A. Hatos — Conform rezultatelor PISA, învățământul rural este la pământ. De ce?

Pentru că aparent mulți nu înțeleg că situația deranjantă a învățământului românesc e rezultatul unor decalaje grave dintre rural și urban, pun aici câteva cifre (plus grafice și surse bibliografice, unele, în linkuri). În studiul PISA 2022, elevii din rural au obținut o medie cu 119 puncte mai mică decât cei din urban în România, ceea ce înseamnă 3 ani de școală.
Înțelegeți, copiii din rural din a 8-a de la noi au cunoștințe de matematică cu 3 ani în urma celor din urban???
Înțelegeți că urbanul românesc a avut la PISA 2022 matematică medie mai mare decât OECD: 488 (față de 472)? Dar ruralul a avut 369.

Problemele sunt structurale și grave, țin de politici, iar rezolvarea lor înseamnă politică socială și politică de dezvoltare regională inteligentă. Ideea că tăierea de salarii ar rezolva ceva, sau că e justificată moral, e o tâmpenie abisală și cinică. Scuzați-mă.

Problemele grave ale învățământului din România sunt concentrate în mediul rural:

• Rata de participare la grădiniță în România prezintă un decalaj persistent de aproximativ 18–20 puncte procentuale între mediul rural și cel urban, indiferent de grupa de vârstă. În anul școlar 2023/2024, doar 57,9% dintre copiii de 3 ani din rural frecventau o grădiniță, față de 75,3% în urban, iar la 4 ani diferența atinge maximul — 67,7% față de 87,7%. Această inegalitate de acces la educație timpurie plasează România pe ultimul loc în UE la rata de cuprindere preșcolară, cu 75,7% față de media europeană de 94,6% (MEC 2024; EU Education and Training Monitor 2025).
• Elevii din școlile rurale au avut un scor cu 119 puncte PISA (2022) mai mic la matematică decât cei din urban — echivalentul a aproximativ 3 ani de școlarizare. România are cel mai mare decalaj rural-urban din educație din întreaga UE Publications Office of the EU – [)
• La același gen, status socio-economic și nivel de instrucție al părinților, copiii din mediul rural au avut scor cu 37,83 puncte mai mic decât cei din urban la testul de știință TIMMS (2015)
• La Evaluarea Națională 2025, proporția elevilor cu medii sub 5 este de trei ori mai mare în rural față de urban (30,2% față de 9,0%), iar la matematică aproape 40% dintre elevii rurali nu ating nota minimă de trecere — un decalaj structural care oscilează între 20 și 26 de puncte procentuale în toți anii analizați (2021–2025). La Bacalaureat, situația este la fel de gravă: liceele din rural au înregistrat rate de promovare sub 50% în fiecare an din 2015 până în 2023, iar analiza pe cohortă arată că doar 27,7% dintre copiii rurali care intră în clasa I ajung să obțină diploma de bacalaureat, față de o medie națională de 42,3% (MEC; Edupedu.ro; World Vision România).

• România înregistrează cea mai ridicată rată de părăsire timpurie a școlii din Uniunea Europeană — 16,8% în 2024, față de media UE de 9,3% — iar decalajul rural-urban este cel mai mare din întreaga UE: 26,3% în mediul rural față de doar 5,0% în orașele mari, o diferență de peste 21 de puncte procentuale (Eurostat 2024; EU Education and Training Monitor 2025).

• Distribuția resurselor umane favorizează sistematic urbanul: deși ruralul găzduiește ~49% din elevi, are doar ~32% din profesori în total — dezechilibrul fiind mascat parțial de faptul că la primar/gimnazial repartiția numerică este mai echilibrată, dar calitatea (titulari, grade didactice, calificare) rămâne net inferioară față de urban.
• ~90% din cadrele necalificate sunt concentrate în rural (MEC 2021/2022), urbanul primește de 2–4× mai multe posturi titularizabile față de rural (Edupedu.ro / MEC, 2018–2025), iar în 2023/2024 au activat 44.600 suplinitori la nivel național — recordul ultimilor 5 ani (Digi24 / MEC 2024). Totul într-un context în care un profesor rural poate deservi 5–6 școli simultan (Teach for Romania 2026), fără continuitate pedagogică posibilă.

Evident că aceste decalaje sunt corelate cu diferențele generale de șanse de viață dintre rural și urban. Cele mai mari din Europa. Cine e responsabil de ele? Suplinitorii, învățătorii, educatoarele?

Partea tristă nu e atât faptul că politicienii ignoră realitatea ci că ei reflectă opinia majorității clasei de mijloc.

sursa: FB