Crin Antonescu la emisiunea ”Realitatea la raport” de la RealitateaTv, 20.02.2012

”Realitatea la raport” de la RealitateaTv, luni, 20 februarie a.c., ora 21:30  Invitat: președintele PNL, Crin Antonescu

Andreea Creţulescu: Doamnelor şi domnilor începe Realitatea la raport. Avem mai multe premiere politice în această seară, alături de liderul USL Crin Antonescu căruia îi mulţumim că a acceptat invitaţia noastră. Bună seara, bine aţi venit.

Crin Antonescu: Bună seara.

Andreea Creţulescu: Pentru că am vorbit despre mai multe premiere, una ar fi din zona sondajelor. Azi un ziar apropiat puterii ne-a oferit probabil cea mai pertinentă explicaţie pentru schimbarea lui Emil Boc într-o perioadă în care România era sub nămeţi. Unii invocau codul roşu şi sute de localităţi au fost izolate zile în şir. Atenţie, în ianuarie, potrivit acestui sondaj realizat de CSOP, PD-L a căzut pe locul III. După USL în luna respectivă s-a poziţionat partidul lui Dan Diaconescu cu aproape 20% iar PD-L cădea pe poziţia III. Astăzi au fost mai multe declaraţii pe surse în diverse ziare şi pe diverse site-uri. Acest partid are o strategie pentru a recâştiga procentele pierdute. Punctul forte este noul premier care potrivit aceluiaşi sondaj are o cotă de popularitate destul de mare. În paralel vom pune şi un alt sondaj care schimbă oarecum raporturile. Vom discuta în această emisiune şi despre greva parlamentară şi acest joc al declaraţiilor între putere şi opoziţie. Vom invoca şi o declaraţie făcută aici la RTV de liderul grupului parlamentar PD-L din Camera Deputaţilor, domnul Mircea Toader. El a avansat ideea că deja această formaţiune politică negociază cu PNL, pentru o înţelegere şi nu numai parlamentară să fie această înţelegere. Vom avea ştiri şi din zona UDMR, practic prezenţa acestei formaţiuni la putere generează mai multe compromisuri. Veţi vedea cum pe banii noştri la anumite momente festive se taie nu neapărat tricolorul nostru ci tricolorul Ungariei. Apropo de sondaje, chiar cu ajutorul regiei aş vrea să urmărim puţin procentele invocate de liderii PD-L, pentru care şi-au şi făcut această strategie. În ianuarie 2012 PD-L a fost potrivit acestui sondaj CSOP pe locul trei. USL 47%, PPDD 29%, PD-L 16%, UDMR 5%, PRM 5%. Domnule Crin Antonescu cum e totuşi într-o ţară democratică, un partid care-ţi aduce în aproximativ trei ani jumate mai multe reforme esenţiale să cadă sub un partid care e catalogat aproape de toată lumea ca fiind partidul unei televiziuni unde moderatorul este băgat în tomberon, unde apar tot felul de manelişti, unde se caută tot felul de persoane dubioase…

Crin Antonescu: Mie mi-e greu să mă pun în postura unui sociolog sau analist politic chiar. Dar e ştiut pe de-o parte că într-o societate există o gamă diversă de gusturi, sunt oameni cărora le plac şi manelele, le plac şi jocurile cu tomberoane, nu sunt neapărat aceiaşi… PPDD este deocamdată chiar singurul – ar mai putea să apară şi altele deşi timpul e scurt – beneficiarul pentru cei care consideră aşa, unui aer de noutate. Un partid care dacă nu e neapărat antisistem deşi are şi astfel de valenţe n-a făcut parte până acum din jocul parlamentar şi guvernamental. Prăbuşirea puterii nu mai trebuie explicată, nu-i de dată foarte nouă şi ea ţine cred eu, tocmai de faptul că n-a făcut reforme reale şi că oamenii au simţit doar costurile cu totul incorect distribuite ale acestor aşa-zise reforme, nu şi efectele lor benefice.

Andreea Creţulescu: Dacă urmărim acelaşi sondaj observăm că USL e cotat mai slab ca în altele, 47%, acolo unde PPDD apare cu 20%. Dacă ar fi să comparăm cu ce vedeam lunile trecute există o scădere. Să fie tot în favoarea acestui partid?

Crin Antonescu: Sunt în situaţia delicată de a comenta sondaje fiind parte, fiind cât se poate de subiectiv. Eu nu cred. Sigur, sondajele nu aparţin aceluiaşi institut, dincolo de faptul că sunt făcute în perioade diferite. Nu cred că USL putea să piardă 10% într-o perioadă în care puterea a fost în criză. După cum nu cred sincer că PPDD este la o cifră atât de mare. Oricum dacă facem suma acolo vedem că ne mai trebuie binişor până la sută şi până la urmă cel mai cuminte răspuns din partea mea este…

Andreea Creţulescu: E adevărat că în aceeaşi perioadă CCSB oferea tot USL aproape 56%. Aşadar diferenţe foarte mari. Oricum, lucrând pe aceste date care este până la urmă strategia USL având în vedere că a apărut pe firmament un nou guvern, un nou premier, un premier care potrivit aceluiaşi sondaj are o încredere a populaţiei foarte mare, una dintre cele mai mari? Va stabili USL un alt tip de dialog, un alt tip de negociere, se schimbă ceva?

Crin Antonescu: În două cuvinte, comparând cifrele, dacă le-am văzut eu corect, aici cred că era vorba de un al treilea institut de sondare şi anume IMAS. Erau nişte cifre unde apărea şi regele Mihai la încredere.

Andreea Creţulescu: E tot la CCSB. Acolo a fost testată popularitatea regelui Mihai.

Crin Antonescu: Sunt din decembrie, începutul lui ianuarie?

Andreea Creţulescu: Da, da…

Adrian Cioroianu: A fost şi un sondaj IMAS cel care-l plasa pe regele Mihai foarte sus dar nu-i acesta.

Crin Antonescu: Şi unde mi se pare greu de crezut – e vorba de impresie aici, eu nu contest vreun sondaj – că în ce mă priveşte pe mine sau pe Victor Ponta să pierdem 10 puncte la încredere, după cum mi se pare de asemenea că Mihai Răzvan Ungureanu dacă avea 28 în ianuarie să rămână tot cu 28%. E normal ca o figură politică nouă într-o postură politică nouă cel puţin, să aibă un bonus de început. Şi cred de altfel că soarta politică şi a domnului Ungureanu şi a PD-L este marcată de… sau viitorul acestui destin este marcat de un anumit paradox. Cred că domnului Ungureanu i-ar merge cu atât mai bine din punctul de vedere al cotei politice cu cât s-ar arăta într-adevăr independent faţă de PD, în vreme ce PD-L i-ar merge cu atât mai bine dacă s-ar putea agăţa de imaginea unui premier de succes. În ce măsură va avea succes în actul de guvernare premierul, în ce măsură ar putea beneficia PD rămâne de văzut. Noi suntem sceptici din multe motive. Dar discutând la rece, cred că astea sunt elementele. Oricum cred că Mihai Răzvan Ungureanu e ultima şansă a PD. Amintiţi-vă că s-a mai încercat ceva cu Baconschi şi din motive numeroase proiectul a eşuat. Ei au nevoie de o figură nouă, o figură pe care actuala putere s-o asume politic şi în trena căreia să poată recupera. Cred că e cum s-a mai spus prea puţin şi mai ales prea târziu.

Adrian Cioroianu: Dar nu-i frustrant pentru liderii opoziţiei această discordanţă între sondaje? În definitiv când observaţi aceste situaţii de moment nu e nelămuritor să vezi că în funcţie de sondaj diferă şi cota fiecărui partid sau a fiecărui individ? De la o lună la alta diferenţe foarte mari.

Crin Antonescu: Domnule profesor, noi facem de multă vreme sportul ăsta şi ştim că la sondaje contează două lucruri. Unu, să ştii cu adevărat cum stai şi pentru asta trebuie să-ţi faci propriile sondaje cu oameni care să fie profesionişti şi să-ţi dea adevărul. Exact cum e bine ca un medic să-ţi dea un diagnostic corect. Chiar dacă nu-i mulţumitor. Pe de altă parte mai ştim că sondajele adevărate sau nu, modificate sau nu, fac opinie. De-aia suntem sensibili şi la aşa ceva. Sigur că pe de altă parte devine monoton când apare un sondaj din comanda celeilalte părţi sau un institut care lucrează mai mult cu cealaltă parte, în fine, care te dă mai rău, să protestezi şi să-l conteşti.

Andreea Creţulescu: Acest personaj poate fi din comanda celeilalte părţi în condiţiile în care se arată până la urmă această realitate deloc confortabilă pentru un partid care ne-a spus timp de trei ani că face reformele de care avem nevoie, să-l vedem sub un partid al unei televiziuni? Pentru că apare într-un ziar al puterii… sau face parte chestiunea asta dintr-o strategie? Să se trezească oamenii de-acolo…

Adrian Cioroianu: Poate urmează să crească în lunile următoare.

Crin Antonescu: Sigur, dacă ne aducem aminte la sfârşitul anilor 90, 99, 2000, PNŢCD după multe greşeli tactice, culminând cu formula în care au candidat şi care i-a obligat la un prag mai mare de 8% că era o coaliţie acolo, un partid care a condus o coaliţie care totuşi a făcut reforme, aia chiar a făcut reforme, în bună măsură a reformat… gândiţi-vă la privatizări, la reorientarea decisivă a politicii externe a României în condiţii complicate, bombardarea Iugoslaviei etc., multe lucruri care au avut impact electoral nefast pentru cei de la putere, PNŢCD un partid care a dominat patru ani, a fost vioara întâi în coaliţie nu s-a mai regăsit în parlament. Sigur, asta o să fie mai dificil cu PD-L care are alt tip de organiziare, de structură, are alte instrumente la îndemână, inclusiv propagandistice. Dar erodarea atunci când minţi, când furi, când comiţi nişte gafe de comunicare nu în sensul unor stângăcii ci în sensul unor aroganţe de tipul celebrei şi recentei replici a domnului Mircea Toader că oamenii aceia care au murit cu ocazia înzăpezirii, marea majoritate au murit de beţi…

Andreea Creţulescu: După acea declaraţie, dacă ţinem cont că acest sondaj e autentic şi bine realizat, în februarie PD-L a crescut.

Crin Antonescu: Atunci? Dacă le-aş da sfaturi le-aş spune să continue aşa. Eu nu cred că au crescut. Cred că sunt diferenţe între Case de sondare şi pe orice lectură, pe orice sondaj este clar că PD-L stă rău. E pe podium dar în urma PPDD. Ceea ce eu totuşi nu cred…

Adrian Cioroianu: USL face astfel de cercetări?

Crin Antonescu: USL face astfel de cercetări. Noi n-am avut nicio cercetare care să ne dea sub 53%, în toamna anului trecut a fost cea mai mică cifră. Singurul sondaj care ne-a dat sub 50% a fost un IMAS de pe la sfârşitul anului cu 49,5. Şi sigur, cele mai recente sondaje pe care le-am făcut şi noi erau undeva în banda 55-60%.

Andreea Creţulescu: Asta după proteste.

Crin Antonescu: După proteste, chiar după soluţia guvernului PD-L Ungureanu. Că aşa mi se pare corect să-i spunem.

Andreea Creţulescu: Apropo de decredibilizare, astăzi un site, econtext, face următorul calcul. O sumă alocată în ultimii 14 ani pentru drumuri, şosele şi pentru asfaltarea gropilor. Cât am alocat noi? 19,6 miliarde euro am alocat în zona asta. Dacă luăm un preţ de 5 milioane euro per km, constatăm că în felul ăsta am fi putut asfalta 3920 km de autostradă în România. România însă are vreo 350. Întrebarea mea, am dat bani pentru 3920 km, avem 350. Unde e restul de bani?

Crin Antonescu: O să răspund ca un om politic sau ca un cetăţean. N-am să răspund ca un procuror. pentru că n-am cercetarea… se pare că n-a făcut-o nimeni exact. Diferenţa foarte mare pe care unii o scapă din vedere când încearcă să treacă acest capitol al corupţiei la generalităţi arătându-ne că-i corupţie oriunde, că în orice caz în ţările mediteraneene din Europa, că în Grecia, în Italia e corupţie… diferenţa esenţială e următoarea. Foarte probabil, e proverbial şi în fine, de la anchete jurnalistice până la operaţiuni judiciare, s-a dovedit că în Italia, care e plină de autostrăzi, s-au cheltuit mai mulţi bani decât trebuia. Diferenţa este că Italia are acele autostrăzi. Plătite mai scump, date unor grupuri de favoare, profituri împărţite în cercuri de clientelă politică probabil. Dar are acele autostrăzi.

Andreea Creţulescu: De obicei se vorbeşte de un comision de 10-15%. Dacă te uiţi aici vezi că 90% a fost comisionul.

Crin Antonescu: Diferenţa este în România din păcate că nu avem deloc aceste autostrăzi. Sigur, e o socoteală făcută de 14 ani, ceea ce arată ca să fim oneşti că nu doar în timpul acestei guvernări pe care pe bună dreptate o criticăm lucrurile au mers prost. Ceea ce însă eu spun de multă vreme este că din păcate lucrurile acum au ajuns la un nivel de neimaginat. Şi totuşi, aceste lucruri sunt de pus în corelaţie cu părerea oamenilor şi cu tot ce se întâmplă şi de aceea cred, preşedintele Traian Băsescu nu-i credibil pentru cei mai mulţi români atunci când le spune, voi aţi suferit dar statul român s-a modernizat. Statul român s-a reformat. Or, statul român cât s-a modernizat şi s-a reformat el, vedem în acest exemplu. Am văzut la promptitudinea şi eficienţa cu care autorităţi de orice tip şi de orice nivel au acţionat la înzăpezire şi în atâtea alte cazuri. Statul român din păcate dincolo de apariţia unor instituţii, o dată cu integrarea în UE şi cu alte câteva semne de normalitate nu s-a reformat în niciun caz în aceşti din urmă trei ani şi trebuie spus că până la urmă o astfel de socoteală dacă s-ar face pe mai multe domenii, am face totalul şi ar trebui să întrebăm până la urmă fiecare guvern, pe acesta pentru că-i în exerciţiu, unde sunt banii. Banii evident că nu pot fi în altă parte decât în buzunarele clientelei politice şi a miezului dur al acestui sistem de putere.

Andreea Creţulescu: Puteţi rezolva ceva din toată această poveste prin forma de protest pe care aţi ales-o acum? Greva parlamentară?

Adrian Cioroianu: Rezultă o diferenţă de perspectivă în interiorul USL. Oamenii nu par a vorbi despre acelaşi lucru. L-aş întreba pe domnul Crin Antonescu, nu cumva există şi riscul unui efect bumerang în sensul în care o campanie bine condusă a PD-L care să insiste pe cei câţi erau… 1,4 milioane euro… erau 1,2 acum 10 zile, a crescut suma… această propagandă repetată poate să dea impresia oamenilor că neprezentându-vă şi luând banii din parlament faceţi un deserviciu ţării.

Crin Antonescu: Sigur că sunt nişte riscuri la un asemenea gest politic. Sunt riscuri politice o dată şi riscuri de acest tip. Subpolitice să le spun. Aici nu intrăm într-o discuţie de felul în care nu ştiu… l-am întrebat pe domnul Oltean dacă e atât de grijuliu cu banul public să ne spună cam cum mai merg treburile prin energie pentru băieţii deştepţi. Băieţi deştepţi ca domnia sa mai exact.

Andreea Creţulescu: Şi cum mai merg?

Crin Antonescu: Nu ştiu că eu nu sunt băiat aşa de deştept. Ba chiar deloc.

Andreea Creţulescu: Dar aveţi informaţii?

Crin Antonescu: Nefiind un băiat foarte deştept, dar destul de deştept în accepţiunea pe care domnul Traian Băsescu, patronul său spiritual a dat-o termenului. Dar să lăsăm discuţia asta. Trebuie să clarificăm nişte lucruri şi asta nu-i uşor. Unu. Că mandatul, condiţia de parlamentar nu e asimilabilă cu cea a unui serviciu normal, că în regimurile democratice de o bună bucată de vreme, nu ca acum 150 de ani, când nu se retribuia, această calitate de parlamentar este retribuită printr-o indemnizaţie care-i fixă. Noi nu am renunţat la condiţia noastră de parlamentari. Toate indemnizaţiile care curg în mod automat nu vor fi luate de noi pentru a sublinia această grevă, nu pentru că n-am avea dreptul la ele şi vor fi organizate, donate într-un fond, o să vedem exact…

Adrian Cioroianu: Indemnizaţia de şedinţă.

Crin Antonescu: Indemnizaţiile de şedinţă. La fel se va întâmpla… aici a fost probabil într-un anumit sens, n-am fost suficient de bine organizaţi. Noi am spus de la început că această grevă constă în absenţa în mod obişnuit de la lucrările în plen şi în comisii. Parlamentul mai are şi alt tip de activităţi cum ar fi reuniunile pentru declaraţii politice care se constituie într-un tip de şedinţă specială. Cei care s-au dus la declaraţii au şi semnat. Indemnizaţiile de şedinţă luate pe aceste semnături vor fi şi ele nefolosite de către cei care au făcut acest lucru. Important este însă altceva. Ca să ne înţelegem. Noi am ajuns la această formă de grevă parlamentară să spunem aşa, în urma unui compromis – nu în sens rău – pentru că în momentul în care protestul public ajunsese înainte de începerea ninsorilor şi gerului într-un punct foarte ascuţit, în PNL a existat ideea majoritar chiar a unei demisii cu totul din parlament.

Andreea Creţulescu: De ce nu aţi făcut-o?

Crin Antonescu: Pentru că o dată am vrut să avem o soluţie comună…

Andreea Creţulescu: Unii spuneau că era mult mai credibilă.

Crin Antonescu: … şi cu partenerii noştri. Efectul pe moment evident că ar fi fost mult mai important. Dar trebuie să ne gândim şi la lucruri de natură practică pentru că o dată cu plecarea din parlament în sensul pierderii calităţii de parlamentar noi nu mai aveam şansa… şi vă aduc aminte că la ora aia nu plecase guvernul Emil Boc, criza nu găsise încă o rezolvare fie ea şi aceasta a puterii… deci nu mai puteam să ne exercităm dreptul de vot pe o moţiune de cenzură, pe o suspendare la o adică pentru că în bună măsură strada a strigat şi mai strigă jos Traian Băsescu. Pentru că de asemenea partidele neparlamentare conform legii electorale în vigoare, nu au dreptul automat la reprezentanţi în secţiile de votare. Atunci sigur, vrând să avem şi o soluţie comunăc cu colegii din PSD care s-au gândit mai mult la aceste aspecte şi au avut în bună măsură dreptate, am găsit această soluţie. Sigur că aşa cum aţi văzut la învestirea noului guvern, în ciuda faptului că a fost o soluţie deloc negociată, nici măcar comunicată cu opoziţia, nici cu opoziţia, nu mai vorbesc cu altcineva, cu manifestanţi, cu organizaţii nonguvernamentale, cu mă rog, segmente ale societăţii… cu toate astea Victor Ponta a făcut un exerciţiu special, un efort special de a lua acest guvern de nou şi de a face un apel şi pe o tonalitate şi pe un (…)

Andreea Creţulescu: Luăm o scurtă pauză domnule preşedinte. Avem şi o adresă de e-mail, realitatealaraport pe care puteţi trimite întrebări pentru preşedintele PNL Crin Antonescu. Avem deja foarte multe… spre exemplu un telespectator vă întreabă apropo de această grevă dacă este legal ceea ce fac cei din PD-L. Ne daţi răspunsul după o scurtă pauză când vom avea şi câteva speculaţii, cine se pregăteşte să ocupe şefia de la SIE. S-ar putea să fie un om din opoziţie…

Crin Antonescu: Cred că eu.

Andreea Creţulescu: Cel puţin aşa sunt zvonurile. După o scurtă pauză.

Adrian Cioroianu: Ultimele minute. Care este punctul forte pe care partidul dumneavoastră îl aduce în această alianţă? În presa locală deja circulă scenariul credibil sau nu al unor planuri diferite. Un PSD care-şi lansează candidaţii la primării, în timp ce PNL nu o face… n-am avut timp din păcate să luăm marile oraşe să vedem în ce măsură aveţi candidaţi… Dar pe final, care-i punctul forte al PNL în această alianţă a opoziţiei? Cu ce vine PNL pe lângă un PSD destul de bine organizat, probabil mai numeros în teritoriu…

Crin Antonescu: Am să vă răspund, deşi întrebarea este delicată. Pentru că în momentul în care voi sublinia câteva caracteristici care cred eu, sunt avantaje sau puncte forte ale noastre s-ar putea înţelege că ceilalţi nu le au în aceeaşi măsură. Totuşi o spun. Cu prestigiu, cu faptul că PNL care a guvernat în două rânduri, 1996-2000 într-o formulă, 2004-2008 o altă formulă, nu a lăsat în urma sa scandaluri reale de corupţie, n-a lăsat dezastru, ba a avut nişte realizări pe care nu le mai reiau, pe care le cunoaşteţi bine, de natură economică, pe toţi parametrii posibili. N-a venit niciodată cu oameni în posturi importante, de care lumea să râdă, oameni care să nu fi avut niciun fel de legătură profesională, politică cu poziţiile respective. În al doilea rând PNL este în ciuda libertăţii tradiţionale de opinie şi deselor divergenţe de păreri, un partid care în acest demers a fost şi rămâne un partid unitar.

Andreea Creţulescu: Mai avem 30 de secunde…

Crin Antonescu: Traian Băsescu n-a făcut cu toate eforturile lui nicio breşă, nici în timpul în care partidul era condus de Călin Popescu Tăriceanu, nici astăzi, în sensul în care i-ar fi convenit lui. Şi în al doilea rând e un partid care creşte şi în aceşti ani a crescut.

Andreea Creţulescu: Vor fi anticipate sau nu?

Crin Antonescu: Noi considerăm în continuare că soluţia actuală nu se poate menţine doar pentru că avem un prim-ministru nou şi care eventual, din punctul meu de vedere are acest bonus de încredere cel puţin o vreme, poate să aibă intenţii bune şi chiar să fie valabil. Cu formula din spatele lui, în momentul în care el nu poate schimba un prefect care nu şi-a făcut datoria, în momentul în care i se impun miniştrii care i s-au impus, cred că nu. Dacă vom avea sau nu, nu mai depinde doar de noi.

Andreea Creţulescu: Vă mulţumim foarte mult. Ne oprim aici, urmează Prime Time News cu Adriana Nedelea. Rămâneţi în Realitate!

(Prin Monitoring Media, Realitatea TV – Realitatea la Raport, Ora 21:30)

Etichete:, , , , , , , , , , , , , , , ,

Comentariile nu sunt permise.

%d blogeri au apreciat asta: