Datele strânse de americani despre Justiția din România apar și într-un raport al austriecilor.

Apariția cablogramei Wikileaks despre o reuniune pe teme de Justiție ținută pe 17 februarie 2009 la Palatul Cotroceni ridică mari semne de întrebare privind felul în care erau folosite informațiile strânse de Ambasada SUA, în afara rapoartelor către Departamentul de Stat de la Washington. Astfel, descrierea ședinței în care Traian Băsescu a ridicat problema blocajului dosarelor lui Adrian Năstase în Parlament este cuprinsă în cablograma O furtună perfectă: corupţia, statul de drept şi reforma justiţiei se află în prim-plan în România” apare și într-un document, redactat între 25 și 27 martie 2009, de consilierii ministrului de externe austriac. Documentul a fost uitat de un funcționar austriac pe masă după o întâlnire avuta la București cu ministrul nostru de externe de atunci, Cristian Diaconescu.

Culmea, ambele rapoarte, cel american și cel austriac, conțin aceiași eroare, așa cum se vede din stenograma întâlnirii de la Cotroceni!

La câte sau pentru câte urechi se turna? Datele din telegrama despre dosarele lui Năstase apar și într-un raport al austriecilor

Una dintre telegramele WikiLeaks care a făcut vâlvă în ultimele zile este cea în care funcționarii Ambasadei SUA la București descriu o întâlnire pe teme de Justiție ce a avut loc la Palatul Cotroceni. Întâmplarea vrea ca această cablogramă să fie importantă, pentru că informațiile din ea sunt confirmate de un raport al consilierilor ministrului de externe austriac, raport uitat pe o masă după o întâlnire bilaterală cu ministrul de externe român de atunci, Cristian Diaconescu. În ambele documente, telegramă și raport, e descrisă o situație similară, menționare dosarelor lui Adrian Năstase de către președintele Traian Băsescu, gazda reuniunii. Din păcate – fie pentru sursele diplomaților străini, fie pentru capacitatea străinilor de a înțelege ce spun românii – se pare că informația centrală a fost greșit interpretată.

Scurt istoric – episodul 1

Apariția telegramei clarifică multe aspecte, dar e important să cunoaștem evenimentul de la care a plecat totul. Pe 12 februarie 2009, Comisia Europeană dăduse publicității un raport de țară, tipic perioadei, în care sunt lăudate anumite eforturi făcute pentru reformarea Justiției, erau lăudate ANI și DNA, dar era criticat Parlamentul care iarăși nu dăduse un aviz pentru unul dintre dosarele fostului premier PSD.

Iritat de raport, președintele a convocat, pe 17 februarie, la Palatul Cotroceni mai multe persoane din Parlament și Justiție. Invitațiile s-au făcut în pripă, unele chiar telefonic de către ”gazdă”, întâlnirea având loc la ora 17.00.

Au participat: premierul Emil Boc (el a ajuns spre sfârșitul discuțiilor, adică aproape de ora 19.30), miniștrii Vasile Blaga, Adriean Videanu, Radu Berceanu, Elena Udrea, Dan Nica, Victor Ponta și Cătălin Predoiu. A fost convocat și şeful Departamentului Afacerilor Europene, Vasile Pușcaş. Procurorii Laura Codruța Kovesi și Daniel Morar au participat şi ei la discuții. Au mai venit Viorel Virgil Andrieș și Bogdan Licu, preşedintele şi, respectiv, vicepreşedintele de atunci ai CSM, chestorul Petre Tobă, ce era șeful Poliției Române, șefii ANI, Cătălin Alexandru Macovei și Horia Georgescu. Comisiile juridice din Senat și Camera Deputaților au fost reprezentate de parlamentarii Toni Grebla, Daniel Buda și Florin Iordache. La discuție au fost invitați și președintele Senatului, Mircea Geoană, și președinta Camerei Deputaților, Roberta Anastase. Trebuie spus că, la acea oră, era în funcție primul Cabinet condus de Emil Boc, Guvernul format din PDL și PSD.

Scurt istoric – episodul al 2-lea

Subiectul Adrian Năstase a fost atins după ce Mircea Geoană a spus în timpul discuțiilor că ANI este lăudată degeaba, pentru că nu mai există în Europa o instituție similară și că singurul caz al DNA este cel al fostului premier. Atunci se pare că a intervenit în discuție Florin Iordache spunând că dosarele lui Năstase sunt politice – el având, la acea dată, și poziții publice pe aceeași idee. Prima care ar fi reacționat a fost Kovesi care a susținut că anchetele sunt corecte. Apoi a sărit Traian Băsescu care a spus că, deși avea posibilitatea, nu a dat niciodată la presă documente din dosare, pentru că altfel opinia publică ar fi aflat că pesediștii s-au turnat între ei. S-au dat și exemple: autodenunțurile lui Sergiu Sechelariu și Irina Jianu.

Subiectul a rămas în coadă de pește, singura decizie luată atunci fiind votarea Codurilor în Parlament până pe 15 mai.

Acum aflăm, via WikiLeaks, că americanii au fost mai interesați de această întâlnire chiar decât presa din România, care i-a acordat, în februarie 2009, doar câteva notițe.

Scurt istoric – episodul al 3-lea

Din cablograma dată publicității reiese că americanii i-au contactat pentru date privind acea reuniune pe Daniel Buda, Bogdan Licu și Cătălin Macovei. Din discuții, americanii au tras concluzia că Băsescu ar fi spus chiar că plângerile penale au fost făcute de pesediști.

Întâlnirea a devenit subiect de presă pentru ziariștii români abia pe 1 aprilie. Atunci, după o întâlnire a ministrului de externe din Austria cu omologul său, un consilier de la Ministerul Federal pentru Afaceri Europene și Relații Internaționale a uitat pe masă un raport ce cuprindea punctele ce ar fi trebuit atinse în discuțiile bilaterale de la București. Printre alte însemnări – făcute de consilieri în perioada 25-27 martie 2009 – era și următoarea: ”Președintele Băsescu a exercitat presiuni foarte mari și i-a chemat pe toți responsabilii la Palatul Prezidențial. El a cerut o decizie politică în privința Codurilor puse în discuție, ocuparea posturilor de judecator și procuror bugetate, care erau vacante, precum şi capul fostului premier Nastase.”

Imediat după ce documentul a ajuns la presă, s-a făcut vâlvă. Ca și acum, una dintre măsurile luate de Adrian Năstase a fost de a arăta că plângerea inițială a fost făcută de Mona Muscă, atunci apărând în mai multe ziare sesizarea semnată de fosta demnitară a Alianței D.A.

Întrebări

Prima întrebare este dacă americanii și austriecii au avut aceleași surse, dată fiind asemănarea descrierii în privința episodului Adrian Năstase. Asta înseamnă că mai multe ambasade de pe teritoriul României practică această politică de ”turnați aici”, dar ţările respective nu au ajuns în atenția lui Julian Assange și a oamenilor săi.

Apoi poate că explicația este că americanii, după ce au strâns informațiile primordiale, le-au distribuit altor state aliate, printre care și Austria. Erau la prima mână în acest caz sau e vorba despre o compilație făcută după ce primele rapoarte au ajuns la Departamentul de Stat și un funcționar de acolo le-a ”rumegat”? E interesant de știut dacă radiografiile europene în ceea ce ne privește sunt trecute printr-o prismă americană…

În fine, a treia ipoteză, dar mai greu de crezut, este că americanii și austriecii au avut surse diferite.

P.S.: Fiecare telegramă a WikiLeaks merită astfel de analize și atunci vom înțelege mai multe despre viața noastră de zi cu zi. Elemente simple precum penetrarea Ambasadei Ucrainei sau relația diplomatului român Gheorghe Dumitru, de la misiunea noastră de la Cairo, cu americanii merită atenție.

Băsescu: „Putem scoate din arhivă dosarul Zambaccian”

Informațiile sunt confirmate și de stenograma ședinței din 17 februarie 2009, publicată ieri de Mediafax. Enervat de spusele pesediștilor la întâlnire, președintele Traian Băsescu ar fi spus: Aceste dosare au fost la mine şi eu le-am avizat pentru începerea urmăririi penale şi pot să vă spun ce era acolo, ca să vedeţi cât sunt de politice. Era plângerea lui Sergiu Sechelariu că i-a dat şpagă lui Adrian Năstase. Era plângerea doamnei care a fost inspector la Inspectoratul în Construcţii, care şi ea spunea că pentru a fi numită a trebuit să facă nu ştiu ce. Era plângerea consulului sau declaraţia consulului de la Beijing, care spunea cum domnul Adrian Năstase i-a dat 500 de mii de dolari ca să cumpere mobilier. Şi pe urmă era iarăşi declaraţia lui Sergiu Sechelariu cu containerele din China au venit la Bacău”, a declarat Traian Băsescu, potrivit stenogramei şedinţei.

În cadrul aceleiași discuții, președintele a mai spus: „Dar ceea ce faceţi şi încercaţi să faceţi aici, între oameni care ştiu despre ce este vorba, e jenant. Eu… domnul Diaconu (Ştefan, consilier prezidenţial – n.r.), putem scoate din arhivă dosarul, pentru că poate să-l vadă oricine în momentul de faţă şi dosarul Zambaccian, ne dumirim dacă Sergiu Sechelariu e cumva sau doamna Jianu sau consulul de la Beijing, ne dumirim acum. Nu are sens să mai mergeţi să pedalaţi pe asta, pentru că mă obligaţi să fac publice dosarele ca să mă apăr, că m-am săturat de povestea politică.”

WIKILEAKS: Declaraţie atribuită lui Băsescu. Dosarul Nastase, declanşat de social-democraţi

Într-o telegramă din 2009 a misiunii diplomatice a SUA în România, clasificată Confidenţial, a fost consemnat un moment în care Mircea Geoană împreună cu alţi social-democraţi se plângeau că dosarul lui Adrian Năstase este unul politic. În replică, Traian Băsescu le-ar fi spus “Nu mă faceţi să dau drumul la aceste dosare în public – fiecare dintre plângerile penale împotriva lui Năstase sunt de la oameni din partidul vostru, nu al meu”.

Telegrama cu subiectul “O furtună perfectă corupţia, statul de drept şi reforma justiţiei se află în prim-plan în România” descrie întâlnirea de la Palatul Cotroceni din 17 februarie, când Traian Băsescu a convocat de urgenţă “A Justice Summit” pentru a aproba un plan de reforme în sectorul justiţiei. ”Întâlnirea i-a adus împreună pe ministrul justiţiei Predoiu, procurorul general Kovesi, seful DNA Morar, şeful ANI Macovei, preşedintele Senatului Mircea Geoană, preşedintele Camerei Deputaţilor Roberta Anastase, preşedintele comisiei juridice Daniel Buda, preşedintele CSM Virgil Andreieş şi vicepreşedintele CSM Bogdan Licu”, se arată în telegramă. Aceasta mai conţine şi detalii despre cum a decurs întâlnirea din 17 februarie. Bogdan Licu a descris-o ca fiind “relativ sinceră”, iar Macovei a clasificat ca “încinsă” dezbaterea dintre Geoană şi Băsescu pe tema “dosarul Năstase”. ”Un exemplu a fost atunci când Geoană şi alţi PSD-işti s-au plâns că dosarul Năstase este politic. Băsescu ar fi replicat tăios: «Nu mă faceţi să dau drumul la aceste dosare în public – fiecare dintre plângerile penale împotriva lui Năstase sunt de la oameni din partidul vostru, nu al meu». În ciuda dezbaterii încinse, participanţii la întâlnire ar fi căzut de acord asupra a două puncte principale de acţiune: aprobarea în procedura de urgenţă a unor noi coduri juridice şi acordul de a trimite dosarul de corupţie Năstase în instanţă”, se mai spune în telegramă.

Năstase: “Băsescu este un mincinos”

Preşedintele CN al PSD, Adrian Năstase, a declarat luni despre scandalul WikiLeaks că şeful statului este un “mincinos” dacă susţine că dosarele sale ar fi fost declanşate în urma sesizărilor unor social-democraţi. “Era atunci mincinos şi se dovedeşte acum încă o dată mincinos, plângerile penale au fost făcute în mod evident de către Mona Muscă în numele Alianţei D.A. şi în 2005 Adrian Morar (şeful DNA, n.r.) s-a autosesizat. Nici eu nu cred că era membru PSD la momentul acela, poate o fi devenit între timp. În ceea ce priveşte caracterul politic al dosarelor chiar faptul că această chestiune a fost discutată într-o reuniune politică şi a fost pusă în termenii respectivi de către Traian Băsescu dovedeşte că într-adevăr aveau caracter politic”, a declarat Năstase.

Procurorul Bogdan Licu: “Kovesi este geloasă pe reputația în creștere a lui Daniel Morar”

O altă telegramă a misiunii diplomatice din România face referire la Raportul activității DNA pe anul 2009. Documentul, clasificat “Confidențial”, insinuează luptele interne din interiorul sistemului juridic, plecând de la discuțiile avute de americani cu vicepreședintele Consiliului Superior al Magistraturii, Bogdan Licu. Potrivit informărilor, procurorul general Laura Codruța Kovesi ar fi fost geloasă pe ascensiunea procurorului-șef al DNA, Daniel Morar.

„Raportul DNA a provocat comentarii neașteptate din partea procurorului general Laura Kovesi, care și-a criticat aliatul de altădată, procurorul-șef al DNA, Daniel Morar, pentru randamentul scăzut al procurorilor DNA. Kovesi i-ar fi criticat pe procurorii DNA pentru o medie scăzută de doar două cazuri per procuror anul trecut”, se arată în document.  „Vicepreședintele Consiliului Superior al Magistraturii, Bogdan Licu, a făcut o speculație în discuție cu consilierii politici ai ambasadei, potrivit căreia criticile lui Kovesi ar putea fi cauzate de o gelozie pe reputația în creștere a lui Morar de luptător împotriva corupției. Licu a remarcat, de asemenea, că statistica lui Kovesi a fost «nedreaptă», deoarece a înregistrat un număr de posturi neocupate de procuror din cadrul DNA și a inclus și procurori cu responsabilități administrative sau de legatură, care nu erau direct implicați în investigații și în urmăriri penale (…). Ulterior, Kovesi și-a cerut scuze pentru comentariile ei”.

În document mai este notat că „luptele interne între șefii altor agenții responsabile de reforma justiției au fost endemice. În ultimele luni, procurorul general Kovesi i-a mărturisit unui oficial al ambasadei că nu avea încredere în ministrul justiției, Predoiu”. „Similar, atât procurorul-șef al DNA, Daniel Morar, cât și președintele Agenției Naționale de Integritate, Alexandru Macovei, ne-au spus separat că nu există practic nici un contact între agențiile lor și Ministerul Justiției. Morar s-a plâns la Ambasadă că Predoiu, în timpul primului său mandat, nu a călcat niciodată în sediile DNA. Când a fost întrebat despre contactul său cu Predoiu, Macovei a râs și i-a spus oficialului ambasadei că s-au întâlnit pe stradă odată și că s-au salutat stânjenit”, se arată în telegramă.

Etichete:, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Comentariile nu sunt permise.

%d blogeri au apreciat: