Proiect de ordonanță (mai 2016): Salarizarea personalului plătit din fonduri publice

vezi și LEGE-CADRU privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice (iunie 2017)

(extrase)

Opţiunea 1: Impact bugetar. Creştere medie. Suprapuneri generate

Deşi salariile ar fi crescut în medie cu între 8 şi 38% în funcţie de familie, 158.095 de alte persoane ar fi fost suprapuse de cei cărora le-ar creşte salariile (echivalent cu peste 1 /3 din numărul beneficiarilor).

Efort financiar total: 2,112 miliarde lei /an. Acoperă 35% din personalul plătit din fonduri publice

Opţiunea 2: Corectarea disfuncţionalităţilor de încadrare

Această opţiune rezolva încadrările (şi implicit remuneraţiile) diferite pentru persoane pe aceleaşi funcţii, cu aceeaşi vechime şi cu aceleaşi atribuţii, în cadrul aceleiaşi unităţi (ex. spital, şcoală, secţie poliţie, primărie etc.) şi creştea salariile administraţiei publice centrale la nivelul de 70% din SGG.

Opţiunea 3: Sănătate, Educaţie şi APC

Opţiunea 3 avea trei componente: (A) rezolvarea completă a disfuncţionalităţilor din sănătate, (B) rezolvarea completă a disfuncţionalităţilor din educaţie şi (C) creşterea echităţii salariale în administraţia publică centrală prin aducerea unor salarii la nivelul de 70% din SGG.

Soluţia propusă pe scurt

Soluţia constă în (1) corectarea pe orizontală şi verticală a structurii salariale în Sănătate, (2) rezolvarea disfuncţionalităţilor de încadrare pentru toate familiile ocupaţionale, (3) creşterea echităţii salariale în administraţia publică centrală şi (4) introducerea de bonusuri de performanţă pentru Sănătate şi Educaţie.

• Principalele propuneri ale soluţiei sunt sunt:

1. corectarea pe orizontală şi verticală a structurii salariale în Sănătate
2. rezolvarea disfuncţionalităţilor de încadrare pentru toate familiile ocupaţionale
3. creşterea echităţii salariale în administraţia publică centrală
4. introducerea de bonusuri de performanţă pentru Sănătate şi Educaţie

Corecţii încadrare (extindere Legea 71/2015)

• Reprezintă încadrări (şi implicit remuneraţii) diferite pentru persoane pe aceleaşi funcţii, cu aceeaşi vechime şi cu aceleaşi atribuţii, în cadrul aceleiaşi unităţi (ex. spital, şcoală, secţie poliţie, primărie etc.)
• Provin din aplicarea unor acte normative care reglementează specific aplicarea anumitor sporuri, modifică modalitatea de încadrare etc. Exemple:
• Legea 30/2012, pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcţii a unor categorii de personal din sectorul bugetar şi stabilirea salariilor acestora, precum şi alte măsuri în domeniul bugetar;
• Legea 285/2010 privind salarizarea in anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice;
• OG nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice;
• Legea 283/2011 privind aprobarea OUG 80/2010 pentru completarea art. 11 din OUG 37/2008 privind reglementarea unor masuri financiare in domeniul bugetar
• Pentru Familia Autorităţi publice centrale, soluţia propusă constă în extinderea Legii 71/2015 pentru aprobarea OUG 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice in anul 2015, precum si alte masuri in domeniul cheltuielilor publice. În practică, presupune majorarea salariilor din cadrul familiei ocupaţionale Administraţie Publică Centrală până la nivelul de 70% din nivelul salariilor din cadrul SGG.

Notă – Legea 71/2015 a vizat doar anumite categorii (de ex. personalul din Parlament), fiind considerată discreţionară si provocând nemulţumiri la nivelul angajaţilor din celelalte categorii

Reformă structurală în Sănătate

Această soluţie rezolvă toate problemele structurale ale salarizării personalului plătit din fonduri publice din domeniul Sănătăţii, încurajează intrarea în sistem şi defineşte Sănătatea ca proiect pilot pentru reformele din celelalte sectoare bugetare.

Pe scurt

• Se restructurează complet sistemul de salarizare în cadrul familiei ocupaţionale Sănătate, prin:

1. stabilirea unei grile de salarizare cu valori nominale ale salariilor, în vederea eliminării inechităţilor existente
2. stabilirea unei creşteri suplimentare de aproximativ 10% faţă de restul funcţiilor a salariilor debutanţilor, în vederea creşterii atractivităţii carierei în sistemul public de sănătate
3. remunerarea proporţională a nivelurilor de vechime în muncă
4. introducerea unui sistem de premiere bazat pe performanţă pentru personalul din sistemul sănătate şi pentru personalul didactic auxiliar

În cadrul unei unităţi: rezolvă diferenţele de salarii pentru funcţii şi gradaţii identice: La nivel de unitate (e.g. spital clinic), pot exista mai mulţi medici cu funcţie şi gradaţie identică, care au însă salarii diferite. Această măsură îi aduce pe toţi la un salariu maxim pentru funcţia şi gradaţia lor. Masura este echivalentă cu masura din Scenariul II (privind disfuncţionalităţile de încadrare, conform Legii 71/2015)

Pe orizontală, transversal în sistem: se rezolvă diferenţele maximelor în plată între unităţi, pentru funcţii identice. Doi medici identic calificaţi, dar din spitale diferite, pot avea salarii diferite. Această măsură vine să rezolve această disfuncţionalitate, transversal în sistem.

Pe verticală: rezolvă disfuncţionalităţile legate de vechimea unei funcţii (intervalele de 2,5% din Legea 284). Conform unui principiu din Legea 284, între maximul în plată pe o gradaţie (de vechime) şi maximul în plată pe gradaţia imediat superioară ar trebui să existe un interval de 2.5% – ceea ce nu se întâmplă în realitate. Măsura 3 corectează şi această disfuncţionalitate.

Încurajează intrarea în sistem: debutanţi cu salarii mai mari. Tinerii medici sunt slab motivaţi să îşi înceapă cariera în România după absolvirea facultăţii de medicină. Tot mai mulţi dintre ei preferă emigrarea într-o ţară cu salarii mai mari, investiţia statului în ei fiind pierdută. Această măsură creşte salariile debutanţilor (cu circa 10%), încurajându-i să rămână în ţară.

Echivalează funcţiile din sănătate cu cele din educaţie. Această propunere vine şi cu o aliniere conform vechilor principii de echivalenţă din legea 284 între subfamiliile „învăţământ universitar” şi „medicină clinică”. Medicii din medicină clinică au creşteri relative, conform cu vechimea şi pregătirea lor

Bonusuri de performanţă. Această măsură este firească pentru performanţa sectorului bugetar aşa cum acest guvern o defineşte. Ea reprezintă un proiect pilot, care ulterior se va extinde şi pentru restul sectoarelor bugetare. Se introduce un sistem de premiere bazat pe performanţă pentru personalul din sistemul sănătate şi pentru personalul didactic auxiliar, începând cu luna ianuarie 2017, astfel:

1. ordonatorii principali de credite pot acorda premii anuale, semestriale şi trimestriale, în limita a 2% din cheltuielile cu salariile aferente personalului prevăzut în statul de funcţii, cu încadrare în fondurile aprobate prin buget, în condiţiile îndeplinirii criteriilor de performanţă
2. criteriile de performanţă se vor elabora de către Ministerul Sănătăţii
3. sumele neutilizate în cursul unui trimestru pot fi acordate în perioadele următoare, în cadrul aceluiaşi an bugetar. Rezerva de performanţă de 2% nu poate fi utilizată în absenţa cadrului de evaluare a performanţei menţionat mai sus

Administraţia publică centrală

Măsura aduce personalul din administraţia publică centrali cu salarii joase la nivelul de 70% din Secretariatul General al Guvernului.

Pe scurt:

• Se elimină diferenţelor de salarizare pentru muncă egală în unităţi similare, din cadrul familiei ocupaţionale Administraţie publică centrală – aparatul central, prin stabilirea salariilor la 70% din nivelul salariilor aflat în plată la 1 august 2016 la Secretariatul General Guvernului. Măsura nu se aplică structurilor teritoriale şi are în vedere:

• stabilirea salariilor de bază pentru personalul din aparatul propriu al ministerelor şi din instituţiile subordonate sau aflate în coordonarea acestora, salarizat la acelaşi nivel ca ministerele, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Consiliul Concurenţei, Curtea de Conturi, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, Consiliul Naţional al Audiovizualului, Consiliul Legislativ, celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, Autoritatea Naţională Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, precum şi funcţiile publice corespunzătoare categoriei înalţilor funcţionari publici din cadrul instituţiei prefectului, salarizat la acelaşi nivel; ;de verificat acurateţea informaţiei

• asimilarea funcţiilor şi salariilor personalului de mai sus, cu funcţiile şi nivelul de salarizare din cadrul Secretariatului General al Guvernului, precum şi stabilirea nivelului concret al drepturilor salariale prin ordin comun al Secretariatului General al Guvernului şi al ordonatorilor principali de credite;

• Se păstreză nivelului salariilor aferente lunii iulie 2016 în situaţia în care salariile de bază calculate la nivelul a 70% din nivelul de salarizare de la Secretariatul General al Guvernului sunt mai mici

Alte artiacole relevante pe aceeași temă:

• DRAFT SALARII PERSONAL BUGETAR, OCT. 2015 (ANEXE LEGEA SALARIZĂRII)
• GRILE SALARIALE PROPUSE ÎN LEGEA SALARIZĂRII UNITARE (DRAFT OCTOMBRIE 2015)
• DRAFT SALARII PERSONAL BUGETAR, IAN. 2016