PLUS una vorbește, altceva fumează

Poate îmi voi face timp pentru o analiză, fie și ea sumară, a programelor de guvernare. Asta, pe măsură ce ele vor deveni publice. E bine să știm de ce votăm pe unii și nu pe alții. Asta dacă avem de la noi înșine pretenția că votul nostru este unul acordat rațional. Dacă nu. nu.

Până una-alta, mi-am aruncat ochii peste schița programului de guvernare publicată de către PLUS, partidul domnului Cioloș. Este vorba despre „punctul de plecare în pregătirea unei guvernări participative pentru perioada 2021 – 2024”, deci tot ceea ce apare în program poate fi luat cum grano salis. 

La prima lectură, ți până să ajung la capitolul Educație, cel care mă interesează în mod special, mi-a atras atenția, din capitolul Reforma administrației, următoarele idei:

Reașezarea funcțiilor publice de conducere prin actualizarea indicatorilor de performanță și a fișelor de post pentru întreaga administrație centrală. Scoaterea la concurs în primul an a tuturor posturilor de conducere din administrația centrală, cu proceduri de recrutare și selecție standardizate, transparente, pe bază de merit.

Prima frază cuprinde câteva nobile idei, idei cu care aș putea fi de acord. Dar metoda de implementare a nobilelor idealuri pluseriste este perfect dictatorială și se abate față de legislația actuală, precum și de bunele practici europene. În momentul în care, dincolo de ceea ce se zice în spațiul public, majoritatea funcțiilor de conducere din administrația centrală (ministere, agenții și deconcentrate) sunt ocupate prin concurs, fie pe perioadă nedeterminată fie pe diferite termene stabilite prin legile de funcționare a respectivelor instituții din administrația centrală.

Așa fiind, contractele de muncă ale celor care ocupă respectivele funcții de conducere nu pot fi desființate arbitrar, pentru a lăsa liber concursurilor pe post. Au mai încercat ceva similar PSD+PDL, în perioada primei guvernări BOC. Au eliberat din funcție pe toți conducătorii instituțiilor deconcentrate, pentru a face loc camarilei proprii (desigur, și atunci au fost invocate principii nobile, ținând de buna guvernare și combaterea ineficienței în administrația de stat). Rezultatul? Majoritatea celor eliberați din funcție care au atacat în instanță respectivele demiteri au cîștigat procesele intentate statului român, așa încât cei care i-au demis au fost obligați să le ofere pozițiile de conducere înapoi, plus plata retroactivă a salariilor.

A schimba, pe parcursul unui singur an, deținătorii tuturor funcțiilor de conducere din administrația centrală pare atractiv pentru urmașul contemporan al unui Robespierre, care cunoaște despre revoluția franceză ce a aflat din studiile făcute la un liceu agricol. Dar Robespierre folosea ghilotina în timpul unei revoluții și nu a pretins niciodată că ar fi susținător al statului de drept. Nu suntem într-o revoluție (una a bunului simț nici atât, dacă mă iau după textul prezentat mai sus), iar PLUS parcă își propunea respectarea legilor, iar nu călcarea lor în picioare.

Comentariile nu sunt permise.

%d blogeri au apreciat: