Declarațiile susținute de Crin Antonescu, Daniel Chițoiu, Lucia Varga și Tudor Chiuariu la finalul BPN al PNL – 16 mai 2013

pnl1Crin Antonescu: “Bună ziua!

Mulțumesc pentru răbdarea cu care văd că ați așteptat încheierea lucrărilor reuniunii Biroului Permanent Național și, împreună cu colegii mei, pe care cred că nu e nevoie să-i prezint, să vă aducem la cunoștință principalele subiecte dezbătute și principalele decizii.

Am discutat, și am discutat mult, despre subiecte importante, o încercare de bilanț, de evaluare a activității guvernamentale a Guvernului Uniunii Social Liberale în toată această perioadă – mă refer la perioada de după alegerile parlamentare, deci de după 9 decembrie – a Guvernului Ponta II, cum este el cunoscut în folclorul de actualitate politic, și cu precădere, cum era, cred, și firesc, cu activitatea, cu bilanțul și cu obiectivele miniștrilor liberali din Guvernul USL condus de domnul Victor Ponta.

Am discutat, de asemenea, despre opțiunile și prioritățile Partidului Național Liberal în privința modificării Constituției, am discutat despre evoluția și stadiul actual al relațiilor în interiorul Uniunii Social Liberale și funcționării mecanismelor acestora și am discutat, desigur, și o serie de lucruri care țin de organizarea curentă a partidului, de activitatea organizațiilor, de toate celelalte lucruri care sunt mai puțin văzute, mai puțin interesante, dar nu mai puțin importante pentru viața unui partid.

Am făcut așezat aceste discuții. După cum ați văzut, au și durat atât cât a fost necesar să dureze, și în esență, ca decizie, Biroul Permanent Național a adoptat câteva rezoluții care vor fi prezentate în esență de către colegii mei. Eu mă mulțumesc acum să spun că una dintre rezoluții vizează mandatul pentru vicepremierul și ministrul Finanțelor, Daniel Chițoiu, de a promova măsuri concrete în cadrul Guvernului, și să sperăm că vor fi promovate de Guvern, în ansamblu. De asemenea, o rezoluție pe care am adoptat-o în unanimitate și pe care ne-a propus-o colega noastră, doamna ministru Lucia Varga și la rândul domniei sale va prezenta aceste proiecte, aceste obiective imediate de guvernare pentru care am mandatat-o.

În fine, o rezoluție privitoare la anumite elemente din modificarea Constituției, ca și din alte zone de legislație privitoare la sistemul judiciar românesc. De asemenea, ultima rezoluție a privit lucruri care s-au întâmplat și care țin de realizările importante, din punctul nostru de vedere, ale Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale, ale doamnei ministru Mariana Câmpeanu.

Colegii mei vor prezenta conținutul acestor rezoluții, aceste obiective de guvernare. Eu închei referindu-mă la un al doilea aspect și anume, așa cum spuneam, relațiile în interiorul Uniunii Social Liberale. Aici trebuie să spun, în esență, următorul lucru: În a doua parte a lunii aprilie și până în perioada sărbătorii pascale a survenit o dificultate, să nu spunem chiar o criză, în interiorul Uniunii Social Liberale, legată de aspectele cunoscute serios sau ironic sub numele de coabitare, povestea propunerilor pentru procurorii șefi. Cunoașteți foarte bine, se cunoaște acest context.

Decizia fermă a noastră, și a noastră a liberalilor și a partenerilor social-democrați și a lui Victor Ponta și a mea, este de a depăși acest episod, chiar dacă pozițiile noastre au fost divergente și evaluările noastre rămân profund diferite, de a depăși acest episod pentru că avem angajamente majore, în primul rând cel de guvernare, pe care dorim să ni le ducem la capăt și putem să ni le ducem la capăt cu succes.

În sensul acesta, decizia noastră comună este de a face eforturi pentru redobândirea unei solidarități maxime, așa cum ea a existat de la înființarea USL, în timpul marilor bătălii electorale din 2012 și în toată această perioadă de guvernare. Altfel, aș dori să subliniez că în actul de guvernare, în deciziile guvernamentale nu a existat un moment de criză, un moment de sincopă, deși, evident, întotdeauna, și în interiorul Guvernului și în discuțiile din Uniunea Social Liberală, am avut puncte de vedere care nu au fost identice, am avut negocieri, așa cum este absolut normal într-o construcție politică cu partide mari, cu partide importante, cu partide cu identitate, cu partide serioase. Și noi credem că acest lucru este posibil.

S-a discutat în USL ieri, cum știți, despre un episod sau o serie de declarații pe care unul dintre colegii noștri, senatorul Roșca Stănescu, le-a făcut. Acest episod a fost reclamat, a fost pus în cauză de către premierul Victor Ponta, de către cei din Partidul Social Democrat, și punctul nostru de vedere este unul cât se poate de ferm și unanim în Partidul Național Liberal.

Da, suntem absolut hotărâți și decizia Biroului Permanent de astăzi este ca acel articol, acea prevedere din protocolul USL care interzice atacurile publice reciproce la adresa colegilor sau partidelor din coaliție să fie unul asupra căruia vom fi extrem de atenți și pe care îl vom aplica fără niciun fel de ezitare. Putem să exprimăm opinii divergente, putem să exprimăm opinii personale, putem să ne manifestăm libertatea de exprimare și, în cazul parlamentarilor, toate prerogativele pe care aceștia le au. Nimic nu ne obligă, însă, să recurgem la atacuri, la acuzații, la etichetări care nu sunt de acceptat. În sensul acesta, noi dezavuăm categoric aprecieri, unele făcute și de colegul nostru, senatorul Roșca Stănescu, aprecieri privitoare la Partidul Social Democrat în ansamblu, la Victor Ponta, acuzații de genul celor referitoare la  diferite forme de colaborare, de control cu serviciile secrete sau șantajabilitate sau astfel de afirmații, procese de intenții care nu-și au locul.

În felul acesta nu se poate colabora, în felul acesta nu se poate păstra încrederea și categoric, atâta vreme cât noi am reușit să controlăm comunicarea, să avem o solidaritate publică aproape fără fisură vreme de doi ani de zile, am avut toate succesele pe care le știți și am reușit, poate mai important decât scoruri spectaculoase în alegeri locale sau în alegerile parlamentare, am reușit să construim o încredere, am reușit să construim un parteneriat care nu este ținut doar de hârtii sau de interesul guvernării sau de aritmetica majorității parlamentare.

Așadar, cu alte cuvinte, închid categoric. Noi considerăm că oricine mai încalcă într-un chip atât de clar articolul respectiv va trebui să se despartă de partidul din care face parte sau din Uniunea Social Liberală.

Vrem să distingem, însă, această chestiune, pentru că ele au fost amestecate, de faptul că noi, Partidul Național Liberal, considerăm categoric, împreună cu Constituția, împreună cu principiile care sunt dintotdeauna ale Partidului Național Liberal, care sunt asumate de programul Uniunii Social Liberale și care sunt, de fapt, fundamentul democrației moderne din toată lumea civilizată privitoare la raportul între Legislativ și Executiv. Da, e limpede, toată lumea trebuie să înțeleagă că Parlamentul nu este o anexă a Executivului decât în democrațiile bolnave, decât în regimurile Băsescu-Boc, decât în acele stări de fapt pe care noi am dorit să le schimbăm și împotriva cărora am cerut votul.

Avem o majoritate solidă, avem un guvern pe care îl susținem pentru că l-am învestit noi cu această majoritate, pentru că ne exprimă pe noi această majoritate, dar care este sub controlul nostru, al acestei majorități. Acest lucru nu poate fi pus în discuție și acest lucru trebuie să însemne, poate pentru prima dată în mod transparent și în mod statornic, un exercițiu democratic normal.

Vă aduc aminte că noi am avut aceste convingeri și în vremea în care exista un guvern condus de un prim-ministru liberal. Eu însumi am fost lider de grup parlamentar în acea perioadă și nu am fost întotdeauna de acord cu Guvernul. Că parlamentari din majoritatea PNL de atunci se întâmpla să aibă păreri diferite pe un proiect de lege, pe o inițiativă, pe o hotărâre de guvern (…). E dreptul parlamentarilor și în niciun caz și sub nicio formă Guvernul nu poate cenzura Parlamentul într-o democrație. Bineînțeles că sprijin Guvernul, bineînțeles că, așa cum s-a întâmplat până acum în cele două camere sau în camerele reunite, proiectele Guvernului, care sunt o expresie de voință politică a partidelor noastre, a Uniunii Social Liberale, sunt susținute și trec, dar dacă se întâmplă un incident de parcurs, asta nu are altă rezolvare decât în acest spirit în care discutăm și din care nu putem ieși.

Eu cred că aceste lucruri sunt foarte limpezi pentru toată lumea, spre să fie cât se poate de clare și, într-adevăr, și pentru domnul Sorin Roșca Stănescu și pentru toți colegii noștri, există la fiecare dintre noi o personalitate, există la fiecare dintre noi opinii, dar trebuie să predomine, atâta vreme cât facem parte dintr-un partid, dintr-o alianță, o agendă comună și un set de reguli de comportare în discursul public. Și suntem absolut hotărâți să aplicăm acest set de reguli.

Mă opresc aici. Dau cuvântul colegilor mei pentru prezentări concentrate ale conținutului acestor rezoluții pentru că, de fapt, despre asta a fost vorba cel mai mult în aceste ore în care am avut ședința Biroului Permanent.

Domnule vicepremier și ministru al Finanțelor, Daniel Chițoiu, vă rog.

Daniel Chițoiu: Mulțumesc. Una dintre rezoluțiile adoptate de Biroul Permanent Național al Partidului Național Liberal se referă la viziunea Partidului Național Liberal privind politicile economice și viziunea privind strategia fiscal-bugetară pe termen scurt și mediu în cadrul programului de guvernare adoptat de Uniunea Social Liberală.

De ce această rezoluție în momentul acesta? Pentru că, așa cum spunea și domnul președinte Antonescu, am făcut o analiză a rezultatelor guvernării USL de un an de zile, din luna mai anul trecut și până în prezent, și măsurile economice, de natură economică, de natură fiscală începute de anul trecut din luna mai și continuate de Guvernul USL Ponta II, luna decembrie 2012, au avut ca rezultat efectele pozitive din economie care au fost raportate la sfârșitul trimestrului I al acestui an, 2013, de către Institutul Național de Statistică.

Noi dorim ca (…) pe termen scurt să continuăm măsurile de consolidare fiscală pe lângă măsurile de natură fiscal-bugetară de îmbunătățire a colectării veniturilor la bugetul general consolidat, de îmbunătățire a calității cheltuielilor publice și reformele structurale începute anul trecut în rândul companiilor cu capital majoritar de stat pentru reducerea pierderilor din sectorul de stat și îmbunătățirea eficienței activității acestor companii de stat.

Vreau să vă prezint în sinteză aceste măsuri pe care le avem în continuare în vedere și sunt asumate în programul de guvernare. Așa cum spuneam, din punct de vedere al măsurilor de natură fiscal-bugetară, avem în vedere în perioada imediat următoare, legat de obiectivul prioritar de creștere, de îmbunătățire a colectării veniturilor la bugetul general consolidat, războiul împotriva evaziunii fiscale și o reformă a întregului sistem fiscal și de administrate fiscală astfel încât veniturile colectate la bugetul de stat să ajungă la nivelul mediei Uniunii Europene la sfârșitul mandatului Guvernului Ponta II.

Printre aceste măsuri pe care le vom lua în următoarele luni se referă la restructurarea Agenției de Administrare Fiscală atât la nivel teritorial, cât și la nivel central, structurile de administrare și de colectare a veniturilor constituindu-se în structuri regionale în vederea debirocratizării și transparentizării procedurilor și relației între autoritățile fiscale și contribuabili și, de asemenea, o îmbunătățire a activității de control fiscal în lupta cu evaziunea și cu frauda fiscală.

Știm foarte bine și există atâtea studii pe plan intern și pe plan european care arată că evaziunea și frauda fiscală în România are unul din cele mai mari grade sau nivele din Uniunea Europeană. Obiectivul mandatului meu este de a reduce semnificativ evaziunea și frauda fiscală, acesta având drept consecință creșterea veniturilor la bugetul general consolidat.

Pe lângă reforma administrativă (…) vă voi prezenta în următoarele două luni de zile un pachet de măsuri legislative de îmbunătățire a cadrului fiscal și de înăsprire a sancțiunilor pentru cei care fac evaziune fiscală și fraudă fiscală, plecând de la modificarea Legii societăților comerciale, Legea insolvenței, ordonanța privind plățile în numerar în economie și, de asemenea, actele normative care reglementează supravegherea și controlul în domeniul produselor accizabile. Tot acest pachet legislativ are rolul de a reduce evaziunea și de a îmbunătăți colectarea veniturilor statului.

Din punct de vedere al măsurilor de natură fiscală reprezentând nivelul impozitării în România. După cum știți, în anul 2013 bugetul a fost construit constrânși fiind de țintele asumate prin acordul cu instituțiile financiare internaționale și nu am putut să implementăm încă de la începutul acestui an toate măsurile pe care ni le-am asumat în programul de guvernare, de reducere, de relaxare a fiscalității astfel încât să stimulăm economia, să creăm un cadru concurențial în economia românească.

Am început, așa cum vă spuneam mai devreme, cu reforma administrativă, astfel încât să fim în măsură ca prin reducerea impozitării să putem să avem o mai bună colectare a veniturilor la bugetul general consolidat. Una din aceste măsuri pe care dori să o luăm începând cu semestrul II, cu 1 iulie a acestui an, este reducerea taxei pe valoarea adăugată pentru pâine de la 24% la 9%.

De asemenea, avem ca obiectiv asumat rescrierea Codului Fiscal și a Codului de Procedură Fiscală până în toamna acestui an, astfel încât să simplificăm, să avem o coerență a cadrului legislativ fiscal astfel încât contribuabilii să nu mai fie puși pe drumuri de autoritățile fiscale sau să greșească în a-și stabili și a-și plăti obligațiile fiscale.

De asemenea, am luat măsuri de natură economică, de venire în sprijinul IMM-urilor prin adoptarea ieri, în Guvern, a hotărârii de guvern privind ajutorul de minimis. Acordarea unui grant din partea statului până la valoarea de 200.000 de euro. Obiectivul acestui act normativ și al acestui ajutor de minims este de a crea locuri de muncă. Suma alocată pe total schemă de ajutor de minims este de 100 milioane de euro, echivalentul a 100 milioane de euro. Noi credem că la sfârșitul implementării acestei scheme de ajutor de minims (…) creăm între 10.000 și 15.000 de locuri de muncă.

De asemenea, avem în vedere, pe măsurile pe care le luăm în acest an de îmbunătățire atât a cadrului legislativ, dar și a cadrului organizatoric al administrării fiscale, ca începând cu 1 ianuarie 2014, conform angajamentelor asumate în programul de guvernare, să reducem unul din cele două principale impozite – ori taxa pe valoarea adăugată, ori cotele de contribuții sociale – astfel încât să putem să dăm un respiro economiei, să stimulăm creșterea consumului intern și, de asemenea, să reducem costul forței de muncă pentru toți contribuabilii.

O altă măsură de natură economică pe care am luat-o și continuăm să o luăm și în semestrul II este de a îmbunătăți calitatea cheltuielilor publice și de a reduce arieratele atât, așa cum spuneam, ale companiilor, dar și ale autorităților publice locale. Pentru autoritățile publice locale am prevăzut în bugetul pe acest an un plafon de 800 milioane lei pentru a achita aceste arierate. Din centralizarea acestora până la sfârșitul lunii aprilie, stocul față de sfârșitul anului 2012 a crescut, dar în același timp, cu suma alocată pentru achitarea acestora, va scădea în mod substanțial, astfel încât să ne putem atinge ținta asumată cu Fondul Monetar Internațional.

De asemenea, am alocat sub formă de împrumut din veniturile din privatizare, dar și din bugetul de stat, sume importante, echivalentul a peste 1,5 miliarde euro, pentru prefinanțare și cofinanțare a fondurilor europene.

Rezultatele încep să apară. Am atras până în prezent peste 420 milioane euro din documentele depuse la Comisia Europeană din aceste plăți pe care le-am făcut din bugetul intern. Deci toate aceste măsuri sunt măsuri din cadrul programului de guvernare asumate pe termen scurt și am considerat că trebuie să ni le asumăm ca partid de guvernare și să le prezentăm colegilor ca să avem o decizie politică pentru măsurile viitoare.

Crin Antonescu: Mulțumesc domnule viceprim-ministru. Doamna ministru Lucia Varga, vă rog.

Lucia Varga: Bună ziua. În primul rând, dați-mi voie să mulțumesc în mod public Biroului Permanent Național, domnului președinte și colegilor din Biroul Permanent Național pentru faptul că au aprobat în unanimitate rezoluția cuprinzând viziunea Partidului Național Liberal în privința politicilor din domeniul gestionării durabile a pădurilor.

Acest vot în unanimitate este o dovadă că există voință politică la nivelul Partidului Național Liberal de a promova un pachet legislativ prin care să gestionăm durabil pădurile. De fapt, dorim să oprim jaful din pădurile din România, dorim să facem ordine în sistem și de aceea, prin actele normative pe care le propunem în perioada următoare, subliniem măsurile necesare în acest sens.

Am finalizat Codul Silvic, îl vom transmite ministerelor spre avizare. Dați-mi voie să subliniez doar patru dintre măsurile extrem de importante pe care le urmărim.

În primul rând, înăsprirea pedepselor pentru furtul de lemn. În acest fel vrem să întărim autoritatea statului în a pune în practică legislația din România în domeniu, dar, în același timp, vrem să descurajăm furtul de lemn, să descurajăm, până la urmă, furtul prin care, din păcate, pădurile din România au fost distruse.

În ultimul raport al Curții de Conturi avem 5 miliarde de euro pagubă declarată începând din 1990 până în 2011 datorită furtului de lemn și în timp ce alții s-au îmbogățit în urma tăierilor ilegale, alții s-au îmbolnăvit, alții și-au pierdut casele în inundații sau, și mai rău, am fost, ca stat, văduviți de statele și impozitele necesare.

Din punctul de vedere al Partidului Național Liberal o prevedere extrem de importantă este aceea privind acordarea compensațiilor pentru proprietarii care dețin proprietăți în situri natura 2000 și care nu și-au putut exercitat dreptul de proprietate.

Prin prevederile Codului Silvic începând de la 1 ianuarie 2014 vom acorda compensații proprietarilor făcând astfel dreptate până la capăt și respectând, garantând dreptul de proprietate.

De asemenea un alt lucru extrem de important în viziunea noastră este aceea de a încuraja prelucrarea lemnului, prelucrarea primară a lemnului, stimulând astfel agenții economici să desfășoare activități în acest domeniu.

Sunt acte normative însușite de Partidul Național Liberal pentru care există voință politică pentru punerea în practică și am convingerea că aceste acte normative vor repara greșelile făcute anterior, vor stopa furtul de lemn din pădurile României, vor garanta dreptul de proprietate a proprietarilor care au restricții și vor sprijini acei agenți economici care vor dori să desfășoare activități în domeniul forestier.

În perioada următoare, așa cum v-am spus, actele normative sunt finalizate și le vom prezenta în guvern .

Crin Antonescu: Mulțumesc, doamna ministru. Domnul senator Tudor Chiuariu, președintele Comisiei Juridice din Senat și Vicepreședinte executiv al Partidului Național Liberal în probleme de Constituție și legislație, domnule senator, aveți cuvântul!

Tudor Chiuariu: Mulțumesc, domnule președinte. În calitate de vicepreședinte al Partidului Național Liberal pentru afaceri constituționale, drepturi și libertăți fundamentale am propus astăzi Biroului Politic Național două rezoluții.

Prima rezoluție adoptată de Biroului Politic Național  al Partidului Național Liberal , în unanimitate, se referă la reinstaurarea statului de drept prin reașezare judecătorului în centru sistemului judiciar din România.

Am asistat în ultimii ani la evoluții instituționale care ne-au îngrijorat și au pus în pericol echilibrul instituțional din România și au lăsat impresia că în centrul sistemului judiciar ar putea sta altcineva decât judecătorul, un magistrat independent și imparțial. Vrem să reafirmăm un principiu liberal străvechi și anume că puterea judecătorească este coloana vertebrală a oricărui stat și a oricărei democrații.

Sigur că Partidul Național Liberal rămâne un susținător constant al obiectivului fundamental al unui stat de drept, acela de a avea o justiție independentă și eficientă, al cărui rol primordial este garantarea eficientă a drepturilor persoanei și cetățeanului.

Partidul Național Liberal s-a pronunțat astăzi pentru ca în procesul de revizuire al Constituției, în procesul legislativ privind alte acte normative incidente în domeniul justiției să susținem, să promovăm principiul reașezării judecătorului în centru sistemului judiciar din România, garantarea independenței puterii judecătorești și realizarea unui act de justiției imparțial și eficient.

Unul dintre mijloace este susținerea formei adoptate deja cu o covârșitoare majoritate de Senat a legii de punere în aplicare a Codului de Procedură Penală. Vă reamintesc pe scurt care au fost amendamentele susținute de mine și de colegii mei din USL și chiar de către unii colegi senatori din opoziție care vin să pună în practică aceste principii.

În primul rând reglementarea, clară, detaliată, riguroasă a procedurilor privind emiterea mandatelor de interceptarea a comunicațiilor privind securitatea națională. Acestea nu mai pot fi emise decât pentru motive temeinice de către un judecător, nu pot depăși șase luni într-o primă fază, nu pot fi prelungite decât pentru motive temeinice și pentru o perioadă de maxim trei luni, iar în total prelungirile nu pot depăși o perioadă de doi ani.

În al doilea rând, instituirea unei garanții eficiente împotriva trimiterii abuzive în judecată prin competența acordată unui judecător, judecătorul de cameră preliminară, de a analiza dacă în cursul urmăririi penale au fost administrate în mod legal suficiente probe care să justifice trimiterea în judecată a unei persoane.

În al treilea rând, instituirea unei garanții eficiente împotriva tergiversării nejustificate soluționării cu întârziere a cauzei. În primul rând prin consacrarea controlului judecătorului de drepturi și libertăți, iarăși un judecător, asupra duratei rezonabile a urmăririi penale. Dacă urmărirea penală sau faza de judecată nu se îndeplinește într-o durată rezonabilă, persoana interesată poate face contestație solicitându-se accelerarea procedurii, iar în cazul admiterii unei asemenea contestații judecătorul va stabili termenul în care cauza urmează să fie finalizată.

Consacrarea expresă a unui drept fundamental privind orice persoană acuzată și anume a dreptului de a fi informată asupra drepturilor pe care le are în cadrul procedurilor. Și nu în ultimul rând înlăturarea posibilității aplicării oricăror mijloace coercitive, administrative sau judiciare asupra avocaților prin care poate fi împiedicată exercitarea efectivă a dreptului la apărare.

Reprezentanții Partidului Național Liberal în cele două Camere ale Parlamentului, în special cei din Camera Deputaților, vor susține aceste amendamente și forma adoptată de Senat a legii de punere în aplicare a codului de procedură penală pentru ca toate aceste principii să devină lege.

În al doilea rând, tot în unanimitate, Biroul Politic Național  al Partidului Național Liberal a adoptat oi rezoluție cuprinzând viziunea Partidului Național Liberal în privința revizuirii Constituției și primul punct fără de care noi nu concepem un stat, o democrație, un sistem capitalist este garantarea proprietății private, care așa cum spuneam constituie fundamentul democrației și capitalismului.

În al doilea rând suntem preocupați în procesul de revizuire al Constituție de realizare deplină și efectivă a drepturilor persoanei și cetățeanului. În primul rând a libertății economice, a dreptului la apărare în justiție și a principiului egalității de arme între acuzare și apărare, a dreptului la viață privată și a protecției secretului corespondenței.

De asemenea în afirmarea caracterului național al Partidului Național Liberal, reprezentanții Partidului Național Liberal în procesul de revizuire a Constituției vor insistata pentru reafirmarea caracterului național al Statului Român și a Limbii Române, ca limbă oficială a statului.

În al patrulea rând avem în vedere consolidarea caracterului democratic al statului, reașezarea Parlamentului ca principal for de dezbatere și de decizie a națiunii, consacrarea expresă a principiului controlului parlamentar asupra tuturor autorităților publice din sfera executivă, consacrarea expresă a principiului potrivit căruia Guvernul nu răspunde din punct de vedere politic decât în fața Parlamentului, limitarea folosirii Ordonanțelor de Urgență și a procedurii asumării răspunderii de către guvern și nu în ultimul rând consacrarea principiului constituțional al transparenței decizionale, consultarea publică obligatorie anterioară adoptării tuturor actelor cu caracter legislativ.

În ceea ce privește reformarea autorităților publice vom urări asigurarea unui echilibru instituțional  prin delimitarea clară a atribuțiilor președintelui, respectiv Guvernului. Susținem că președintele este șeful statului și va fi ales direct de către cetățenii români cu drept de vot. Parlamentul este organizat potrivit principiului bicameralismului cu atribuții diferite pentru cele două camere. Camera deputaților va avea cel mult 300 de membrii.

În al cincilea rând întărirea independenței puterii judecătorești, reașezarea judecătorului în centrul sistemului judiciar și asigurarea unui act de justiție imparțial și eficient.

În al șaselea rând reorganizarea administrativă a statului prin înființarea unităților administrativ teritoriale ale regiunilor potrivit principiului subsidiarității. Mulțumesc.

 Crin Antonescu: Mulțumesc.

Ați constat că așteptarea, răbdarea dumneavoastră a fost răsplătită cu un set bogat de teme, de decizii, în legătură cu care ca și eventual alte subiecte vă stau la dispoziție împreună cu colegii care au vorbit, împreună cu secretarul general al partidului, deputatul Eduard Hellvig și purtătorul de cuvânt al partidului, deputatul și ministrul Mihai Voicu”.

 

Întrebări din partea reprezentanților mass-media

 

Jurnalist: Dacă îmi permiteți?

Crin Antonescu: Vă rog.

Jurnalist: Domnule președinte, vorbeați de relațiile din USL,  spuneați că cine mai încalcă de acum în acolo acel articol va trebui să se despartă de partidul său.  Înțelegem că în privința domnului Sorin Roșca Stănescu nu s-a luat nicio decizie de sancționare într-un fel, ci cumva doar un avertisment? Și dacă îmi mai permiteți, aș mai avea o întrebare legată tot de acest subiect, un coleg de-al dumneavoastră din Senat, domnul Bodea, spunea astăzi că ar vrea să depună o moțiune simplă împotriva doamnei Rovana Plumb, este nemulțumit de modul în care dumneaei a reacționat la niște proiecte de legi și că în general guvernul nu ține cont de parlamentari.

Crin Antonescu: În legătură cu anume domnul senator Roșca Stănescu, ați înțeles corect. În legătură cu informația pe care mi-o dați acum, cu domnul Bodea, nu pot spune decât atât, nu!

Nu stă în disciplina unui partid sau unei coaliții ca împotriva propriului guvern, un senator sau un deputat să depună o moțiune simplă, evident. Dacă domnia sa are nemulțumiri și oricare dintre noi avem dreptul să avem nemulțumiri sau exigențe are la dispoziție grupul parlamentar căruia îi aparține Senat sau Cameră, poate să ridice acolo problema, dacă găsește o susținere sau o preocupare suficient de semnificativă în jurul unui asemenea  demers îl notifică conducerii partidului, partidul îl discută în Uniunea Social Liberală pentru că este posibil ca problema reale semnalate, nu mă refer la cazul speță vorbesc în general, să fie reale și să poată fi rezolvate altfel. Dar așa dacă ne vine într-o zi să inițiem o moțiune de, știu, și cenzură putem să inițiem așa umblând după semnături sau moțiune împotriva unui guvern al cabinetului, indiferent că el este liberal, pesedist, sau Daniel Constantin, atunci asta nu se poate.

Ca să fim bine înțeleși, nu se poate, nu  pentru că un parlamentar, oricare parlamentar, nu ar avea aceste drepturi, le are, în calitatea sa de parlamentar le poate folosi oricând, oricum fără să mai discute cu nimeni,  dar dacă ține și la calitatea sa de membru al unui partid, al unei alianțe, al unei majorități, atunci nu o poate face. În  fond este istoria veche și relativ simplă a asocierii într-un partid politic. Atunci când te asociezi într-un partid politic ai posibilitatea să vezi statutul, ai posibilitatea să vezi regulile și ai posibilitatea să decizi dacă renunți de bună voie, e o, știți cum este, ca în Uniunea Europeană, e o limitare, o cedare de suveranitate pentru că astea sunt regulile asocierii. Că intri în PNL, că intri în Uniunea Europeană, că intri în NATO și pe semne și la PSD și în alte părți, în orice partid până la urmă.

Jurnalist: Ce se va întâmpla cu acea comisie Bârsan, în condițiile în care patru reprezentanți ai partidului dumneavoastră și-au dat demisia, se vor găsi înlocuitori sau această comisie nu își mai are obiectul în momentul de față?

Crin Antonescu:  Nu fac parte din acea comisie, am văzut declarațiile care s-au dat de o parte și de alta, opinia mea, personală, este că dacă acești oameni, cu niște motive care rămâne să fie discutate, poate că le vom discuta și în USL dacă va fi cazul, și-au dat demisia e un fapt împlinit. Dacă acești oameni și-au dat demisa și argumentele lor sunt reale atunci nu are nici un rost să facem ca la hochei, băgăm alți patru. Comisia, cu câți a rămas, își continuă lucrările, ș.a.m.d., nu am examinat posibilitatea de a pregăti alți patru senatori care să se ducă în această comisie. Eu cred că ar trebui, pentru că e un lucru important, tot la nivel de principiu, să avem o discuție la USL și cu demisionarii, și cu președintele Comisiei, sunt toți senatori ai USL, ca să ne înțelegem foarte clar. După mine, în legătură cu acest subiect spiritele au fost tensionate de la început și e păcat pentru că avem câteva principii: controlul parlamentar asupra unor instituții, principiu de nepus în discuție, independența justiției, principiu de nepus în discuție.

Am văzut că reprezentanții PDL-ului, profitând de această  încăierare, ca să spun așa, de principii, au și început să strige, probabil din reflex, că orice încercare de control parlamentar interferează cu justiția, ori sunt afirmații abuzive sau papagalicești. Astfel, dacă, să spunem, un serviciu special a efectuat ascultare fără mandat, ceea ce nu avem elemente să afirmăm și eu ca președinte al Senatului am și citit adresa comisiei de supraveghere a SRI, dar ăla nu putere judecătorească, serviciile nu sunt putere în stat. Doi, dacă este vorba de un posibil abuz, această comisie are dreptul, să ai controlul parlamentar, ar fi o interferență, să spunem, în actul de justiție când s-ar amesteca în procese, în sentințe, sunt aberații, dar repet, o să  discutăm aceste lucruri ca să stabilim niște principii pentru că sunt convins că împărtășim aceleași principii, îi și văd ca frații în materie de principiu și pe domnul Ilie Sârbu și pe domnul Roșca Stănescu și probabil se despart în practică.

Jurnalist: Foarte important de precizat despre protocolul USL, care reprezintă regulile după care se conduce alianța dumneavoastră, să înțelegem că de data aceasta nu se aplică, dar cu siguranță promiteți că se va aplica de data următoare?

Crin Antonescu: Uitați-vă, eu nu vreau să dezvolt acest subiect și am preferat să mă refer la ceea ce găsim inacceptabil la cineva dintre noi și am spus sunt inacceptabile afirmațiile lui Sorin Roșca Stănescu, nu toate, că afirmația că Parlamentul trebuie să controleze Guvernului, știți, că vorbeam ieri de Montesquieu, afirmațiile lui Sorin Roșca Stănescu că Victor Ponta e șantajat sau șantajabil, nici nu vreau să le mai reiau, aceste acuzații, aceste afirmații publice ale lui Roșca Stănescu sunt inacceptabile, am dat acest exemplu.

S-au mai întâmplat lucruri, eu nu vreau să dezvolt subiectul, aș putea să vă citesc textul unei întrebări, interpelări sau declarații politice a unui parlamentar, a unui senator PSD, extrem de violent la adresa ministrului Eugen Nicolăescu sau la adresa doamnei ministru Mariana Câmpeanu, au mai fost astfel de lucruri. Eu nu vreau să vorbesc despre ce au greșit alții, vorbesc despre ceea ce, din punctul nostru de vedere, a greșit unul de-ai noștri. Și atunci ca să profităm, să tragem și o parte bună din aceste incidente, am spus foarte clar că acest articol ne va sta în atenție foarte tare.

Ca să fiu foarte cinstit cu dumneavoastră, așa cum fac de mai bine de un deceniu, cu dumneavoastră, cu alții de două decenii, dacă nu ar fi existat povestea cu Parlamentul, povestea cu susținerea unei legi acolo, povestea cu comisia parlamentară și ar fi existat numai declarațiile violente, inacceptabile, la adresa lui Victor Ponta sau la adresa partenerilor noștri din PSD, e foarte probabil că problema excluderii s-ar fi pus. Nu vrem să generăm însă o confuzie și chiar și partenerilor noștri le-am cerut să nu genereze confuzie pentru că Victor Ponta, ca om politic, ca premier, ca președinte de partid, cap de familie, orice, poate să vină și să spună, este inacceptabil să fiu în felul acesta atacat public de către un coleg de alianță, e dreptul domniei sale. Dar nu trebuie să amestecăm asta cu faptul că un parlamentar a avut o inițiativă care nu era susținută de Guvern și că inițiativa aia a trecut. Ca să nu existe riscul, uite domne a trecut omul o inițiativă parlamentară și l-au exclus, nu putem pune problema în termenii ăștia, dar tragem un semnal de alarmă, cum vă place dumneavoastră să spuneți, în legătură cu necesitatea strictă de a respecta întocmai, în permanență acel articol din protocol.

Jurnalist:  Vă referiți la acest lucru cu inițiativă nesusținută, la care faceți referire, pentru că nu a fost susținută de Guvern și a declanșat oarecare fricțiuni, când vorbeați că Parlamentul nu poate fi o anexa sau ne puteți da câteva exemple?

Crin Antonescu:  Parlamentul nu poate fi o anexă niciodată, ați ascultat, sper, cu atenție vorbele colegului nostru, domnul senator Chiuariu, care vorbea despre un principiu fundamental, pe care noi și în Constituție dorim să îl întărim Discuția de unde până unde are prerogative președintele și de unde până unde ministrul riscă să devină una periculoasă, sigur sub impresia experiențelor ultimilor ani. Discuția adevărată, din punctul nostru de vedere, durabilă, semnificativă, este cea legată de modul în care Parlamentul e în centrul vieții politice, Parlamentul este organismul reprezentativ suprem al poporului român și Parlamentul este cel care controlează, învestește și la o adică demite Guvernul, Parlamentul este cel care, la o adică, poate pune problema suspendării președintelui și în sensul acesta, repet, Parlamentul nu poate fi considerat anexă niciodată pentru că Parlamentul e la nivel de reprezentare și de mandat și de acțiune, națiune.

Inițiativa pe care a avut-o în Parlament Sorin Roșca Stănescu împreună cu senatorul Teodor Atanasiu și, cred, cu un coleg sau doi deputați din PSD de altfel, dar deputați, este o inițiativă normală, este o inițiativă care răspunde unui angajament în programul de guvernare al USL, încadastrarea gratuită, este o inițiativă care a primit un aviz negativ de la Guvern, dar care totuși a trecut prin Parlament, nu înseamnă deloc și în această privință probabil, din nou cu regret o spun, domnul senator a greșit, nu s-a constituit deloc o nouă majoritate, nu s-a constituit o nouă majoritate nici dacă cei din PSD și PD au votat la fel în comisia Bârsan și nici dacă la Senat s-a întâmplat, conjunctural, pe un subiect, ca cei din PD și chiar cei din PPDD, UDMR de asemenea, să voteze cu inițiativa. Nu s-au schimbat majoritățile, majoritățile sunt aceleași, dar a trecut un proiect de lege, e o divergență între o majoritate a Parlamentului și Guvern, nu e cameră decizională Senatul, se vine la Cameră, am dat și soluția, domnul prim ministru, domnul ministru al Finanțelor, domnul ministru al Agriculturii, oricare dintre dânșii, toți împreună, pot veni și avea o discuție cu parlamentarii înainte de discuția în Cameră și acolo se vede.

Jurnalist:  Mă refeream la alte exemple care v-au făcut să faceți această afirmație ca Parlamentul să nu fie o anexă a Guvernului, dacă mai sunt și altele.

Crin Antonescu: Nu, dacă ne referim la actualul Executiv, nu, n-am avut astfel de probleme, s-a ivit după părerea mea un conflict care nu își are rostul în această privință. Am spus și o mai spun, înțeleg că domnul Ponta era supărat pentru faptul că a fost atacat pe nedrept și public, dar nu avea de ce să fie supărat și nu trebuie să fie supărat și sper din tot sufletul că nu va fi supărat pentru că la un moment dat un punct de vedere al Guvernul a fost infirmat de Parlament. E clar, sper.

Jurnalist: În privința relațiilor din USL, la un an de guvernare, cum apreciați aceste relații, dacă împărtășiți și dumneavoastră părerea colegului Klaus Iohannis, care spunea că USL va deveni tot mai vulnerabilă și pentru că ați vorbit despre eforturi în vederea unei solidarități maxime, care ar fi aceste eforturi?

Crin Antonescu: Avem îngrijorări pe care ați văzut că le mărturisim, noi suntem mai sinceri decât alții, nu o să țipăm ca Emil Boc până în ultima clipă că, mă rog, suntem la Washington când Bagdadul este ocupat. Avem probleme, vorbim atât cât se cuvine din punct de vedere public și cât suntem datori să vorbim despre ele pentru că niște oameni ne-au votat, pentru că niște oameni sunt interesați, au dreptul să știe prin intermediul dumneavoastră ce se întâmplă cu cei care i-au votat. Sigur, și Klaus Iohannis, un om foarte lucid și care preferă să ne preocupăm din vreme de găsirea unor soluții decât să constatăm după aceea că este prea târziu, spune aceste lucruri. În ce constau eforturile? În primul rând, în grijă pentru ceea ce formulăm din punct de vedere public. Există o îndelungată tradiție, o cultură chiar la noi, atunci când se deschide cutia Pandorei să începem să schimbăm, mă rog, critici sau mai mult decât critici. Experiența tristă a guvernelor de coaliție sau a coalițiilor care au mai existat în România, de la Convenția Democratică până la, nu mai știu cum se numea, chestiunea aia cu PDL, cu PSD, prima formă a coabitării, să spunem așa, cu domnul Boc atunci. Nu vrem să eșuăm, așa cum au eșuat acele coaliții și prima modalitate, prima formă de efort, cum așa de frumos ați formulat și dumneavoastră, și eu, prima formă de efort este să avem grijă la acest lucru, la sensibilitatea celuilalt, la faptul că lucruri pe care nu le putem rezolva între noi nu se vor rezolva nici în comunicare publică. Ceea ce este cu totul altceva decât dreptul de a avea opinii diferite în legătură cu anumite subiecte. Una este să am o opinie diferită sau să am un proiect de lege care nu concordă cu viziunea Guvernului sau a primului-ministru și alta este să vorbesc de șantaj, de infamie și de alte lucruri.

Jurnalist: Programul de guvernare aprobat de Parlament prevede impozitare progresivă, reducerea TVA la 19%, salariu minim pe economie de 1200 de lei. Ținând cont de rezultatele primului semestru, ne puteți da un orizont de timp mai concret în ceea ce privește aplicarea acestor măsuri din programul de guvernare?

Daniel Chițoiu: Așa cum ați precizat și dumneavoastră, în cadrul programului de guvernare, care este un program de guvernare pe patru ani de zile, 2013-2016, unele dintre aceste măsuri începem să le luăm din acest an. Așa cum v-am spus, începând cu 1 iulie, începem să reducem taxa pe valoare adăugată de la 24% la 9% pentru pâine, urmând ca, în funcție de evoluția reducerii evaziunii fiscale în acest domeniu, unde este estimată peste 60%, să putem să extindem această cotă redusă și la alte produse alimentare, începând cu 1 ianuarie 2014.

În ceea ce privește impozitele mari, reducerea taxei pe valoare adăugată de la 24% la 19% și cotele de contribuții sociale cu 5 puncte procentuale, așa cum v-am precizat mai devreme, în funcție de analiza datelor pe care le vom face în semestrul doi pe măsurile de îmbunătățire a aparatului de administrare și colectare și a aparatului de control, și de asemenea, funcție de analizele privind impactul în mediul economic al uneia din cele două măsuri, care este mai bună începând cu 2014 – reducerea taxei pe valoare adăugată sau reducerea costului forței de muncă? Ce ne aduce mai mult în economie, crearea de locuri de muncă, cine contribuie, reducerea taxei pe valoare adăugată sau reducerea  costului forței de muncă? Asta este o decizie pe care o vom lua la nivelul Uniunii Social Liberale în partea a doua a acestui an.

Legat de creșterea salariului minim, știți foarte bine că anul acesta am majorat salariul minim de la 700 la 800 de lei în două tranșe, începând cu 1 ianuarie la 750 și începând cu 1 iulie la 800 de lei. Noi sperăm, și eu sunt optimist, că evoluția economică a României se îmbunătățește de la semestru la semestru, de la an la an în această perioadă de guvernare, să putem să ne îndeplinim obiectivele asumate prin programul de guvernare. Nu putem, și știți și dumneavoastră foarte bine, să iei un pachet de măsuri cu un impact imediat major pe bugetul general consolidat în același timp. Ele se pot lua în cadrul programului de guvernare treptat și etapizat. Influențele pozitive la fiecare măsură, așa cum vă spuneam mai devreme, măsuri economice și fiscale luate începând cu luna mai a anului trecut își găsesc roadele, rezultatele în evoluția indicatorilor macroeconomici din acest an.

Și ne uităm foarte bine, credibilitatea României pe piețele externe a crescut foarte mult, ne împrumutăm la cele mai mici dobânzi, atât pe piața externă, cât și pe piața internă, săptămâna aceasta ne-am împrumutat în lei pe piața românească la sub 4%, la 3,9, deci economia românească capătă credibilitate, investitorii încep să vină în România, fluxurile de capital la fel, vin în România. Ce ne mai rămâne nouă? Ne rămâne, și s-a constituit o nouă structură de supraveghere a activității non-bancare, să putem să dezvoltăm și piața de capital, astfel încât prin listările la bursă pe care le vom face la companii, la Nuclearelectrica și la Romgaz în perioada imediat următoare, să putem să atragem fluxuri de capital cât mai mari în România, pentru că nivelul resurselor financiare în România sunt insuficiente pentru a avea un ritm de dezvoltare așa cum ne-am propus și în programul de guvernare, undeva la 3,5-4 puncte procentuale, să putem să recuperăm din decalajul față de țările din Uniunea Europeană.

Jurnalist: Aveți în intenție ca de la 1 ianuarie 2014 să încercați una dintre cele două măsuri fiscale mari?

Daniel Chițoiu: Așa cum vă spuneam, da. Dar în urma analizei evoluției nivelului de colectare și de reducere a evaziunii fiscale în această perioadă până în toamnă, că normal această măsură trebuie s-o luăm spre sfârșitul anului să putem s-o implementăm cu 1 ianuarie 2014.

Jurnalist: Și din punctul dumneavoastră de vedere, care ar fi, TVA-ul sau cealaltă?

Daniel Chițoiu:  O să vă spunem atunci, pentru că asta vă spuneam și dumneavoastră, ne interesează ca și măsurile pe care le-am luat, atât măsuri de alocare de fonduri de la buget, cât și măsuri de natură fiscală, să creăm locuri de muncă.  Ați văzut, în fiecare zi, televiziunile dumneavoastră arată că se pierd locuri de muncă prin pierderea unor unități industriale, iar interesul nostru este de a crea, nu numai de a absorbi forța de muncă din disponibilizările care se fac, dar să creăm și locuri de muncă în plus, prin măsurile pe care vă spuneam noi le luăm. Pe lângă schema de ajutor de minimis pe care v-am precizat-o mai devreme, avem și celelalte scheme de ajutor de stat pentru companiile medii și companiile mari. Avem investiții anunțate în România, investiții mari, care vor crea peste 500 de locuri de muncă, astfel încât să putem să dăm, așa cum vă spuneam, gură de oxigen economiei românești. Interesul nostru este de a crea locuri de muncă. Crearea locurilor de muncă are rolul nu numai de a ocupa forța de muncă disponibilizată și șomerii, la un nivel ridicat în România, dar aceste măsuri au rolul și de a îmbunătăți nivelul economiei românești, de a crește economia românească și de a îmbunătăți colectarea la bugetul de stat.

Jurnalist: Răspunzând unei întrebări la începutul săptămânii, spuneați că, în curând, cât de curând, veți formaliza despărțirea de acei colegi de la Sectorul 1, Vlad Moisescu, Andrei Chiliman? Știu că săptămâna viitoare se apropie o Delegație Permanentă, fiind primar de sector Chiliman… Se va întâmpla?

Crin Antonescu: Iar mă puneți să vorbesc despre lucruri din viitor. Acum, eu cred că noi azi am vorbit despre lucruri serioase, am vorbit despre niște soluții, am dat niște mandate, stăm aici cu mare plăcere să le discutăm cu dumneavoastră. Avem timp să discutăm și despre chestiunile astea, facem odată o chestiune așa, literară, vorbim despre cum Noica a scris ”Despărțirea de Goethe”, după aceea, în parafrază, domnul Paleologu, bătrânul, seniorul, a scris ”Despărțirea de Noica”, o să scriu și eu, vă promit, două-trei volume, garantat. Dar acum să discutăm…

Aș vrea să mai adaug că noi am mai luat hotărârea de a convoca Delegația Permanentă, forul cel mai larg al partidului între congrese – deși facem congrese foarte des, există totuși intervale între congrese la noi la liberali. Delegația Permanentă va avea loc în ziua de 27 mai, desigur și un BPN o va preceda, și cu acea ocazie vom avea discuții pe alte domenii, cu siguranță pe Sănătate, foarte probabil și pe Transporturi. Cei doi colegi, cu proiectele lor, cu programele lor au făcut astăzi obiectul dezbaterii, vorbesc de cei din Guvern, în plus și rezoluția privitoare la Justiție, dar o să avem subiecte deci și lunea viitoare, mai importante decât acesta. Dar o să fie, acum nu vă pierdeți speranța…

Jurnalist: Pentru domnul ministru Chițoiu… În perspectiva rectificării bugetare, v-ați fixat vreun obiectiv, va fi una pozitivă, negativă? Cât la sută din acea rectificare va fi pentru acoperirea arieratelor?

Daniel Chițoiu: Așa cum vă spuneam, eu sunt optimist, sper să avem o rectificare bugetară pozitivă, adică veniturile pe care le vom estima în partea a doua a anului să fie mai mari față de cât am estimat la începutul acestui an. De asemenea, ca obiectiv asumat, și cu organismele financiare internaționale, dar asumat și de noi, de Guvern, este de a achita arieratele, pentru a debloca economia românească. Știm foarte bine, arieratele statului, indiferent sub ce formă sunt ele, sub formă că nu avem achitate facturi ale furnizorilor, contracte prestări servicii,  constructori sau că nu restituim taxa pe valoare adăugată la timp sunt elemente de blocaj financiar în economie și important este de a da drumul la economie prin aceste plăți din partea statului către mediul privat.

Jurnalist: Ne puteți spune care este nivelul arieratelor locale la sfârșitul lunii aprilie?

Daniel Chițoiu: La sfârșitul lunii aprilie, nivelul arieratelor locale era undeva la echivalentul a 750 de milioane de lei.

Jurnalist: Ținând cont că la sfârșitul anului trecut ministrul delegat pentru buget, domnul Voinea, declara 800 de milioane, iar indicele trebuia să fie de 85% până la 29 martie, considerați  că v-ați înscris în ținta stabilită cu FMI, BM și CE?

Daniel Chițoiu: Noi avem o țintă asumată cu organismele financiare internaționale s-o îndeplinim până la sfârșitul lunii mai, când raportăm către aceste instituții financiare internaționale toate obiectivele și măsurile asumate prin acordul cu aceste instituții și acest stoc al arieratelor, ridicat la sfârșitul lunii aprilie, se datorează faptului că stocul de arierate de la sfârșitul anului trecut, 31 decembrie 2012, a crescut între timp, la luna ianuarie-februarie-martie, dar sumele pe care noi le-am alocat de la bugetul de stat au fost până acum 680 de milioane de lei. Ieri am aprobat încă 120 de milioane de lei pentru achitarea arieratelor la autoritățile publice locale și, de asemenea, vom aloca o sumă echivalentă a 70 de milioane de lei pentru achitarea arieratelor din sistemul de sănătate publică. Noi considerăm că prin aceste măsuri și prin un control pe care l-am dispus la nivelul autorităților publice locale privind modul de raportare al acestor arierate, dacă se încadrează în prevederile legale, noi considerăm că ne vom îndeplini ținta, obiectivul asumat cu FMI.

Jurnalist: Puteți să ne clarificați, până la momentul rectificării bugetare vor fi achitate toate arieratele sau care este estimarea dumneavoastră asupra nivelului arieratelor ce trebuie suportate la rectificarea bugetară?

Daniel Chițoiu: Noi, cum ne-am asumat, așa cum vă spuneam, cu instituțiile financiare internaționale, ne-am asumat ca până la jumătatea acestui an să avem un stoc al arieratelor la nivelul a 300 de milioane de lei. Bineînțeles că la rectificarea bugetară, în funcție de sumele suplimentare care le vom avea prin buget alocate față de începutul acestui an, putem să alocăm diferite sume în funcție de aceste sume suplimentare, așa cum vă spuneam mai devreme. Nu pot să vă spun acum că la rectificarea bugetară avem întreaga sumă de 300 de milioane sau putem să avem mai mult de 300 de milioane. Vom vorbi când suntem în luna iulie și discutăm de rectificarea bugetară.

Jurnalist: Domnule ministru, ne puteți spune totuși pe ce vă bazați optimismul privind atingerea țintei privind arieratele locale?

Daniel Chițoiu: Ieri am aprobat în Guvern încă o sumă de 120 de milioane pentru achitarea acestor arierate. De asemenea, verificăm creșterea stocului de arierate de la o lună la alta să vedem dacă acele arierate raportate sunt legale, au fost angajate legal, respectiv când au fost angajate au avut prevederi bugetare. În cazul în care nu au avut prevederi bugetare, acele arierate nu sunt legale, deci nu le poate plăti statul. Și, în al doilea rând, sunt programe naționale care se derulează prin autoritățile publice locale, iar arieratele la aceste programe naționale se regăsesc în acel stoc de arierate. De aceea, ministerele de linie și, așa cum vă spuneam, alocările pentru Ministerul Sănătății să-și achite suma de 70 de milioane de lei este încă un element de reducere a acestui stoc de arierate.

Jurnalist: Auditul privind acele arierate care nu au avut prevedere bugetară a fost finalizat în urmă cu o lună de zile. Conform declarațiilor domnului Victor Ponta, ele însumau o treime din totalul arieratelor pe luna februarie. De unde mai scădeți?

Daniel Chițoiu: Acea treime, 350 de milioane, se regăsește în acest stoc de 750 de milioane. Mai verificăm și raportările de la luna martie și aprilie, așa cum v-am spus.

Crin Antonescu: Întrebarea dumneavoastră despre bazele optimismului domnului Chițoiu mi-a adus aminte de faptul că în cursul acestei dimineți am avut șansa să întâlnesc un om extraordinar, George Friedman, fondatorul Stratfor. Și acest om, după ce foarte-foarte serios a prezentat cu destul de lungă expunere, captivantă, viitorul lumii, găsind bune temeiuri, găsind oportunități, găsind soluții, descriind perspective, la urmă, pentru că dispune de un remarcabil simț al umorului, pe măsura restului calităților sale, a spus cu glas scăzut ”Bine”, zice, ”eu sunt pesimist”. Am zis: ”De ce dacă toate aceste lucruri?” ”Pentru că sunt ungur. Noi ungurii” – dânsul este născut prin ’49 la Budapesta și plecat, împreună cu părinții, de când era copil, în fine, de origine ungur – zice: ”Noi ungurii suntem pesimiști”.

Optimismul domnului Chițoiu nu are, după cum ați văzut, bază etnică pentru că nu e ungur sau pentru că e oltean sau… Ci pur și simplu bază rațională, exprimată în cifre și, dacă doriți să continuați, mă scuzați că v-am întrerupt.

Jurnalist: Am eu o întrebare despre optimismul dvs, sunteți optimist…

Crin Antonescu: Am vorbit de optimismul domnului Chițoiu și de pesimismul domnului Friedman.

Jurnalist: Sunteți optimist sau pesimist în ceea ce privește o viitoare vizită în Statele Unite la invitația domnului Friedman?

Crin Antonescu: A cui?

Jurnalist: A dumneavoastră.

Crin Antonescu: Domnule, o vizită nu este motiv de optimism sau pesimism. Cu plăcere dacă ea va fi construită în agendă, oriunde pe acest om l-aș reîntâlni cu plăcere. Credeam că mă întrebați dacă în general sunt optimist sau pesimist.

(…)

Jurnalist: Plecarea premierului Victor Ponta la Bruxelles în calitatea de reprezentant al României la Consiliul European extraordinar a fost o chestiune discutată și în USL?

Crin Antonescu:  Cu mine cel puțin, da. Cred că și alți colegi au fost informați și este bineînțeles un lucru pe care îl salut. Este absolut normal, noi am spus-o de pe vremea când nu se putea, este absolut normal, asta vrem și în Constituție să fixăm, indiferent cine este președinte, cine este premier, ca la o reuniune a Consiliului European la care agenda este strict legată de chestiuni bugetare, de chestiuni economice prin excelență și în exclusivitate legată de chestiuni bugetare, să participe premierul.

Decizia domnului Băsescu de a consfinți de această dată este una care, iată, poate fi pentru oricine temei de optimism, de optimism antropologic cum îl numesc eu. Deci, omul cât trăiește învață, omul poate deveni mai bun. Zic omul în general, generic, nu omul dumneavoastră, domnul Băsescu, omul în general.

Jurnalist: A fost o chestiune înainte de anunțul oficial, premierul v-a informat că a făcut o cerere sau a fost o informare după anunțul oficial de aseară?

Crin Antonescu: M-a informat, pe mine cel puțin, că dorește să meargă, că a solicitat acest lucru și că discută acest lucru cu domnul Băsescu și, fiind la rândul domniei sale optimist, că ei toată echipa sunt așa, și Ponta și Chițoiu și tot Guvernul, tot USL-ul, fiind optimist chiar a spus: sper că de data asta să ne înțelegem. Și s-au înțeles.

Jurnalist: Omologul dumneavoastră de la Camera Deputaților, domnul Zgonea, a răspuns acelei scrisori trimise de Traian Băsescu prin care invita la o colaborare între Președinție –Parlament – Guvern pe anumite chestiuni specifice, printre care Schengen și adoptarea monedei euro. Intenționați să răspundeți și dumneavoastră și dacă intenționați, într-un mod pozitiv sau negativ?

Crin Antonescu: Așa ar trebui că, uite, rămân mai prejos, dar ce să faci, în viață mai și pierzi. Cred că nu. Cred că s-au scris destule epistole între toți acești domni, e suficient, adică statul român are în trei puncte suficientă stabilitate. Mă gândesc doar să profit de ea.

Jurnalist: Pentru domnul ministru Chițoiu, nu ați spus nimic despre cota unică. Intră în calculul acelei analize pentru 1 ianuarie 2014 sau se amână pentru 2015. Și a doua întrebare, garantați că se va îndeplini ținta privind arieratele și va intra în bordul FMI?

Daniel Chițoiu: Încep cu a doua întrebare, garantez că scrisoarea va intra în bordul FMI și acordul se va încheia în bune condiții și legat de a doua problemă ridicată privind analizarea posibilității să introducem cotele regresive la impozitul pe venit, așa cum vă spuneam, nu cred că va intra în calcul începând cu 1 ianuarie 2014 pentru că una din cele două măsuri anunțate mai devreme va intra în calcul acea adoptată cu 1 ianuarie 2014.

Etichete:, , , , , ,

Comentariile nu sunt permise.

%d blogeri au apreciat asta: