(Interviurile Gândul) – Crin Antonescu, despre legea antilegionari

crin antonescuSenatorul Crin Antonescu a explicat într-un interviu pentru Gândul care au fost motivele pentru care a iniţiat proiectul de lege care a stârnit o controversă în spaţiul public, după ce mulţi au înţeles că după promulgarea legii nu mai pot pune pe Facebook citate din Cioran, Noica, Eliade sau nu mai pot posta poze cu Nicolae Ceauşescu. Liberalul recomandă ca Emil Cioran să fie citit în continuare, subliniind însă cum poţi ajunge sub incidenţa acestei legi, promulgată de preşedintele Iohannis pe 22 iulie 2015.

În interviul acord pentru gândul de Crin Antonescu, liberalul încearcă să elimine anumite speculaţii apărute în spaţiul public referitoare la interdicţiile care au apărut după promulgarea legii de preşedintele Iohannis. Antonescu susţine că este ”un semn de precaritate intelectuală majoră” dacă cineva înţelege că prin legea 217/2015 ”ţi se interzice să citeşti Cioran” sau alţi autori care au avut afinităţi legionare. Liberalul

Gândul: Legea dvs 217/2015 a generat mai multe controverse în spaţiul public după ce a fost promulgate de preşedintele Iohannis. De unde v-a venit ideea unui astfel de proiect de lege?

Crin Antonescu: Mai întâi, nu sunt singurul initiator al legii, în al doilea rând este o lege care a reunit la dezbaterea ei un vot aproape unanim. Completarea ordonanţei din 2002, a venit din necesitatea de a pune în concordanţă şi legislaţia românească cu legislaţia europeană în acest sens, o legislaţie îndreptată împotriva negaţionismului şi anumitor fenomene care au căpătat o anumită amploare în ultimii ani, mai ales în spaţiul european, nu doar în România, prin care propagandă, activitate publică , chiar politică organizată pe temeiurile unei filozofii criminale până la urma urmelor s-au semnalat.

Prima controversă a apărut în legătură cu operele lui Cioran, Noica, Eliade.

Crin Antonescu: Eu înţeleg chiar foarte greu de această dată cum s-a putut ajunge la o asemenea discuţie. Sunt obişnuit cu manifestări publice de profundă precaritate intelectuală, dar chiar cu aşa ceva nu credeam că ne putem întâlni. Bineînţeles că atunci când vorbim despre Cioran, Noica, Eliade, Vulcănescu nu putem să considerăm că dominant operei lor este legată de afinitatea temporară şi destul de redusă în timp cu mişcarea legionară.

Toţi aceşti coloşi, pentru că toţi cred că recunoaştem că este vorba de vârfuri intelectuale ale culturii româneşti au o operă extrem de solidă, apreciată şi intern şi international şi care nu are nicio legătură cu doctrina fascistă şi activitatea practica-politică legionară. Mi se pare, repet, un semn de precaritate intelectuală majoră să înţelegi că prin această lege ţi se interzice să citeşti Cioran. Prin această lege nu ţi se interzice să citeşti nimic, nu încalci cu nimic prevederile acestei legi dacă citeşti de la Mein Kampf la operele tovarăşului Nicolae Ceauşescu.

Poate sunt unii care doresc să aprofundeze enorma operă a tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Îi asigur că o pot face liniştiţi în continuare. Îi asigur că dacă ăsta este nivelul lor intelectual, cultural pot să admire în intimitate strălucirea acestor opere, cu ghilimelele de rigoare din partea mea.

Ceea ce legea incriminează, ceea ce legea pedepseşte este manifestarea publică, manifestarea organizată cu simboluri şi idei, care s-au dovedit a fi criminale, care au dus la moartea a milioane de oameni în lume şi la multe zeci de mii în România şi cred că acest lucru este absolut necesar. Nu are nicio legătură, nici cu cititul, nici cu Cioran, nici cu Eliade şi cu nici cu Noica.

Andrei Pleşu nota într-un editorial: ”nu vreau să fiu suspect dacă admir talentul lui Cioran, mintea lui Noica, graţia atotştiutoare a lui Mircea Vulcănescu”.

Crin Antonescu: Nu găsesc niciun fel de temei pentru această temă a domnului Pleşu, poate admira în continuare, aşa cum o fac şi eu şi cum cred că o fac foarte mulţi dintre oamenii care au iniţiat şi votat această lege, calităţile lui Cioran, ale lui Noica sau Mircea Vulcănescu. Nu are nicio legătură cu legea, iar catalogarea drept înfierare tovărăşească mi se pare fără temei.

Tot Andrei Pleşu a scris: ”nu vreau să mai trăiesc o dată sub flagelul interdicţiei culturale, sub care am crescut în anii trecuţi”.

Crin Antonescu: Este o dorinţă legitimă pe care o împărtăşesc, dar îmi este greu ce anume din această lege îl poate târî pe domnul Pleşu sub ameninţarea acestor semne.

Cine va stabili când ai încălcat-o, cine se va sesiza pentru încălcarea legii?

Crin Antonescu: Sunt nevoit să spun un lucru simplu, orice în cazul altor încălcări de legi poate sesiza Parchetul General sau după caz o instanţă, o poate face şi aici. Decizia nu poate aparţine decât unei instanţe şi cred că termenii din Ordonanţă şi din legea de modificare a ordonanţei sunt extrem de expliciţi. Nu cred că poate exista cineva întreg la minte care în aplicarea care să considere că studierea, citirea, parcurgerea, comentarea unor opere, de exemplu ca a lui Cioran, Eliade, poate să intre sub prevederile acestei legi.

Consilierul prezidenţial, Andrei Muraru, a deschis o discuţie afirmând că această lege se adresează împotriva celor care vor promova cultul lui Nicolae Ceauşescu, singurul lider comunist condamnat pentru genocid de o instanţă. Aţi avut în vedere prin acest proiect de lege interzicerea cultului lui Nicolae Ceauşescu?

Crin Antonescu: Interzicerea cultului lui Nicolae Ceauşescu nu a fost scopul principal al modificării legii şi împreună cu ceilalţi iniţiatori nu am avut drept ţintă principal acest lucru, dar am avut în vedere şi acest lucru. Nu de alta, dar una este să avem oameni care consideră în continuare că Ceauşescu a fost un conducător bun, oameni care defilează la nesfârşit prin televiziuni povestind amintiri cu Ceauşescu şamd şi alta e să ne pomenim într-o zi că un primar mai nervos ridică o statuie lui Nicolae Ceauşescu sau ridică un bulevard din oraşul pe care-l conduce Nicolae Ceauşescu. Este un minim semn de respect să interzicem aşa ceva, dacă ne gândim doar la oamenii care au murit în decembrie 1989, împuşcaţi din ordinul lui Ceauşescu.

Noua Dreaptă şi legea lui Antonescu

Noua Dreaptă va intra sub incidenţa legii, fiind declaraţi legionari. Ce se va întâmpla cu manifestările lor?

Crin Antonescu: Nu am sentimentul că Noua Dreaptă a fost o prezenţă semnificativă şi periculoasă pe scena publică din România, dar una peste alta, cred că în ceea ce priveşte acest tip de formaţiune modificarea legii nu agravează foarte mult un regim legal şi constituţional care i se putea aplica şi până acum.

Este pentru prima lege în care se face referire la legionari.

Crin Antonescu: Poate că este o precizare cuvântul legionar, care dă conţinut şi unor prevederi din Constituţie.

Credeţi că Noua Dreapta trebuie scoasă în afara legii?

Nu ştiu exact, sunt elemente de statut pe care nu îl cunosc, sunt lucruri care ţin de manifestările publice ale celor de la Noua Dreapta sau ale altora. Nu trebuie să vorbim doar de o anumită formaţiune, legea urmăreşte să interzică, elimine, din orice direcţie asemenea manifestări publice. Depinde de ce vor face şi spune astfel de organizaţii pe scena publică.

Legea lui Antonescu şi Facebook: Lumea crede că poate face orice pe Facebook

În lege se precizează că săvârşirea faptelor prevăzute la articole 1 şi 2 prin intermediul unui sistem informatic se constituie în infracţiune şi se pedepseşte de la 6 luni la 5 ani de închisoare. Toată lumea se întreabă dacă pui o poză cu Ceauşescu sau un citat din Cioran pe Facebook?

Aceste exemple nu cred că fac obiectul acestei legi.

Cum s-ar putea încălca această lege pe Facebook?

Crin Antonescu: În general şi cu puţină răutate, lumea pe Facebook crede că poate face orice şi în general face orice pentru că Facebook-ul este în mare parte oferă şi acoperirea anonimatului şi ar însemna să intrăm într-o discuţie derizorie despre ce poate face cineva pe Facebook. Până la urmă, aplicarea legii nu mai este o chestier care ţine de iniţiatori, iniţiatorii sunt responsabili pentru un anumit spirit şi idee, şi spiritul şi ideea sunt foarte clare: pe Facebook sau nu, nu este normal să permitem întreţinerea, alimentarea, unei ideologii, unor idei sau unui spirit care să fie de natură criminală. Putem avea orice păreri fiecare şi sunt partizanul varietăţii şi libertăţii ideilor până acolo unde profesăm ideea că în mod legitim putem să discriminăm sau să ucidem semenii noştri.

”Recomand citirea lui Cioran”

Domnul Scutaru, co-iniţiator afirma pe vremuri se lipeau afişele pe garduri, în prezent marile teme de campanie se lansează pe Facebook. De aici rolul Facebook-ului de a nu promova mesaje rasiste, xenofobe, legionare, fasciste.

Crin Antonescu: Cum pe activitatea online pot fi urmărite persoane care duc la zona pornografiei sau coruperii minorilor, evident că la fel de bine sau chiar mai mult acest lucru trebuie făcut când vorbim de lucruri astfel de grave.

Un alt reproş adus legii este că este ambiguă.

Crin Antonescu: Legea să ştiţi că este formulată în termenii în care a fost formulate şi în alte ţări din spaţiul comunitar cu reglementări chiar mai severe, a se vedea Franţa, în aceste ţări termenii au fost înţeleşi, sunt convins că vor fi înţeleşi şi în România.

Care credeţi că este sâmburele controversei în spaţiul public în privinţa acestei legi?

Crin Antonescu: Cred că o derivă intelectuală care îi face pe unii, care probabil nu au citit în viaţa lor o pagină din Cioran, şi evident nu mă refer la Andrei Pleşu, să clameze îngrozitoarea situaţie că nu ar mai putea să o facă. Să o facă. Să pună mâna pe Cioran, chiar îl recomand!

Sursă: www.Gandul.Info

Etichete:, , , , , , , , ,

2 comentarii pe “(Interviurile Gândul) – Crin Antonescu, despre legea antilegionari”

  1. Adrian 6 august 2015 la 9:51 AM #

    Si mie mi s-a parut ca oricine intreg la minte intelege rolul inspectie judiciare. Nu mi-am inchipuit ca exista o asemenea precaritate intelectuala incat dl Tariceanu sa fie investigat de aceasta instituti epentru declaratii politice, dlTariceanu neavand nici in clin nici in maneca cu magistratura, singurul obiect de activitate pe care legea il confera acelei inspectii. Nici in legatura cu incompatibilitatea nu mi-am inchipuit ca exista atata precaritate intelectuala incat sa nu poata fi inteles sensul sintagmei „aceeasi functie” motiv pentru care Mircea Diaconu a fost haituit pentru a nu ajunge europarlamentar. In tara noastra sunt destui care nu sunt cu capul pe umeri si din precaritate intelectuala interpreteaza abuziv legile astfel incat mi se pare ca aceasta lege este un fel de pieptanat in timp ce tara arde. Ma face sa ma gandesc la penibilul episod cu capacul de tabla peste bustul maresalului Antonescu instalat NU PE DOMENIUL PUBLIC ci in curtea bisericii A CARUI CTITOR A FOST. Astfel de miscari legislative ma fac sa devin extremist desi nu sunt si asta pentru pentru ca orice pumn in gura (banci, ambasade, UE, alti destepti) venit din exteriorul tarii a inceput sa ma agaseze.

    Apreciază

Trackback-uri/Pingback-uri

  1. În răspăr (XXI): Despre umbrele trecutului | Radu Zlati - deputat de Gherla - 10 august 2015

    […] lui Crin Antonescu cuprinse într-un interviu în Adevărul, interviu preluat și de mine pe acest blog. Acesta acuza o „precaritate intelectuală” la aceia care se temeau că prevederile […]

    Apreciază