Theophyle: Societatea Civilă şi crizele globalizării (I)

Desi substanta gandirii in termenii unei actiuni colective de ordin civic îşi are sorgintea în iluminismul secolului al XVIII-lea, termenul consacrat de “societas civilis” apartine lui Cicero, care in discursurile sale politice dezvolta ideea necesitatii unor instante civile benevole, care sa asigure pacea şi ordinea în rândul locuitorilor Romei, prin actiuni menite sa slujeasca binele obstesc.

Din societatea civila fac parte: sindicatele si patronatele neafiliate politic, barourile de avocati, mediul academic, organizaţiile de caritate si asistenta sociala, organizaţiile de consumatori, grupurile culturale , organizatiile religioase, grupurile de atitudine civică, instituţiile de analiza politică independente de afiliatii politice si grupurile de sprijin.

Globalizarea si deschiderea mediatica ale ultimelor decenii au produs unele situatii in care societatea civila a trebuit sa-si asume atitudini radicale, bineinteles nu in Romania. In Romania, o parte din organizatiile care au format societatea civila au fost golite de continut si asimilate politic sau economic. Societatea civila (in mod normal) este reprezentata de organizaţii non-guvernamentale (NOG-ONG) si organizaţii voluntare private (OVP-PVOs), care in totalitatea lor actioneaza pe baza unui statut de non-profit.

Societatea civila este independenta de regimul politic al tarii in care actioneaza; de facto, ea va fi intotdeauna antagonista regimurilor autocratice, oligarhice sau dictatoriale sau unor atitudini de acest gen, intr-un stat democratic sau cvasi-democratic. In Romania comunista NU au existat elemente (nici macar embrionar) ale unei societati civile. Diferita a fost situatia in Polonia, Cehia sau Ungaria, care intotdeauna au avut societati civile (o parte din timp in ilegalitate) si in perioadele cand tarile respective au avut regimuri dictatoriale comuniste. Societatea civilă se referă la o acţiune benevola în jurul unor interese, scopuri şi valori colective.

Pana aici teoria

Criza globala in care am intrat la sfarsitul anului 2008 si care dupa parerea mea ne va insoti inca niste ani buni, a dovedit ineficienta acestui organism esential societatii in care traim. In multe tari ale lumii aceste institutii s-au dovedit deficitare, imbatranite si anacroniste – absolut ineficiente in reprezentarea drepturilor si doleantelor cetateanului pe care trebuiau sa-l reprezinte.

Societatea civila occidentala a reusit sa mobilizeze sute de mii de membri pentru a salva patrimoniul natiunilor, fapt extrem de laudabil, dar nu a reusit cu nimic sa apere patrimoniul cetateanului de rand al acelorasi natiuni. Aceasi societate civila, care se lupta impotriva gaurilor in ozonul atmosferei, nu s-a mobilizat impotriva gaurilor din buzunarele cetateanului. Faptul ca guvernele occidentale au pompat miliarde de dolari pentru a salva banci, care s-au ocupat cu speculatii si care dupa ce au primit aceste ajutoare au impartit milioane managerilor care le-au falimentat este de fapt povestea trista a acestor organisme.

Situatia Romaniei in acest context este problematica, la fel ca in majoritatea domeniilor civice. Pentru o analiza eficienta si adevarata in legatura cu situatia societatii civile din Romania trebuie sa ai nervi de otel, inima de piatra si in nici un caz sa nu fii roman. Este suficient să cunosti istoria sindicatelor lui Liviu Luca si povestea relatiilor cu Sorin Ovidiu Vîntu pentru a-ti da seama ce fel de societate civila exista in Romania.

Ca in fiecare domeniu al activitatii publice, avem “baietii destepti” si in societata civila, nume pe care il poarta pentru ca bineinteles ei nu poarta uniforme si nu sunt parte din administratia statului. Asta teoretic, pentru ca nu stim daca au sau nu uniforme in dulap si daca nu le-au purtat si pe vremurile raposatului. Stim fara indoiala ca acesti reprezentanti ai nostri trebuie sa slujeasca nobilele teluri in slujba catateanului impotriva “capcaunilor” sistemului. Problema incepe cand acesti nobili corifei ai drepturilor omului si ai civismului public devin “capusele” sistemului si nu aparatorii cetateanului.

Nu doresc sa generalizez nici o acuzatie si nici sa-i amintesc dlui Cristian Pârvulescu prestatiile partizane in toate alegerile din 2008 incoace si nici dlui Mircea Toma superba monitorizare a presei facuta de ONGul pe care-l conducea in perioada ultimelor alegeri, vreau sa discutam despre niste mahări, acuzati recent de lucruri pentru care oricine dintre noi ar trebui sa ne luam un avocat bun. Primul ar fi “vedeta” postului Realitatea TV, dl Alexandru Cumpănaşu, presedintele unui ONG, numitAsociaţia pentru Implementarea Democraţiei (AID),  de care absolut nimeni nu a auzit si care a fost angajat de fosta guvernare liberala pentru activitati de “implementare a democratiei”; a dus-o bine pe timpul PSD la MAI si se pare ca are relatii extrem de laborioase si eficiente si cu noii-vechii “locatari” ai ministerului. Datele cunoscute sipublicate de EvZ sustin:

…AID a obţinut, la sfârşitul anului trecut, 3.788.008,10 lei (peste 900.000 de euro) de la Interne, iar pe hârtie destinaţia acestor bani sună pompos: „Dezvoltarea şi consolidarea Centrului Naţional de Integritate”. Nimeni nu vrea să spună cu exactitate pe ce va fi cheltuită sumă alocată….

Finanţarea fundaţiei lui Cumpănaşu s-a aprobat în perioada în care Internele erau conduse de PSD-istul Dan Nica. „Nu m-am ocupat cu acest lucru. Nu cunosc subiectul. Vorbiţi la direcţiile din minister. Oricum, partea cu programe era la Autoritatea de Management, care era în subordinea secretarului de stat Martinescu, de la Administraţie”, a declarat Nica pentru EVZ. Cel care a semnat contractul cu AID este secretarul de stat Liviu Grădinaru.

lt star al “societatii civile”, fruntas al “baietilor destepti”, este dl Victor Alistar, fruntasul ONGist de la Transparency România, dovedit de ANI pentru fals in declaratiile de avere si acum dat in judecata de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici (ANFP), detaliile le puteti citi aici.  Deci cum merge cu un angajat al statului care este si un fruntas al societatii civile? Numai Dumnezeul societatilor civile si dl Soros inteleg! Norocul nostru a fost decizia Curtii Constitutionale, care ne-a salvat de prezenta lui in CSM.

Una din temele principale ale unui proiect “Pentru Romania” ar fi reorganizarea unei societati civile adevarate, fara hibele si influentele tranzitiei. Vom avea acest fel de societate civila in anii urmatori? Personal, sunt sceptic. Societatea civila implica binele comun in fata binelui personal, deocamdata majoritatea romanilor nu inteleg rostul acestei necesitati, mai mult, ei o desconsidera.

sursa: Curs de Guvernare

Etichete:, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Un comentariu pe “Theophyle: Societatea Civilă şi crizele globalizării (I)”

  1. Traian 5 noiembrie 2011 la 10:37 PM #

    Se pare ca tocmai U.E. finanteaza aceste ONG-uri cu fonduri pentru astfel de proiecte cu teme vagi ce nu pot si nu se doresc a fi verificate. In timpuri de criza! Cu ce scop intretine U.E. acesti mercenari autointitulati aparatori ai societatii civile ?
    Felicitari pentru articol!

    Apreciază

%d blogeri au apreciat: