Declarațiile de presă consacrate depunerii Raportului Forumului Constituțional, susținute de Crin Antonescu și Tudor Chiuariu – 28 mai 2013

 propunerea-lui-tudor-chiuariu-de-mutare-a-sediului-ccr-este-una-personala-nu-este-asumata-si-de-pnl-207341Crin Antonescu: ”Primesc cu bucurie și recunoștință acest raport din mâna domnului profesor Pîrvulescu. Cu bucurie pentru că el constituie o bază indispensabilă pentru lucrările Comisiei pe care o conduc și pentru toată dezbaterea din Parlamentul României în legătură cu acest subiect. Cu recunoștință pentru că, într-adevăr, cu resurse materiale pe care le-am putea califica cu generozitate drept modeste într-un timp destul de scurt, acești oameni au făcut foarte mult.

Pentru asta îi mulțumesc încă o dată în modul cel mai sincer și cel mai adânc domnului profesor Cristian Pîrvulescu, domnului Arpad Todor, tuturor oamenilor, majoritatea tineri, și cred că e foarte semnificativ acest lucru, voluntari, e și mai semnificativ, care s-au implicat în acest efort absolut considerabil de a face în nici trei luni de zile ceea ce este indispensabil pentru un demers serios de revizuire a Constituției, adică o largă și diversă dezbatere publică.

În ceea ce privește spiritul și regulile fundamentale, mentalitatea, atitudinea cu care dorim în câmp politic și în forul politic de această dată – comisia parlamentară, apoi plenul celor două camere – să abordăm acest subiect, aș spune încă o dată, aș întări două principii: transparența pe de-o parte, căutarea unui maximum de consens posibil, pe de alta.

Am constatat cu toții cu amărăciune că imediat ce a început această activitate a Forumului Constituțional, imediat ce tema revizuirii Constituției a căpătat un loc concret pe agenda publică, din multe locuri s-au auzit din nou țevile de tun, gurile de foc ale propagandei. Nu există niciun temei pentru a acuza de lipsă de transparență tot acest proces, nu există niciun motiv pentru a fi agitat spectrul sau spaima unei Constituții revizuite în spatele ușilor închise.

Lucrările Forumului Constituțional au fost de o perfectă, îndrăznesc să spun, transparență. Ele au fost deschise presei, tuturor participanților care au dorit să vină să-și spună punctul de vedere. S-a discutat, s-a comunicat public în toată această perioadă despre unde se discută, ce se discută, cu cine se discută.

Fără niciun fel de îndoială, în calitate de președinte al Comisiei parlamentare care va elabora proiectul de revizuire a Constituției, garantez aceeași transparență și în ceea ce privește lucrările Comisiei.

Din punct de vedere al partidelor, al forțelor politice, nu e întâmplător că deja foarte multe puncte de vedere s-au făcut cunoscute. Cele mai importante opțiuni au fost aruncate în dezbatere, nimeni nu le ține secrete, nimeni nu dorește să găsească soluții pentru revizuirea Constituției în spatele ușilor închise, pe sub masă sau în înțelegeri de culise.

Cred că înțelegem toți că revizuirea Constituției nu este un act legislativ și politic banal sau uzual. Revizuirea Constituției excede prin mizele sale, prin modul în care trebuie să se poarte dezbaterea publică asupra ei, excede parcursul, ritmul și intensitatea obișnuită ale altor acte legislative.

Nu-i așadar niciun fel de motiv pentru ca transparența să fie pusă în discuție, pentru ca temeri în legătură cu acest subiect să fie întreținute artificial.

În cea de-a doua privință, așa cum și la dezbaterea încheiată acum câteva minute profesorul (….) sublinia, chiar dacă două treimi, un cuantum rezonabil pentru a putea opera modificări constituționale, de obicei presupun din start un dialog și necesitatea unor înțelegeri putere-opoziție pentru că nu foarte frecvent puterea are două treimi în Parlament, chiar dacă noi suntem în situația în care actuala majoritate însumează două treimi, nu rămân mai puțin actuale principiile căutării consensului maxim. Nu rămâne mai puțin important pentru noi, cei care suntem în majoritate, să discutăm pas cu pas această revizuire și, dacă se poate, să ajungem în cele mai multe cazuri la consens.

De ce? E simplu. Nu dintr-un fel de curtoazie, binevenită și ea dacă ar exista mai des în viața politică, ci din temeinicia convingerii că această constituție nu se revizuiește și forma ei revizuită nu va servi doar celor care sunt în anumite poziții și într-o anumită configurație politică și electorală în actualul ciclu. Nu se face pentru patru ani, nu se face, așa cum spuneam, pentru o persoană sau alta, pentru un președinte sau altul, pentru un prim ministru sau altul, pentru o majoritate parlamentară sau alta.

În sensul acesta nu văd niciun motiv rațional pentru a nu discuta cât se poate de colegial, în sens politic superior, aceste lucruri dimpreună, putere-opoziție, în comisie și în plen și de a face un efort să evităm tratarea acestei chestiuni în registrul obișnuit al ciorovăielilor politice zilnice cu care ne-am obișnuit de atâta vreme.

Revizuirea Constituției e ceva deosebit și revenirea în context mediatic, în contextul comentariilor politice, revenirea la o anumită persoană, înverșunarea de a vedea într-o propunere constituțională un atac la adresa lui x sau lui y astăzi sau mâine sunt, din punctul meu de vedere, întrutotul de evitat.

Am bune speranțe că vom putea face acest lucru, că vom putea trata acest subiect la înălțimea posturii pe care o avem ca parlamentari și a încheia spunând că acest lucru este perfect posibil, dacă înțelegem cu toții că probabil această revizuire de constituție e cel mai important lucru pe care îl avem de făcut ca parlamentari în acest mandat, că mandatul pe care cetățenii ni l-au dat pentru a-i reprezenta și pentru a decide în câmp legislativ în numele lor este în privința revizuirii Constituției cel mai puternic, cel mai nobil și cel mai încărcat de responsabilitate.

Pentru că, încă o dată o spun, și mă bucur că este și concluzia dezbaterilor din Forumul Constituțional, o constituție nu este o simplă lege, nu este o regulă a jocului între politicieni și pentru politicieni, ci este un contract fundamental pe care îl încheie, îl acceptă și îl respectă toți cetățenii acestei țări.

Noi, ca parlamentari în acest subiect suntem mandatarii cetățenilor și trebuie să fim la înălțimea unei asemenea responsabilități și pornesc cu speranța că vom fi”.

(…)

Tudor Chiuariu: “Mulțumesc domnule profesor, într-adevăr am încercat în această perioadă să particip la cât mai multe dintre acțiunile forumului și pot să spun astăzi că am o privire mai exactă a ceea ce avem  de făcut în continuare în urma acestor dezbateri. Mă bucur să văd că de data aceasta vox publica coincide oarecum cu Vox Politica, în sensul că preocupările compatrioților noștri, a cetățenilor simpli, care m-au impresionat, fără pregătire politică sau juridică, fără vreo funcție, fără implicare politică, așadar nu membri de partid, au venit și au participat la lucrările Forumului, care au avut loc, nu numai la București, dar și la Sfântu Gheorghe, la Târgu Neamț, la Călărași, la Târgoviște sau la Galați. Cred că din acest punct de vedere că asistăm în România anului 2013 la nașterea unui  patriotism constituțional și anume la nașterea unui set de valori, de norme, de proceduri, care ne fac să simțim că aparținem astăzi României, care e o democrație liberală și un sistem capitalist.

De aceea spuneam că mă bucură să văd că de data asta Vox Publica coincide cu Vox Politica. Adică faptul că preocupările compatrioților noștri în ceea ce privește revizuirea Constituției și anume garantarea superioară a drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei și cetățeanului, clarificarea sistemului politic, funcționarea mai eficientă a justiției, toate acestea coincid cu preocupările noastre în calitate de oameni politici, în calitate de reprezentanți ai națiunii. Așa cum spunea cineva, orice generație are nevoie de o revoluție. Eu fiind mai degrabă un liberal conservator sunt mai sceptic cu privire la consecințele revoluțiilor, însă orice generație are nevoie de o Constituție și mă bucură implicarea unui număr mare de tineri în acest proces și efortul nostru, al Comisiei, al tuturor oamenilor politici responsabili, cred, efortul de comunicare, de promovare al acestui proiect va continua și sperăm că va fi încununat de un vot popular, care să-l legitimeze pentru mulți ani de acum încolo.”

Întrebări din partea reprezentanților mass-media

Jurnalist: V-ați propus un termen până la care să fie gata raportul Comisiei de revizuire?

Crin Antonescu: Da, noi am dori să închidem revizuirea Constituției, să finalizăm tot acest proces în cursul acestui an. Asta înseamnă, luând puțin calendarul invers, că ar trebui să avem referendumul care încheie acest process undeva cel mai târziu în a doua jumătate a lunii octombrie, dat fiind că, după luna noiembrie sau începând cu luna noiembrie, depindem de vreme, interesul unei prezențe cât mai semnificative la vot, indiferent care va fi pragul, cum se va stabili, fiind unul cert. Ne dorim ca, la referendumul pentru revizuirea Constituției, pe forma care va rezulta din Parlament, să participe cât mai mulți cetățeni români cu drept de vot. Pentru asta ne preocupăm să găsim un moment care să permită, în principiu, participarea cât mai multor cetățeni, să zicem, deci, până la finalul lui octombrie. Și, derulând, asta ar însemna că ar fi foarte bine dacă, la sfârșitul sesiunii parlamentare ordinare, deci la sfârșitul lunii viitoare, la sfârșitul lui iunie, am avea forma de revizuire, proiectul de revizuire adoptat în prima cameră în care el se discută, adică în Senatul României.

Asta înseamnă că, începând de mâine, o dezbatere foarte serioasă, dar pe mai multe zile din săptămână – examinăm și vom decide poate degrevarea membrilor Comisiei, cel puțin la Senat, noi putem hotărî asta, degrevarea membrilor Comisiei de celelalte obligații de program și poate un program al Comisiei full-time, pe toată săptămâna – dacă am putea termina undeva la 15-20 iunie ar fi ideal. Asta ne propunem, o să vedem însă, nimeni nu va revizui Constituția cu buldozerul, dar un calendar ne-am propus.

Jurnalist: Vroiam să vă întreb dacă există un document pe care dumneavoastră cu premierul  Victor Ponta l-ați convenit legat de revizuirea Constituției? Au apărut unele informații. Și aș vrea să ne mai precizați care este viziunea dumneavoastră legat de desemnarea premierului – partid-alianță, forma convenită?

Crin Antonescu: Nu am un document și nu vom avea un document semnat cu premierul în această privință, dar avem de multă vreme discuții – și eu cu premierul, și alți colegi de-ai noștri, oameni politici, juriști, în legătură cu diverse opțiuni în această Constituție. De altfel, unele dintre ele ne sunt clare și le-am făcut cunoscute public încă dinainte de alegeri, le-am comunicat cetățenilor. Opțiunea pentru bicameralism, de exemplu, a fost afișată și susținută public în programul cu care noi am participat la alegeri, oamenii știu, știau acest lucru atunci când ne-au dat votul.

Opțiunea pentru a opera, în cadrul revizuirii Constituției, o clarificare în ceea ce privește raporturile Președinte-Premier, Președinte-Guvern, Președinte-Parlament, de asemenea am anunțat. Ca să dau un exemplu, poziția noastră în legătură cu reprezentarea României la Consiliul European este binecunoscută și este evident că nu ne-am schimbat părerea și ceea ce i-am solicitat la vremea respectivă actualului președinte să nu mai facem noi. Și atunci avem – au  apărut astăzi în presă, într-adevăr, câteva elemente, cele mai multe veridice – da, am avut discuții, și pe anumite lucruri am convenit împreună cu premierul, în calitatea sa de președinte al PSD, de co-președinte al USL – am convenit asupra unor lucruri, cele mai multe de acolo sunt veridice.

Punctul meu de vedere, și el este și al premierului, acesta este unul din lucrurile convenite, în legătură cu desemnarea premierului este următorul: premierul este desemnat de către președintele României, dar nu în condițiile în care președintele României să facă ce vrea, să desemneze premier pe oricine, așa cum, de altfel, numai domnul Băsescu și teoreticienii săi au interpretat chiar Constituția în vigoare. Ca să nu mai avem asemenea tulburări de interpretare și comportament politic, pornind de la ideea că Guvernul este expresia de voință politică a unei majorități parlamentare, majoritate parlamentară la rândul ei, expresia de voință a unei majorități a alegătorilor, nu îi mai lăsăm loc președintelui să intervină în chip subiectiv în chestiunea asta. Cu alte cuvinte, am alegeri, alegerile au un rezultat dat de cetățeni, președintele României, dacă revizuim Constituția așa cum ne dorim, nu va mai putea spune trăsnăi într-o democrație de felul celor pe care le-am auzit,  nu mă interesează cât ia partidul cutare, nu mă interesează că ia 79%, că ia 50%, nu pun prim ministru de la ei.

Nu mă interesează că s-a constituit oficial o majoritate în Parlament, cum a fost în anul 2009 în cazul Iohannis, resping acest lucru, pun eu prim ministru pe cine vreau. Nu! Îți pui consilieri prezidențiali pe cine vrei, mă rog, sunt alte prerogative, unde este dreptul președintelui de a decide, dar președintele nu poate să nu recunoască rezultatul votului popular. Și atunci desemnarea se face în felul următor: președintele ia act de rezultatul oficial al alegerilor și desemnează, încredințează mandatul de a forma guvern, celui propus de prima formațiune politică, partid sau alianță, în ordinea numărului de voturi. Dacă această persoană nu reușește să treacă, să alcătuiască o echipă guvernamentală și un program care să obțină votul de învestitură în Parlament, președintele încredințează mandatul celui de-al doilea clasat, care încearcă și el. Nu reușește nici al doilea, atunci există un termen, vom vedea cât, în care fie se constituie o majoritate în forțele politice care au o majoritate de formațiuni politice cu mandate în Parlament, care îi notifică președintelui, am constituit această majoritate, acesta e candidatul, fie Parlamentul se dizolvă și se recurge la alegeri anticipate.

Jurnalist: Este loc de negociere pentru modificarea articolelor legate de proprietate, așa cum spunea premierul că își dorește confiscarea mașinii cu ajutorul căreia s-a produs o infracțiune, din punctul liberalilor de vedere?

Crin Antonescu: Nu e loc de negociere, noi asupra acestui subiect avem o poziție foarte fermă, nu am văzut o propunere deocamdată oficială, s-ar putea ca premierul, așa cum a spus, nu știu, a spus cumva în treacăt, nu am abordat acest subiect încă o dată, să depună în nume personal un amendament, ceea ce evident este dreptul său, însă punctul nostru de vedere, că acum despre asta vorbesc, punctul nostru de vedere, al liberalilor, și sperăm să fie și cel al USL și sperăm să fie și cel al Parlamentului în întregul său, este că, așa cum sunt stipulate, dreptul la proprietate, prezumția de nevinovăție sau averi ilicite și cum există articole în baza cărora în momentul în care se dovedește o fraudă, o vinovăție ș.a.m.d. pot avea loc confiscări de avere, cred că lucrurile acestea sunt suficiente.

Jurnalist: Despre prelungirea termenului de reținere, de la 24 la 48 de ore, care este motivul pentru care nu sunteți de acord cu această propunere?

Crin Antonescu: Dar dumneavoastră pentru ce sunteți de acord cu această propunere? Eu personal, dar strict personal…

Jurnalist: Vă întreb în calitate de președinte al PNL.

Crin Antonescu: …care sunt și mai conservator decât domnul Chiuariu, dar, desigur, nu sunt avocat, nu fac un caz din asta, poate să fie și 48 de ore. Punctul de vedere însă al colegilor mei, așa cum a fost el stabilit, este de a limita, da, reținerea preventivă sau la ce facem aici referire. Am convenit, de asemenea, în discuțiile pe care le-am avut chiar ieri ca interceptările de corespondență personală, electronică ș.a.m.d. să se facă doar în baza unui mandat dat de judecători, iar în situații excepționale de mare urgență, care necesită în regim de mare viteză intervenția, acestea să se facă în baza unei ordonanțe date de procuror, dar cu valabilitate de maximum 48 de ore, adică în 48 de ore această ordonanță a procurorului trebuie întărită, dacă e întărită, de o decizie a unui judecător.

Sunt aici chestiuni care țin de preocuparea pe de-o parte, și cu oarecare tensiune conceptuală, preocuparea pe de-o parte în a garanta libertăți fundamentale ale persoanei și pe de altă parte, sigur, de a putea da posibilitatea celor care acționează într-o lume în care riscurile de tot felul au sporit să poată apăra un alt drept al persoanei și al comunității, și anume dreptul la siguranță. Încercăm să fim aici cât se poate de concentrați pe principii, pe funcționalitate, pe ceea ce se întâmplă în alte țări, pe precedente. Nu este o discuție sau vreo luptă procurori vs judecători sau invers.

Jurnalist: Ați vorbit mai devreme de un program full time, asta înseamnă opt ore pe zi, mai mult?

Crin Antonescu: Eu v-aș propune să numărăm, ca să zic așa, ca la strung, piesele care au rezultat. 40 de articole pe zi. Nu știu, asta este o decizie pe care nu o iau eu, nu pot s-o iau eu singur. O voi lua împreună cu plenul Comisiei. Din punctul meu de vedere, da, se poate să lucrăm și opt ore pe zi, în condițiile în care, repet, dezbaterea trebuie să fie și consistentă și alertă.

Jurnalist: Spuneți că ar fi bine dacă la sfârșitul lunii iunie am avea revizuirea Constituției adoptate de Senat, dar credeți că se va întâmpla? Și vă întreb în condițiile în care înțeleg că veți discuta la Comisie articol cu articol, avem 156 de articole în Constituție.

Crin Antonescu: Da, eu cred că este posibil, cu două condiții: să decidem într-adevăr că lucrăm nu două zile pe săptămână câte două ore, ci că lucrăm patru zile pe săptămână câte opt ore, și în condițiile în care avem cu toții o atitudine rezonabilă față de subiect, pentru că dacă cineva își face un obiectiv din a bloca, din a întârzia evoluția lucrărilor Comisiei, sigur că atunci suntem într-o altă logică. Eu cred că se poate. Sigur, dacă nu vom reuși acest lucru, avem și rezerva unei sesiuni extraordinare a Senatului, că despre Senat vorbim, primă Cameră care ia în dezbatere acest subiect, la începutul lunii iulie.

Jurnalist: Spuneți-ne cum va lucra această Comisie de revizuire? Ne aminteați faptul că nu trebuie să existe spaima revizuirii Constituției în spatele ușilor închise. Cum o veți revizui, tot fără prezența presei, nu va fi ședință publică?

Crin Antonescu: Eu am discutat acest lucru și chiar de mâine când de fapt vom începe lucrările de data aceasta pe text, o să supun din nou colegilor mei această temă. Încă o dată, însă, vă spun că dacă ședințele nu sunt publice, nu înseamnă că acele lucrări sunt în spatele ușilor închise. E chiar așa de greu? Hai să încercăm.

Jurnalist: Nu vedeți o contradicție din moment ce nu este ședință public, automat este cu uși închise, nu?

Crin Antonescu: Nu. Uitați-vă, nici Curtea Constituțională de exemplu când dezbate nu o face cu presă în ședințe, ceea ce nu înseamnă că deciziile Curții Constituționale nu sunt transparente, am dat un exemplu, pentru că opinia public este informată cu ce s-a decis acolo, cu ce argumente. Fiecare poate anunța după aceea ore întregi în conferințe de presă, în emisiuni de televiziune ce poziție a susținut, ce a zis ăla, ce n-a zis ăla, este doar o chestiune de funcționare a ședinței și, încă o dată vă spun, eu pun această problem în discuție, dar nu este nicicum de pus semnul egalității între transparență și prezența permanentă a presei.

Jurnalist: Vorbeați de ședințele Curții Constituționale

Crin Antonescu: Sau ale CSAT-ului..

Jurnalist:  …sunt niște ședințe la care participă presa, nu se transmit în direct, nu sunt televizate. Ar fi o variantă, să avem acces dar să nu transmitem în direct sau să nu facem înregistrări video.

Crin Antonescu: Vă rog să vă gândiți că sunt, pentru că văd că vă îndreptați împotriva mea cu voinicie, sunt ultima persoană sau ultimul om politic care să fiu interesat în a păstra tăcerea asupra acestor lucrări. Din partea mea, le puteți televiza în direct, mai ales că pe unele posturi de televiziune câștigul este evident că în vreme ce televizați lucrările în direct, nu pot exista lungi ședințe de înfierare a mea, câștig timp. N-am nimic, evident, de ascuns. O să luăm această decizie însă mâine și poate că se va decide ca presa să aibă în permanență, nelimitat acces la lucrările Comisiei. Sper să vă opriți aici, adică să nu solicitați să și întrebați în timpul ședinței sau să ocărâți pe unii membri pentru cele spuse sau să amenințați.

Jurnalist: Cred că nici un parlamentar n-a reclamat comportamentul presei. Deci sunteți pentru prezența presei la lucrările Comisiei, ce veți recomanda membrilor?

Crin Antonescu: Mă gândesc până mâine.

Jurnalist: Domnule președinte, din punct de vedere al lucrărilor Comisiei, parlamentarii mai au voie să depună din momentul acesta amendamente la proiectul de revizuire?

Crin Antonescu: La Comisie am avut un termen în care am strâns toate amendamentele înaintate. Termenul a trecut.

Etichete:, , , , ,

Comentariile nu sunt permise.

%d blogeri au apreciat: