M. Bechir (CdG): România – țara cu profesorii cei mai buni și elevii cei mai slabi

Înainte de orice, o percepție șocantă, ce pare să depășească efectul paradoxal. În timp ce profesorii din Japonia și Finlanda se consideră slab pregătiți, dascălii din Româniase evaluază ca fiind cei mai buni. Rezultatele sunt, însă, invers decât măsura acestei autoevaluări.

OECD articulează, pe marginea unei evaluări ferme câteva recomandări pentru școala românească. Analiză, împact, sfaturi : realitate!

1. Baza de plecare – paradoxul românesc: elevi slabi la testele PISA, dar toți profesorii se autoevaluează ca buni sau foarte buni

Recomandările OECD vine într-un moment de criză a educației, în care autoritățile nu par totuși dispuse să riște o reformă – dimpotrivă, s-au făcut pași înapoi, așa cum s-a întâmplat cu numirea pe post a directorilor de școli care nu au promovat anul trecut examenul.

Ultimul Studiu Internațional privind Procesul de Predare – Învățare (TALIS, realizat de OECD) arăta că profesorii din România, alături de cei din Malaysia, se cred cel mai bine pregătiți dintre profesorii din cele 34 de țările participante la acest studiu OECD – 99,8% dintre profesoriri români se simt bine sau foarte bine pregătiți în ceea ce privește conținutul disciplinei predate, iar 98,5% dintre profesori se simt bine sau foarte bine pregătiți în ceea ce privește pedagogia disciplinei predate.

Media pe cele 34 de state este de 93,2%, respectiv 88,9%:

Spre comparație, profesorii din Finlanda și Japonia se simt cel mai slab pregătiți în aceste domenii: doar 72% dintre profesorii din Finlanda se declară bine sau foarte bine pregătiți în ceea ce privește conținutul disciplinei predate, și 64% se declară bine sau foarte bine pregătiți în ceea ce privește pedagogia disciplinei predate.

Spre deosebire de România, elevii din Japonia și Finlanda s-au plasat pe locurile doi, respectiv cinci în ultimul clasamentul internațional PISA, însă.

La sfârșitul anului trecut, OECD a prezentat rezultatele testării PISA 2015, care au reconfirmat situația gravă din România:

Rezultatele elevilor români înregistrează o foarte ușoară îmbunătățire, comparativ cu PISA din 2012, dar ele sunt în continuare îngrijorătoare – aproape un sfert din elevii români au avut performanțe foarte slabe la toate cele trei probe (citire/lectură, matematică și științe), adică sunt analfabeți în respectivele domenii.

România și Cipru sunt statele UE cel mai prost plasate în clasament, la aceste teste la care au participat 540.000 de elevi, reprezentativi pentru cei 29 de milioane de tineri de 15 ani care învață în școlile din 72 de țări:

 2. Evaluarea OECD. Și recomandările concrete. Și de cel mai elementar bun simț

Calitatea educației dintr-o țară nu poate depăși calitatea predării, scrie Andreas Schleicher, șeful Directoratului OECD pentru Educație și Abilități, într-un articol publicat concomitent cu publicarea studiului „Evaluările și examinările în sistemul de educație din România”.

Studiul a fost realizat de OECD și UNICEF, și conține o analiză a evaluărilor actuale și impactului acestora (în învățământul preuniversitar), dar și recomandări de reformare pentru ca aceste evaluări (ce vizează profesorii și elevii) să producă performanțe școlare mai bune.

Raportul vine în contextul promisiunilor guvernului actual de a crește cu 50% salariile angajaților din sistemul de educație, începând cu anul viitor – un moment bun pentru o reformă care ar putea provoca rezistență și ar pune în pericol orice tentativă de modernizare a școlii românești.

De unde trebuie să înceapă reforma: 4 măsuri

1. Elaborarea standardelor didactice

Totul trebuie început cu dezvoltarea standardelor profesionale pentru profesori – “Dacă nu poți defini un profesor bun, e greu să obții unul”, spune Andreas Schleicher (foto).

România a elaborat o foaie de parcurs pentru elaborarea standardelor didactice, în 2000, cu ajutorul Comisiei Naționale pentru Standarde Didactice Profesionale din Statele Unite.

Conținutul acestor standarde nu a fost finalizat niciodată, deoarece nu s-a ajuns la un acord al actorilor implicați, menționează studiul „Evaluările și examinările în sistemul de educație din România”, prezentat săptămâna trecută.

2. Introducerea unui standard minim necesar pentru a preda în România

Trebuie stabilit un standard minim ferm și care să fie respectat, astfel încât profesorii și învățătorii care predau să fie, cu excepția debutanților din anul de stagiatură, cadre cu definitivat.

Profesorii debutanți care nu iau examenul de definitivat ar trebui să aibă posibilitatea să își dezvolte competențele, dar, dacă nu reușesc să îndeplinească standardul de definitivare după un anumit număr de încercări, nu ar trebui lăsați să mai predea ca profesori nedefinitivați, spun experții OECD care au elaborat studiul.

În 2015, 51% din cadre nu au trecut examenul de definitivat și 73% nu au promovat examenul de titularizare (deși nu toți candidații erau debutanți), dar profesorii care au obținut o notă sub cea de trecere (șapte) profesează pe contracte pe perioadă determinată.

Aceste date explică faptul că în al doilea studiu TALIS (cel din 2013), România figura cu cea mai mică pondere în sistem a profesorilor angajați pe contracte pe perioadă nedeterminată – 69,5%, comparativ cu media de 82,5%:

 “Pentru un sistem mai eficient, accentul ar trebui să fie transferat de pe această modalitate de selectare a potențialelor cadre pe stabilirea unor standarde înalte pentru admiterea în programele de formare inițială”, mai spune studiul.

De asemenea, “definitivatul ar trebui să evalueze competențele pedagogice impuse de noul curriculum – echipa OECD a aflat în timpul interviurilor că acest examen are un conținut depășit, ce nu reflectă noul curriculum centrat pe elev și dezvoltarea competențelor acestuia”.

3. Cadrele cu performanțe slabe trebuie concediate

În cazul rezultatelor nesatisfăcătoare la evaluarea periodică, ar trebui să existe un mecanism standard de gestionare, prin aplicarea unui plan pentru identificarea nevoilor de dezvoltare profesională, urmată de evaluări suplimentare și, în final, concedierea (dacă performanțele unui profesor nu se îmbunătățesc).

“Acum, unele școli din România le recomandă acestor cadre didactice să participe la programe de formare continuă, însă nu le impune acest lucru” (nu există în legislație), au constatat exper’ii OECD.

Mai mult, un profesor “irecuperabil” nu este scos din sistem – o școală poate să nu-i mai aloce ore la clasă, dar el își păstrează statutul de titular și poate preda în altă școală.

4. Eliminarea primei salariale aferente gradației de merit

Sistemul actual, în care evaluarea este strâns legată de primele salariale și evoluția în carieră, pervertește tot mecanismul și împiedică exact finalitatea normală, mai spune studiul. În loc să încurajeze formarea continuă a profesorilor, se pune presiune și pe aceștia, și pe evaluatori:

  • cadrele didactice vor evita să-și dezvăluie în mod onest punctele slabe și să solicite feedback din partea evaluatorilor
  • evaluatorii se feresc să acorde calificative mici. Echipa OECD a aflat în timpul interviurilor realizate că majoritatea cadrelor didactice primesc la evaluare calificative bune

sursa: Curs de Guvernare

Anunțuri

Etichete:, , , , , , , ,

Comentariile nu sunt permise.

%d blogeri au apreciat asta: