Cristian Socol (Contributors): Să plângem împreună cu pătimaşii pentru yacht-uri, aur, arme de vânătoare, maşini de lux şi alcool

cristian socolSunt de acord şi o să susţin permanent reducerea impozitării muncii şi introducerea unui TVA diferenţiat pentru alimentele de bază, aşa cum există în majoritatea ţărilor europene. Însă nu pot fi de acord să le plângem de milă pătimaşilor pentru yacht uri, aur vânătoare şi alcool, Sau mai bine spus celor care se plâng de mărirea accizelor la bunurile de lux sau la bunurile care fac obiectul unui consum nesănătos.

Ce uită să spună iniţiatorii propagandei de tip USL a crescut taxele este ce categorii de taxe s-au mărit, destinaţia acestor taxe şi cine sunt cei a căror bunăstare este afectată. În realitate, sunt patru categorii.

Prima, s-au mărit accizele la yacht-uri, aur, arme de vânătoare, maşini de lux şi alcool. Nu cred că este ceva de comentat într-o ţară care se află pe locul trei în UE în ceea ce priveşte inegalitatea veniturilor, polarizarea socială afectând puternic condiţiile creşterii economice.

A doua categorie – s-au introdus taxe pe monopolurile naturale, pe exploatarea resurselor naturale şi o taxă suplimentară temporară pe câştigurile (obţinute de companiile care produc şi comercializează gaze naturale) din liberalizarea pretului la gaze. Parte din veniturile obţinute au mers pentru cofinanţarea proiectelor din fonduri europene iar parte pentru susţinerea financiară a consumatorilor vulnerabili, loviţi de liberalizarea preţurilor la gaze şi energie. În România statistica INS arată că peste 40% din gospodării au restanţe mai mari de 3 luni la plata facturilor la utilităţi. În plus, să nu uităm că în ultimii sase ani, statul a in­ca­sat din taxe, redevente petro­liere si miniere, din tarife si a­menzi aplicate de Agentia Na­tio­nala de Resurse Minerale (ANRM), in jur de 7 miliarde de lei anual, echivalentul a circa 1,6 miliarde de euro. Astfel, în Romania, totalul taxelor pe resursele naturale aduc anual in jur de 1,5 – 2% din PIB la buget. În Bulgaria, spre exemplu, acestea aduc 7-8% din PIB

A treia categorie priveşte obligativitatea sistemului de plată a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor şi reducerea limitei veniturilor obţinute pentru care se aplică acest sistem de 100.000 euro la 65.000 de euro. Măsura a fost impusă de gradul ridicat de evaziune fiscală din domeniu. Din 490.000 de firma active la acel moment 260.000 declarau profit iar 230.000 pierderi. Multe dintre firme inregisstrau pe pierderi în ultimii cinci ani consecutivi dar erau campioane la cererile de restituire a TVA. Banii obţinuţi au mers către schemele deajutor de stat pentru IMM uri, acordarea de garanţii şi alte forme de sprijin ale IMMurilor contribuabili corecţi la bugetul de stat.

A patra categorie priveşte sistemul de impozitare a veniturilor din activităţi agricole. Măsura a avut în vedere creşterea bazei de impozitare   Impozitul de tip forfetar stabilit pe baza normelor de venit net pe unitati fizice (hectare cultivate, capete de animale crescute si valorificate) asigura o reducere la jumatate a presiunii fiscale fata de actuala prevedere – 21,5% aplicata asupra normei de venit net  (propunere) reprezinta circa ½ din 7,5% aplicata asupra venitului brut (actual). O motivatie simplă: la noi, cand anul agricol este bun, avem crestere economica, iar cand anul agricol este prost nu avem crestere sau aceasta este redusa. Dar si cand avem un an agricol bun veniturile incasate la buget sunt foarte mici, deoarece agricultura nu este fiscalizata. Se stimuleaza astfel crearea unui mediu concurential in domeniu. Fondurile obtinute de aici au fost folosite pentru stimularea producatorilor agricoli, crearea de centre de colectare produse agricole, s.a.m.d. Fiscalizarea micii agriculturi, printr-un regim de impozitare regresiv, a avut în  vedere echilibrarea poverii fiscale, precum şi introducerea de stimulente în favoarea comasării suprafeţelor, cu efect în planul creşterii productivităţii. De asemenea, există efecte pozitive prin includerea micilor producători agricoli în sistemul asigurărilor sociale.

Principiul măririi / introducerii acestor taxe este simplu: oboseala fiscală este ridicată în România pentru contribuabilii corecţi. Pentru a reduce acest fenomen trebuie luptat puternic cu evaziunea fiscală, în primul rând. Creşterea de taxe nu trebuie folosită decât ca metodă excepţională. Oricum, reducerea CAS la angajator trebuie să fie măsura prioritară de luat în calcul, însoţită şi aceasta de reducerea muncii la negru, un fenomen îngrijorător în România.

Este interesant şi ce s-a întamplat în alte ţări UE cu regimul fiscal. O prezentare sintetică o aveţi în tabelul de mai jos iar o prezentare detaliată o regăsiţi aici: Reforme fiscale în statele membre UE 2011-2012.

 

** Datele sunt până în luna iunie 2012

Surse: Pentru 2010 – 2011:

http://ec.europa.eu/taxation_customs/resources/documents/taxation/gen_info/economic_analysis/tax_papers/taxation_paper_28_en.pdf

Pentru 2011-2012:

http://ec.europa.eu/taxation_customs/resources/documents/taxation/gen_info/economic_analysis/tax_papers/taxation_paper_34_en.pdf

sursa: Contributors

Etichete:, , , , , , , , , ,

3 comentarii pe “Cristian Socol (Contributors): Să plângem împreună cu pătimaşii pentru yacht-uri, aur, arme de vânătoare, maşini de lux şi alcool”

  1. berenger 22 august 2013 la 8:53 AM #

    o viziune se stanga a unui economist aflat in slujba unui premier de stanga. oricum, articolul de pe contributors are o multime de comentarii care arata clar cat de mult greseste socol in a lauda cresterile de taxe.

    ceea ce mie imi este neclar este daca guvernul a facut o estimare a castigurilor prezumtive din aceasta crestere de taxe, ca si o estimare a pierderilor (de la inregistrari de iahturi in bulgaria pana la explozia evaziunii in domeniul alcoolului). altfel spus, guvernul stie daca „se merita” tot acest tam-tam?

    Apreciază

    • Radu Zlati 22 august 2013 la 9:59 AM #

      cred că guvernul nu a făcut o estimare, și oricum nu cred ca o parte din aceste majorari se vor dovedi utile, benefice. Dar am considerat că cititorii merite să știe și părerea celor care au luat o decizie…

      Apreciază

      • berenger 22 august 2013 la 12:52 PM #

        daca nu exista o estimare si daca exista indoieli majore asupra efectelor benefice, eu m-is curios: in virtutea caror motivatii guvernul usl, cu un ministru de finante liberal, a decis aceste majorari? nu de alta, dar chiar si din articol, singura motivatie pare a fi: impozitam pentru ca asa vrem noi, si sa nu-i mai plangem pe cei afectati, ca oricum nu conteaza. fara gluma, ce fel de guvernare e asta?

        Apreciază

%d blogeri au apreciat: