea actualei contribuții la pilonul doi de pensii, 3% pensiile administrate privat, care să asigure în acest moment un echilibru bugetar. Și ultima măsură din această categorie a măsurilor convenite PNL-PSD, se referă, evident, la atragerea de fonduri europene, care sa completeze fondurile interne şi care, evident, să asigure crearea de noi locuri de muncă. Noi credem că se pot aduce venituri bugetare de circa 0,7% din PIB, urmare a creșterii locurilor de muncă, a consumului, a creării de valoare adăugată și respectiv cumulării prin colectare de impozite și taxe la buget.

Cu alte cuvinte, prin cele zece măsuri, putem să avem o influență pozitivă de 0,7 puncte procentuale din PIB, cu aproximație un miliard de euro.

Amendamente ale PNL, de data aceasta care tot așa, sunt de fond, și care derivă din aprecierile politice pe care le făcea domnul președinte Antonescu, și anume necesitatea finanţării curente şi de capital din domeniile: educaţiei – 6% din PIB conform legii și 1% pentru cercetare, o cale sigură de creștere a competitivității având în vedere că investim în cercetare, investim în inteligență, investim în proiecte de viitor. Sănătății să-i acordăm 5% pentru activitatea curentă și 1% pentru infrastructură. Pentru că tot vorbește guvernul de infrastructură, poate să prioritizeze investițiile în infrastructură, în sănătate și atunci multe din problemele cu care se confruntă românii se pot rezolva, iar justiției să-i acordăm, de asemenea, 1% din PIB pentru că numai în felul acesta putem să avem speranța că actul de justiție se poate efectua în condi ții normale.

O a doua direcție, scutirea de impozitare a dividendelor care vor fi reinvestite sub forma majorării capitalului social. Cu alte cuvinte, încercăm să suplinim lipsa de capital, de finanțare pentru dezvoltarea firmelor mici și mijlocii, încercăm de fapt să ajutăm printr-o finanțare gratuită, pentru că dividentul este o finanare gratuită, a acestor tipuri de întreprinderi care, după cum știm, sunt cele mai flexibile, se mișcă cel mai ușor pe piață și pot să creeze locuri de muncă. Bonificații de 5% pentru acele întreprinderi și contribuabili, în general, care își achită mai devreme taxele către bugetul țării. Asta înseamnă că vom crea un comportament de conformare voluntară, vom crea o colectrare mai bună, vom diminua eveziunea fiscală și, cu alte cuvinte, va fi o sursă de creștere a veniturilor bugetare pe care încă nu o putem estima că nu avem datele î ncă puse la dispoziție de Ministerul Finanțelor.

Capitalizarea EximBank pentru exporturi, știm foarte bine că România ar putea să-și crească economia dacă ar exporta, dar pentru asta trebuie să fie încurajați exportatorii, iar EximBank are o asemenea menire. Datoria statului este să sprijine EximBank-ul ca, la rândul său, această bancă să sprijinre agenții economici. Și nu în ultimul rând, având în vedere turbulențele de pe piața bancară internațională și poate și cu influențe pe piața românească, capitalizarea CEC. Am pus aici 1,5 miliarde de lei suplimentar pentru capitalizarea CEC, știm că CEC-ul pe de o parte este o bancă de stat și în al doilea rând pentru că el contribuie și la finanțarea întreprinderilor mici și mijlocii. Cu alte cuvinte, încercăm să întroducem cum se spune, sânge în economie, adică bani către acele firme care pot să se dezvolte și pot să lucreze.

Și mai spuneam că a treia serie de amendamente se referă la cele pe care le-au făcut colegii năștri deputați și senatori, care în prezent sunt în număr de 2200, dar probabil că numărul lor va putea să mai crească ca urmare a faptului că unii dintre colegii noștri ne-au spus că în acest weekend, în acest sfârșit de săptămână, au avut din nou întâniri suplimentare cu autoritățile locale ca urmare a modificării legii după cum știți că s-a micșorat repartizarea de autoritățile publice locale a unor sume importante și atunci, sigur că anumite obiective trebuie revizuite și colegii noștri se gândesc ca mâine, în comisiile de specialitate, să facă asemenea amendamente.

Credem că toate aceste amendamente, dacă vor fi privite cu responsabilitate, dacă vor fi deschiși cei de la putere să le asculte, ar putea să aibă sorți de izbândă pentru că ele nu au decât un singur scop: să îmbunătățească economia României și dacă economia merge, atunci și viața oamenilor poate să fie mai bună. Mulțumesc!

Întrebări din partea mass-media:

Jurnalist: Ați vorbit de capitalizarea EximBank. Dacă ați putea să ne dați o cifră.

Eugen Nicolăescu: Un miliard de lei am supus în buget ca sumă pe care o propunem drept capitalizare și 1,5 miliarde lei la CEC.

Jurnalist: Domnule președinte, dacă îmi permiteți o întrebare cu privire la comasarea alegerilor. Care este poziția USL-ului cu privire la acest proiect al Ministerului de Interne?

Crin Antonescu:  Cunoașteți pe scurt, de multă vreme, că suntem împotrivă. O să vorbim despre asta probabil și mâine, după ședința USL. N-aș dezvolta acuma pentru că aș vrea să ne concentrăm pe subiectul Buget, nu e nici un alt subiect mai important decât acesta. Poziția noastră este foarte clară – suntem împotriva comasării alegerilor și vom face tot ceea ce ne stă în putință pentru a ne împotrivi unui asemenea proiect din motive pe care le-am expus de multe ori și o vom mai face.

Jurnalist: Adică luațiîn continuare  în calcul varianta retragerii din Parlament?

Crin Antonescu:  Nu doresc să dezvolt acum acest subiect, după cum am avut cinstea să vă spun. Aș vrea să vorbim despre Buget, mâine vă promit că dacă  sunteți special curioasă pe subiectul acesta și înțeleg asta, mâine după ședința USL vom discuta și despre așa ceva. Dar, și evident, asta nu e intenția dumneavoastră, intenția puterii e să discutăm despre orice – despre alegeri, despre comasări, despre oricem mai puțin despre grava criză economică în primul rând în care se află România, despre modul catastrofal în care acest guvern conduce România din acest punct de vedere și, mai ales dacă am putea trece cât mai repede și la vot, și în discuția publică, despre proiectul de Buget pentru că aici dânșii nu pot răspunde la niște întrebări și răspnsurile la aceste intrebari ne arată foa rte clar care este realitatea.

Deci, un an de zile de propagandă cotidiană despre austeritate, despre cum trebuie să strângem cureaua, despre cum suntem noi pionierii și elevul model al Europei. Nu pot să mascheze răspundul la întrebarea – de ce cheltuielile etajului superior al birocrației cresc de la an de an în timp de austeritate, în vreme ce salariații, pensionarii sunt puși să plătească singuri acest preț? De ce grupurile clientelare din jurul Palatului Cotroceni și din jurul Palatului Victoria și din toată țara, pe rețeaua lor de putere și de corupție, prosperă, în vreme ce mediul de afaceri românesc, întreprinderile mici și mijlocii în special sunt în criză? De asemenea, de ce în această țară școala trebuie să aibă de trei ori mai puțini bani decât impune legea și serviciile speciale trebuie să-și sporească în fiecare an bugetul? Despre asta vrem să discutăm &i circ;n special și cred că e bine să discutăm în aceste zile.

Jurnalist Domnule Antonescu, vreau să vă întreb, ați spus că e o creștere de 15% în buget cu bunurile și serviciile. Aveți un amendament care să reducă această creștere?

Crin Antonescu: Domnul Nicolăescu v-a spus – 50%, cu excepția cheltuielilor cu medicamentele și materialele sanitare.

Jurnalist: A doua întrebare. Având în vedere noua raportare la UDMR, pe care am observat-o în ultima vreme, luaţi în calcul discuţii cu dumnealor pentru susţinerea unor idei (pe Buget-n.r.)?

Crin Antonescu: Evident că noi avem aceste amendamente, care aţi văzut că, rămâne să apreciaţi dumneavoastră, noi apreciem că sunt foarte realiste. Noi am fost acuzaţi mereu de populism şi nu văd unde este populismul.  Aceste amendamente pe care le-am făcut, pe care domnul Nicolăescu le-a prezentat vin cu cifre şi ele se încadrează unei logici de criză, de austeritate, adică nu promitem triplarea salariilor, nu promitem nu știu ce. Vorbim despre aceiași bani distribuiți altfel. Este foarte simplu.

Sigur că, de vreme ce am făcut aceste amendamente, nu pentru propagandă, ci pur și simplu pentru a contribui la găsirea unei soluții, le discutăm cu oricine, le discutăm şi cu UDMR, și cu Grupul minorităților naționale, care au răspuns solicitării noastre de a avea o discuție, le discutăm și cu Guvernul dacă este nevoie. Ce va ieși de aici nu știu, dar noi de discutat le discutăm.

Jurnalist: Au răspuns unei solicitări pe acest caz al bugetului?

Crin Antonescu: Da, o discuție. Noi am adresat o cerere celorlalte grupuri parlamentare, practic celor de la putere, pentru că și UDMR, și Minoritățile naționale ca grupuri parlamentare fac parte din arcul guvernamental şi am adresat această solicitare de a discuta despre amendamentele noastre, de a încerca sigur să ni le prezentăm și să cerem susținere. Și au răspuns pozitiv în raport cu o discuție și o vom purta.

Jurnalist: Senatorul independent Mircea Geoană a făcut astăzi o profeție că dumneavoastră și Victor Ponta nu veți mai fi șefi de partide, și nici Emil Boc nu va mai fi premier.

Crin Antonescu: Da. Bun. Profeția era în baie, tot așa cu telefonul, singur? Haideți…

Jurnalist: Am și eu întrebare legată de Mircea Geoană care spunea că din ce în ce mai mulți membri ai PSD și PNL au început să îl abordeze.

Crin Antonescu: Acum haideți, chiar discutăm lucruri serioase. Nu, dar de când s-a format Uniunea Social Liberală, de a doua zi, am văzut tot felul de mici guşteri sărind pe televizor, care știu ei, au calculat ei, au aflat ei, au tras cu urechea, au pus urechea la pământ. USL a început să scadă de când s-a născut domne’.Deci este îngrozitor. Acum armate de oameni se duc după Geoană. Haideți. Așa să ne ajute Dumnezeu la toți. Acum discutăm  de bugetul ţării, nu despre aventurile lui Mircea Geoană, în vis.

Jurnalist: Domnule Nicolăescu am și eu o întrebare legată de amendamentele parlamentarilor ce țin strict de colegii. Ați spus că dumneavoastră cei de la PNL aveți 2.200 de amendamente și încă nu sunt depuse toate, social-democrații au anunțat 4.000 sau 6.000. Ne puteți spune către ce domenii merg aceste amendamente, pentru că îmi aduc aminte din experiență că toți parlamentarii opoziției veneau cu amendamente legate de biserici și școli, și nu știu dacă a fost adoptat vreunul.

Eugen Nicolăescu: Din păcate, colegii noștri din teritoriu cam în aceeași direcție merg și în acest an. Adică, la rugăminte consiliilor judeţene, la rugăminte consiliilor locale, a primarilor, se chinuie să facă o serie de amendamente pentru diverse obiective de investiții pe plan local: că sunt drumuri, că sunt podețe, că sunt străzi, că e canalizare, că e lumină electrică, de la caz la caz, paleta e foarte diversificată. Dar eu cred că astea sunt, până la urmă, problemele cetăţenilor din acele localități și  ele măcar trebuie ă fie cunoscute de către guvernanţi. Dacă tot nu fac nimic, măcar să știe ce nu fac. Că toate aceste amendamente nerealizate, neadoptate, înseamnă că acele lucrări nu se vor face și că acei oameni vor rămâne în continuare în aceea;i situaţie. Măcar atât să știe guvernanții. Dacă mai mult nu vor fi cap abili să facă.

Jurnalist: Câte zile estimaţi că veţi rezista în susţinerea amendamentelor?

Eugen Nicolăescu: Dacă aş fi Mafalda v-aș spune, dar eu cred că lucrurile stau cu totul altfel, în acest an cel puțin. Cred că lucrul cel mai important este să discutăm cu puterea, cu Guvernul, despre modul cum se croiește Bugetul pentru anul 2012. Cred că aici trebuie să fie principala noastră activitate, să arătăm care sunt diferențele și care ar putea să fie soluțiile comune, sigur, dacă vor dori să colaboreze, dacă nu vom încerca să evaluăm fiecare dintre pozițiile noastre și până la urmă cetățenii sunt cei care apreciază cine vede mai bine rezolvarea gravelor probleme cu care se confruntă România.

Deci noi aici vom încerca să ducem lupta politică în Parlament. Știți foarte bine că este o luptă politică între putere și opoziție pe fundamentele unui buget care poate să ducă în continuare România în dezastru economic sau poate să blocheze căderea economică și să dea o speranță că se poate întâmpla ceva bun.

Jurnalist: Cu redactarea cererii de suspendare a preşedintelui Traian Băsescu în ce stadiu sunteţi?

Crin Antonescu: Vă vom informa, de asemenea, mâine. E un subiect separat.

Jurnalist: Aș fi vrut să vă întreb dacă puteţi enunţa trei principii – amendamente generale la care nu veţi renunţa?

Crin Antonescu: S-au enunțat 10.

Eugen Nicolăescu: La cele 10 plus încă cele…

Jurnalist: Să înţelegem că veţi bate în plen până la epuizarea celor peste 6 -8.000 de amendamente, arătând politic că vă opuneți acestui buget. De obicei, la un moment dat, intervine acel moment în care ori puterea, ori opoziţia cedează şi se întâmplă o negociere pe care noi nu o vedem. Cum se va întâmpla anul acesta?

Eugen Nicolăescu: Asta încercam să spun, că încercăm să facem o altă abordare. Și anume, dacă amendamentele de fond, amendamentele fundamentale pe care le propunem, vor reuşi într-o anumită măsură să treacă, atunci vor fi resurse disponibile pentru celelalte amendamente. Dacă aceste amendamente nu trec este absurd să mai susții câteva mii de amendamente dacă nu ai resursă. Resursa se creează din amendamentele de fond. Aici va fi lupta cu adevărat, cred eu, consistentă și de poziție politică fundamentală. Mai departe sunt chestii foarte punctuale de la caz la caz, dar pentru resursele cărora te lupți. Dacă nu ai resursă pentru ce te lupți? Noi vom încerca să ne luptăm pentru resurse, să creăm resurse, să se poată realiza acele amendamente. Deci lucrurile se leagă unele de altele.

Crin Antonescu: Dar ca să fie limpede și nuanța asta, cum am mai anunțat,  cele 10 amendamente cel puţin fundamentale pe care le-a prezentat domnul Nicolăescu şi astăzi, încă o dată – nu le prezentăm în premieră, noi, în funcție de adoptarea lor sau nu, de acceptarea lor sau nu, votăm sau nu Bugetul. Spun asta pentru că vor începe din nou țipetele cum că opoziția face rău țării, pentru că e criză și pentru că noi trebuie repede, repede, să adoptăm un buget și noi ne opunem. Nu. Acest buget, așa cum l-au făcut ei, nu îl adoptăm.

Dacă aceste amendamente care schimbă esențial caracterul acestei legi, acestui Buget, sunt adoptate, sigur că votăm, pentru că altfel sigur va începe din nou discuția asupra căreia vreau să atrag atenția. Nu Fondul Monetar Internațional și nici altcineva din afara țării au responsabilitatea pentru acest Buget -dezastru. Faptul că Fondul Monetar și alte instituții internaționale laudă acest Guvern, nu e nicio bucurie pentru români. Și mie mi-ar conveni în condiții de criză, în condiții destul de dificile și în condiții de competiție să am undeva într-o țară un guvern care nu există și care face ce îi spun eu, lăsând la o parte lucrul extrem de simplu, pe care îl putem pricepe toți, chiar dacă nu suntem economiști, finanțiști sau altceva, că Fondul Monetar discută, negociază și, eventual, impune în schimbul susținerii sale, niște cifre mari, nu modul în care se așează Bugetul în interior. Nu Fondul Monetar a impus ca aceste cheltuieli cu bunuri și servicii să crească cu 15% și salariile să scadă cu 25%. Fondul Monetar a impus cifrele mari, cifra de deficit ș.a.m.d. Deci nu încape în privința asta nici un fel de îndoială pentru noi și vom proceda ca atare.

Mulțumim.

O zi bună. O săptămână și mai bună!

Reclame

Etichete:, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Comentariile nu sunt permise.

%d blogeri au apreciat asta: