Crin Antonescu: interventie în cadrul conferinței de presă de la sediul USL 8 iunie 2011 (transcriere)

Bună ziua!

Aşa cum v-am anunţat deja, o să prezentăm astăzi elementele esenţiale ale unui proiect de modificare a Legii electorale. Aceste elemente vizează numărul parlamentarilor, modalitatea de alegere a parlamentarilor, încercarea de a reglementa, de a stopa traseismul politic și, din capul locului, trebuie spus că aceste propuneri pe care noi le înaintăm nu sunt destinate, așa cum văd că socotesc unii, unui concurs de oferte populiste cu Traian Băsescu şi băieţii lui. Nu sunt făcute spre a fi respinse, ci pur și simplu sunt răspunsul nostru şi modalitatea noastră de a modifica la nivelul legii electorale acele lucruri care au dovedit între timp că obstrucţionează şi un proces de înnoire a clasei politice şi gradul de reprezentativitate al parlamentarilor și legăturii lor cu cei care i-au ales și, de asemenea, care sunt destinate să răspundă unor nevoi și unor cerințe ale opiniei publice, aşa cum le-am desluşit noi.

Cu alte cuvinte, nu văd nimic populist în ideea de a recalcula, ținând cont și de situația din principalele state europene, numărul de alegători, de cetăţeni pe care, în principiu, trebuie să-l reprezezinte un parlamentar – un senator sau un deputat și, în sensul acesta, în proporție rezonabilă, să ajungem la un număr de parlamentari mai mic și totuși suficient de reprezentativ.

Nu văd nimic populist în a pune în acord şi în consecvenţă logică și principială modalitatea de a alege acești parlamentari, în speță, dacă am respins sistemul de tip proporțional, care însemna sistemul de liste, de partid, şi s-au exprimat atâtea nemulțumiri, în mare măsură justificate, în legătură cu actualul sistem mixt de uninominal relativ sau combinat cu un sistem proporțional, atunci trebuie să optăm pentru un sistem uninominal curat şi, pentru a fi în acord cu legea deja adoptată pentru alegerea primarilor, să alegem parlamentarii ca și pe primari, ceea ce pentru Parlament, între noi fie vorba, oricum e mai firesc, şi anume dintr-un majoritar într-un singur tur. Candidatul care obține cel mai mare număr de voturi în primul și singurul tur de scrutin este declarat câştigător al portofoliului respectiv.

Sigur că pe sistemul acesta nu avem o reprezentare proporțională, dar am făcut o opțiune pentru a respecta logica la nivel de colegiu și logica legăturii directe și uninominale între candidat, respectiv parlamentar, și alegătorii săi.

În fine, nu văd nimic populist, şi cred că este o măsură aproape igienică, de igienă politică, să nu mai fim în situația unică în Europa în care oameni, care au intrat sub culorile unui partid în Parlament, trec, dintr-un motiv sau altul, într-un motiv sau altul, la alte partide, în care apar partide care n-au trecut prin votul electoratului ca partide parlamentare, în care se schimbă majorități, în pofida voinței exprimate de alegători.

Sunt propuneri cât se poate de legitime din punctul nostru de vedere şi sigur că suntem gata să dezbatem acest lucru și în Parlament și cu opinia publică. Sunt propuneri perfect constituționale. Sunt propuneri care pot fi, în condiţiile în care există şi la actuala majoritate sau la componente ale ei – PDL, UDMR, voința de a face într-adevăr aceste lucruri, care pot fi transpuse în practică în timp util, încât alegerile parlamentare următoare să se desfășoare pe baza acestor reglementări.

Restul considerațiilor propagandistice, pe care le pot face șefii actualei puteri sau, ştiu şi eu, alţi comentatori, sunt dreptul lor. Rămâne un fapt cert: dacă vrem într-adevăr să facem aceste modificări, le putem face. Nu avem nevoie de alte discuții. Nu avem nevoie de două treimi. Nu avem nevoie de modificarea Constituţiei, care este un cu totul alt subiect și se abordează în cu totul alt fel.

Pur și simplu, dacă într-adevăr credem în ceea ce spunem şi vrem să facem lucruri pe care le tot trâmbiţăm de luni și chiar ani de zile, iată, din punctul nostru de vedere, există disponibilitatea și există chiar formula pe care putem să deschidem această discuție și putem s-o şi încheiem fructuos.

Întrebări, dacă aveți.

 Jurnalist: Votul obligatoriu vi se pare o soluţie în România, la ora actuală?

Crin Antonescu: E greu de crezut că problemele României la ora actuală ar avea o singură soluție, și categoric nu votul obligatoriu ar fi. Este o ipoteză pe care mulți dintre noi, din interiorul Uniunii și în fiecare dintre partidele noastre o iau in discuție. Poate ar fi o soluție pentru combaterea indirectă a fraudelor sau tentativelor de fraudare a votului, de cumpărare a votului ș.a.m.d., știut fiind că la un grad de prezență mai mare, posibilitatea și impactul asupra rezultatului a unor astfel de manevre este mai mic. Deocamdată însă nu avem o inițiativă în avest sens și, desigur, nicio decizie. Dar e o ipoteză care se discută.

Juralist: Chiar dacă sămbătă veți discuta mai pe larg subiectul reorganizarii administrativ-teritoriale, care variantă vi se pare mai bună, cea cu 14-16 regiuni sau cea cu opt regiuni?

Crin Antonescu: Varianta noastră mi se pare mai bună, pentru că este o variantă așa cum începuse Victor Ponta să schițeze, e o variantă, care nu e gândită  în funcție de interesele noastre electorale, de conjuncturi de tipul acesta.

A vorbi despre reformarea administrativ-teritorială a unei țări, a vorbi despre adaptarea ei optimă la mecanismele finanțării europene și politicilor de coeziune europeană, înseamnă un lucru foarte serios, un lucru care nu se face de azi pe mâine, un lucru care trebuie gândit, evaluat, etapizat și în sensul acesta trebuie să vă spunem că vom prezenta pe larg, sâmbătă viziunea noastră și calendarul nostru în legătură cu aceste lucruri, pentru că trebuie făcute niște distincții între administrare și dezvoltare, și noi putem foarte bine, pornind și păstrând poate actualele regiuni de dezvoltare așa cum au fost ele definite, nu de Traian Băsescu, că Traian Băsescu, în paranteză fie spus, are de la Comisia prezidențială un proiect care nu poate sta în picioare, care, nici nu merge pe regiunile de dezvoltare, cele opt, nici nu lasă județele, face așa niște grupaje de două-trei județe, și asta nu are nici un rost, dacă vorbim de dezvoltare, vorbim de regiuni mari, cu o populație de două-trei milioane de oameni, cu o anumită anvergură, pe spații largi ș.a.m.d.

Dar dezvoltarea este una, mecanismele de administrare uzuală sunt altele și în sensul acesta noi credem că e un calendar, care legat de ceea ce a rememorat adineauri, aici, președintele Victor Ponta, deci de calendarul convenit și măsurile convenite de Uniunea Europeană, poate ca în perioada dintre  2012 și 2016 să ne ducă la finalizarea inclusiv a unei reforme administrative, până în 2016, dacă asta va fi și voința populară, în orice caz la un mecanism de adaptare pentru absorbția fondurilor de dezvoltare și a politicilor de coeziune. Asta se face însă, repet, dincolo de interese electorale stupide.

Orice ar căuta și orice ar inventa Traian Băsescu sau Emil Boc, dacă mai au loc alegeri în România, ei le pierd și noi le câștigăm, indiferent de câți parlamentari sunt, indiferent cum sunt aleși parlamentarii, indiferent câte județe avem sau dacă mai avem județe sau nu. Dacă mai avem alegeri, ei nu pot să descopere un mecanism prin care voința covârșitoare a cetățenilor români să fie mistificată.

Jurnalist: Cum comentați declarațiile premierului Emil Boc, care spunea…

Crin Antonescu: Nu sunt în temă, pentru că nu mai urmăresc de mult ce spune liderul comunist Emil Boc, pentru că nu are la figurat personalitate juridică și politică.

Jurnalist: Emil Boc facea referire la revizuirea Constituţiei şi spunea că ar trebui să vă daţi demisia din Parlament dacă nu sunteţi de acord cu ceea ce doresc cei care v-au ales și că ar trebui să vă apucați de grădinărit.

Crin Antonescu: Bun. E în regulă. Eu încerc să discut lucruri care sunt relevante pentru opinia publică. Domnului Boc pe asemenea subiecte chiar n-am de ce să-i răspund și nu o fac.

Jurnalist: Ce se întâmplă cu parlamentarii și partidele care nu reușesc să obțină cinci mandate de senator și zece de deputat?

Crin Antonescu: Deci unui parlamentar care, presupunem că a candidat sub culorile unui partid, care nu întrunește la sfârșit cinci senatori și 10 deputați, i se dă mandatul, pentru că respectăm principiul că la nivelul, nu putem să îi anulăm mandatul pentru că nu mai are încă nouă colegi care au reușit același lucru, dar el va avea statutul de parlamentar independent și cu un număr de parlamentari sub cinci în Senat și sub zece în Cameră, un partid nu va putea fi recunoscut ca partid parlamentar cu toate drepturile aferente. (…)Partidul care a intrat cu 30 de deputați cu 30 de deputați rămâne până la sfârșit, chiar dacă votează 33 de oameni la o lege sau alta.

Jurnalist: La nivelul USL, ați făcut o simulare câți astfel de parlamentari neafiliați politic ar putea să intre în Parlament?

Crin Antonescu: Noi nu propunem nişte proiecte de legi sau nişte modificări. Încercăm să calculăm dacă ne convine nouă sau dacă nu ne convine. Noi încercăm să punem capăt unei situaţii absolut ruşinoase. Vă rog să nu scăpaţi din vedere faptul că, de pildă, toţi domnii aceştia care au plecat şi s-au dus, să zicem la UNPR, aveau posibilitatea în condiţiile legii actuale, dacă simţeau un divorţ politic principial de conştiinţă cu PSD-ul sau cu PNL-ul când au plecat, să demisioneze din Parlament, ceea ce nu făcea ca în sistemul de liste să pună partidul alţii automat în locul lor pe următorul, ci ducea la un verdict al electoratului. Deci el îşi dătea demisia frumos, se faceau alegeri anticipate pe colegiu, putea candida pe culorile PD-ului sau ce partid serveşte el acum, explica în campania electorală de ce a plecat de acolo şi era sau nu reinvestit cu votul cetăţenilor. Ori oamenii nu au făcut asta. Dacă nu încercăm să punem o frână acestor fapte care, nu au fost izolate, ca înainte, unul două, trei, cinci cazuri, noi ajungem să facem degeaba alegeri parlamentare în România. Vă rog să vă gândiţi că, teoretic, cum au plecat 25 acum, pot să plece 50 altădată, într-un sens sau în altul şi votul cetăţenilor nu mai are practic nici o relevanţă. Stiţi foarte bine că, dacă vedem acum voturile date în 2008 pentru PSD, PNL, PC cum au fost ele dispuse atunci pe frontul electoral, vedem limpede pentru ce partide au exprimat o majoritate de cetăţeni români votul. Ori majoritatea din 2008 şi până acum şi din 2009 oricum, este cu totul alta, practic prin ce au făcut domnii de la UNPR şi prin alţi parlamentari luaţi de pe PD direct voinţa electoratului a fost pur şi simplu pusă între paranteze. Încercăm şi nu cred că suntem populişti cu asta, dacă unii cred aşa să fie sănătoşi, încercăm să punem capăt acestei situaţii absolut jenante.

Jurnalist: Referitor la proiectul pentru blocarea traseismului, menţineţi porţile deschise pentru parlamentarii puterii care ar dori să vină la USL?

Crin Antonescu: Noi propunem această lege electorală şi în momentul în care ea, evident, va intra în vigoare atunci va face efect. Pentru că, vă spun foarte clar, ştiţi cum este în România pentru bună parte din presă, dacă domnul Băsescu ţipă că vrea parlamentari puţini şi micuţul lider comunist Emil Boc desigur, după dânsul, nimeni nu spune că este populist, toată lumea spune că e reformă. Dacă noi venim şi spunem: da domnule, asta este o idee bună, hai să facem mai puţini parlamentari , populişti suntem noi, populişti, iresponsabili etc, etc. Dacă pleacă domnii cu turma , mânaţi de domnul Oprea şi de cine mai sunt mânaţi la putere, la domnul preşedinte, nu mai sunt nici infractori, nici corupţi, nici incompatibili, nimic. Acum noi să nu facem la fel. Nu! Câtă vreme avem această lege, respectăm această lege, când va intra în vigoare, dacă va intra în vigoare ceea ce propunem, evident că toată lumea va respecta chestiunea asta şi nu va mai fi după cum vrem noi sau după cum vor alţii.

Jurnalist: Practic după legea dumneavostră, domnul Şerban Rădulescu nu ar mai fi senator.

Crin Antonescu: Staţi puţin , o lege nu este retroactivă. Aici nu este vorba de cei care sunt acum, pentru că noi propunem evident, nişte modificări ale legii electorale, începând cu următoarele alegeri. Nu am nici o treabă cu domnul Şerban Mihăilescu. Cred că este o cinste, o onoare  pentru domnul Băsescu …

Jurnalist: Era vorba de domnul Rădulescu.

Crin Antonescu: A ..domnul Mihăilescu vă interesează, dar domnul Rădulescu vă interesează, da corect.

Jurnalist: Domnul Şerban este adevărat s-a înscris astăzi în Partidul Conservator. Dacă legea era aplicată în momentul de faţă, dânsul nu mai era senator, trebuia să îşi dea demisia şi vă mărturisesc am discutat chiar astăzi dimineaţa cu domnul Rădulescu este de acord cu această lege, va veni în zona opoziţiei şi va vota pentru acest proiect.

Crin Antonescu: Deci este vorba de un proiect de lege, nu are rost să mai discutăm despre cazuri Popescu, Ionescu, Vasilică, Gheorghe. E o lege, deci se aplică tuturor.

Jurnalist: Parlamentul European a aprobat acum o oră aderarea României la Schengen. Cum vedeţi acest lucru?

Crin Antonescu: Este foarte bine, nu am ce comenta, nu cunosc detaliile, noi am lucrat în ultimele ore cu coleii din PSD şi cu colegii din PC la programul pentru adiministraţia publică locală şi nu am decât ştirea. O salut, mai departe de atât nu am comentarii, trebuie să văd detalii şi apoi fac şi comentarii.

Jurnalist: Aţi discutat despre ieşirile domnului Bunea Stancu? Ştiţi a jignit o ziaristă.

Crin Antonescu: Nu am discutat nici despre Bunea Stancu , nici despre victimă. Am discutat despre programul nostru pentru administraţia publică locală.

Jurnalist: În privința stabilirii candidaților comuni ai USL, ați discutat despre modificarea protocolului cu PSD?

Crin Antonescu: Eu constat, nu din întrebarea dumneavoastră, care este şi legitimă şi riguroasă, constat din nişte comentarii că, nu toată lumea încă în presă cunoaşte conţinutul, altfel destul de simplu şi cât se poate de transparent al acestui acord. Este un acord în care partidele se angajează să aibă candidaţi comuni, în mod obligatoriu, pentru preşedenţia Consiliului Judeţean şi pentru municipiile reşedinţă de judeţ. Restul tuturor localităţilor, toate localităţile mai mari sau mai mici, dar care nu sunt reşedinţă de judeţ, vor avea candidaţi comuni, dacă aşa convenim, separaţi dacă aşa convenim. S-a discutat despre faptul că, în condiţiile în care primarul se alege într-un singur tur , probabil că vom încerca în cât mai multe locuri să avem candidaţi comuni, e logic. Dar asta nu înseamnă nici vreo modificare a protocolului, nici vreo obligaţie de sus până jos, într-un fel sau altul undeva. E clar că diferă de la caz la caz, e clar că în locurile unde avem primari PD este mult mai rezonabil să desemnăm un candidat comun, în alte cazuri vedem dacă e un candidat agreat de toate părţile şi care este în funcţie şi care este agreat şi în sondajele pe care încercăm să le facem, sigur că îl susţinem pe acela, dar nu există în sesnsul acesta nici o decizie şi protocolul nu se va modifica pentru că nu are de ce. El nu ne împiedică de apune candidaţi comuni acolo unde putem să punem şi dacă vrem să punem .

sursa: Departamentul de Comunicare PNL

Etichete:, , , , , , , , , , ,

Comentariile nu sunt permise.

%d blogeri au apreciat: