Trei state, aceeași moștenire școlară, trei destine: Estonia — 527, prima în Europa; România — 425, în cădere; Moldova — 422, în urcare lentă. Diferența nu o fac banii și nu o face cultura. O fac trei decizii instituționale plictisitoare, ieftine și perfect copiabile: fără selecție timpurie, încredere în profesori, consecvență pe decenii.
FB: Din nou despre testul PISA
Un elev român de clasa a 9-a e la nivelul unui elev de clasa a a 6-a sau a 7-a din Ungaria. Da, 20 de puncte diferente înseamnă cam un an conform metodologiei OCDE. Iar ungurii au 55 puncte peste noi la științe, 40 la citit.
Dacian Dolean — Cum interpretăm rezultatele PISA 2025
Practic vedem o scădere în toate domeniile, și un loc în clasament care ne plasează lângă țări care au o putere economică mult mai mică decât România (cum ar fi Serbia, Moldova, Georgia), în ciuda investițiilor de sute de milioane de euro de care a beneficiat România în ultimii ani din fonduri europene.
România dez-alfabetizată
sistemul românesc de educație se autodiagnostichează, cu precizie clinică, de douăzeci de ani. Rapoarte, strategii, pacte naționale, diagnoze ministeriale, „România educată”. Diagnosticul a devenit un gen literar al instituțiilor noastre — poate cel mai sofisticat pe care îl producem. Ne pricepem admirabil la boala noastră. Nu ne tratăm niciodată.
G. Șerban — Eșecul școlii românești
În loc să livreze competențe, sistemul educațional românesc livrează fluturași de salariu îndurerați, greve sacre și mitinguri de solidaritate pentru menținerea scaunului călduț.
Radu Zlati — Introducerea unei discipline de alfabetizare în inteligența artificială în învățământul primar și gimnazial din România (II)
Introducerea unei discipline de alfabetizare AI în ciclurile primar și gimnazial nu este o concesie făcută modei tehnologice. Este răspunsul educațional la o problemă cognitivă reală: producția industrializată de text și imagine amenință funcții cognitive pe care școala trebuie să le dezvolte — judecata de sursă, metacogniția, toleranța la efort intelectual, modelul cauzal al informației.
A. Hatos — Conform rezultatelor PISA, învățământul rural este la pământ. De ce?
Problemele sunt structurale și grave, țin de politici, iar rezolvarea lor înseamnă politică socială și politică de dezvoltare regională inteligentă. Ideea că tăierea de salarii ar rezolva ceva, sau că e justificată moral, e o tâmpenie abisală și cinică.
M. Bechir (CdG): România – țara cu profesorii cei mai buni și elevii cei mai slabi
Înainte de orice, o percepție șocantă, ce pare să depășească efectul paradoxal. În timp ce profesorii din Japonia și Finlanda se consideră slab pregătiți, dascălii din Româniase evaluază ca fiind cei mai buni. Rezultatele sunt, însă, invers decât măsura acestei autoevaluări. OECD articulează, pe marginea unei evaluări ferme câteva recomandări pentru școala românească. Analiză, împact, sfaturi […]
A. Hatos: Pentru un sistem de învățământ echitabil
Răspunzând provocării lui Gabriel Bădescu, aș începe prin a remarca faptul că performanța în educația românească nu mai este de ceva vreme o temă insolită. În mod oarecum neașteptat, diagnosticele negative au fost însușite de mulți dintre actorii din învățământ. Opinia publică manifestă o inerție mai mare vis-à-vis de această temă, dar e de așteptat ca încrederea […]
B. Voicu: Bac 2011: o abordare numerică, provizorie
Există cel puţin o parte bună în vâlva stârnită de rezultatele de anul acesta de către examenul de Bacalaureat: aceasta a readus sistemul educaţional în discuţia publică. Ocazia a fost utilă pentru a sesiza faptul că rezultatele medii ale elevilor români sunt sub mediocre, aşa cum o indică rezultatele la testările internaţionale ale elevilor (PISA, […]








Comentarii recente