M. Pană (CDG): Execuția la 2 luni: Excedentul bugetar s-a topit rapid. Cheltuielile – majorate peste posibilități

Close up of businessman signing a contract.

Close up of businessman signing a contract.

Bugetul general consolidat a păstrat un excedent de 0,10% din PIB după primele două luni din acest an. estimat, conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor.

Partea bună este că am rămas încă pe plus, partea îngrijorătoare este că excedentul de după prima lună (rezultat pe baza încasărilor afecrente anului trecut) se topește rapid.

Anul trecut, de la +0,56% din PIB în ianuarie am coborât la +0,33% din PIB la finele lui februarie. Acum, după un rezultat de excepție în ianuarie (+0,63% din PIB), ne-am dus tocmai la +0,10% din PIB după două luni. Ceea ce înseamnă că am consemnat un deficit mai mare de o jumătate de punct procentual din PIB doar într-o singură lună.

Explicația principală este scăderea încasărilor lunare de la circa 20 miliarde lei lunar la aproximativ 15 miliarde lei. Parțial explicabilă pe baza sezonalității plăților către stat, dar mult prea mare dacă se face raportarea la evoluțiile din anul trecut.
Este și motivul declarațiilor oficiale care trădează îngrijorarea față de eventuala asumare a unor alte beneficii de către stat. Beneficii care nu vor putea fi susținute fără depășirea deficitului bugetar programat la limita permisă (-2,95% din PIB).

Configurația pe domenii a bugetului general consolidat a intrat în forma ”obișnuită”, cu deficitul destul de consistent de la bugetul de stat acoperit prin excedentele ”tradiționale” de la bugetele locale și bugetele instituțiilor publice total sau parțial autofinanțate. Practic, toată această dispunere fiind menită să asigure posibilitatea acoperirii găurii constituite prin valoarea punctului de pensie în bugetul asigurărilor sociale.

tabel1Concret și simplificat, circuitul este următorul:

cele 1,8 miliarde excedent la bugetele locale și 0,9 miliarde lei de la instituțiile autofinanțate (deci două treimi și o treime din total) s-au dus într-un total 2,7 miliarde lei, care echilibrează cele 2,35 miliarde lei transferate de la bugetul de stat către bugetul asigurărilor sociale.

Rămas oricum (legea spune că trebuie să iasă la final pe zero) cu un deficit operativ de 0,35 miliarde lei.

După care ne mirăm de ce nu se fac mai multe școli, străzi sau spitale din bugetele locale iar serviciile publice nu sunt performante.

Bugetele locale au un grad de acoperire a cheltuielilor de 121% iar instituțiile autofinanțate de 140%. Care acoperă indirect gradul de acoperire din venituri proprii de 69% de la bugetul asigurărilor sociale de stat via deficitul ajuns deja la 0,35% din PIB, consemnat de bugetul de stat.

Pe partea de cheltuieli, s-a înregistrat o creștere nominală de circa 10%, concentrată puternic pe segmentul cheltuielilor de personal, majorate cu 21,8%.

De semnalat și avansul îngrijorător față de aceeași perioadă a anului trecut a cheltuielilor cu dobânzile ( +48,4%), semnal de alarmă în privința modului în care abordăm eventuala creștere a datoriei publice.

tabel2

Asistența socială și-a păstrat ponderea de aproape 40% în cheltuielile bugetare și a avansat cu 6,9% în termeni nominali. În schimb, subvențiile ( -15,4%) și cheltuielile de capital (-5,5%) au fost neglijate, ceea ce apare destul de bizar pentru un guvern tehnocrat.

În schimb, se întrevede o performanță mai bună pe partea de proiecte cu finanțare externă nerambursabilă (+26,3%).

Per total, începutul anului arată că s-a păstrat stilul de execuție bugetară din trecut. Angajamentele deja asumate în contratimp (reducere de taxe și creștere de beneficii sociale) se duc spre depășirea posibilităților generate chiar și de cea mai optimistă creștere economică.

Majorarea cheltuielilor cu zece procente la un avans al PIB de patru procente și pe fondul scăderii încasărilor nu e un semn bun.

Sursă: www.CursdeGuvernare.ro

Anunțuri

Etichete:, , , , , , , ,

Comentariile nu sunt permise.

%d blogeri au apreciat asta: