R. Manescu: Organizarea descentralizata in Romania, stituatia si mizele existente

1) Introducere

Clasificarea actuala a teritoriului Romaniei, pe opt regiuni, este realizata in conformitate cu negocierile de aderare la Capitolul 21- „Politica Regionala si gestionarea instrumentelor structurale”, negocieri care au fost finalizate pe baza cerintei ferme a Uniunii Europene si a angajamentului asumat de Romania, in vederea mentinerii actualei configuratii a impartirii teritoriale pana in anul 2013.

Atentie! In Documentul Complementar de Pozitie la Capitolul 21, Romania s-a angajat „sa mentina actuala clasificare NUTS in perioada de programare 2007-2013”.

Actuala organizare teritoriala a Romaniei a constituit punctul de pornire al intregii arhitecturi institutionale de formulare si implementare, la nivel regional, a politicii de coeziune economica si sociala.

In acest sens, s-au constituit consiliile pentru dezvoltare regionala, agentiile pentru dezvoltare regionala, comitetele regionale de evaluare strategica si corelare, cu atributii complexe, reglementate de Legea nr.315/2004 si de Hotararea Guvernului nr.764/2007 pentru aprobarea constituirii comitetelor regionale de evaluare strategica si corelare si a Regulamentului-cadru de organizare si functionare a acestora.

Modificarea, in acest moment, a organizarii regiunilor de dezvoltare este imposibila pentru ca ar fi create probleme semnificative in implementarea unor proiecte finantate din bani europene. Fondurile structurale finanteaza programe multi-anuale, pe baza unor strategiii de dezvoltare realizate in parteneriat cu regiunile, statele membre si Comisia Europeana, tinand cont de liniile directoare transate de catre Comisie in intreaga Uniune.

In prezent, la nivelul Uniunii Europene, se discuta problematica referitoare la coeziunea teritoriala, in sensul dezvoltarii echilibrate, coerente si armonioase a teritoriului, sub aspectul activitatilor economice si sociale, al existentei unor conditii de viata si de munca echitabile pentru toti europenii, indiferent de locul in care se afla, prin punerea in valoare a specificitatii fiecarei categorii de teritoriu.

Actuala configuratie a regiunilor de dezvoltare din Romania reprezinta punctul esential in intreg cadru institutional in ceea ce priveste atragerea si administrarea fondurilor comunitare, pentru actuala perioada de programare.

Este nevoie de regionalizare si descentralizarea, care vizeaza competentele autorităților locale legate de administrarea si finantarea serviciilor publice, trebuie să îndeplinească mai multe obiective absolut necesare:

1. eficienţă în organizarea si functionarea serviciilor la nivel local in asa fel incat sa fie respectat principiul subsidiaritatii

2. o relala implicarea a autoritatilor locale reprezinta de fapt consolidarea democraţiei locale si contribuie la o autentica descentralizare dar si la o reponsabilizare a autoritatilor locale in luarea deciziilor. toate acestea duc la o apropiere a cetatenilor de institutile publice si de cei pe care i-au ales.

3. o revigorare economica pe plan local care vizează stimularea investițiilor pentru o dezvoltare durabila;

2) Situaţia actuală: o descentralizarea incompletă şi imperfectă

a) Din motive istorice și politice, influența politică a marilor aleși locali este semnificativă și a fost consolidata de recentele demersuri de descentralizare.

b) Statul este reprezentat pe plan local de diverse servicii descentralizate, aflate sub auspiciile ministerelor, în timp ce prefecții reprezintă statul la nivel judetean.

c) La nivel regional nu există nici o structură organizată.

d) Agențiile de Dezvoltare Regională, organisme de drept privat, oferă servicii de consiliere pentru consiliile de dezvoltare regională și, ca atare, sunt finanțate prin subvenții de la comunitățile locale.

e) Analiza modului de finanțare a autorităților locale, indică faptul că acestea nu dispun de fapt de resurse proprii. Prin urmare, acestea nu dispun de nici o autonomie, cu excepția unor taxe locale. Această situație cauzează prejudicii din mai multe motive:

  • nu permite realizarea principiilor democrației locale, cu aleși responsabilizați in ceea ce privește nivelul de impozitare;
  • rigidizează sistemul de finanțare a autorităților locale, fara a acorda posibilitatea acestora de a modifica volumul veniturilor lor în funcție de nevoile politicilor de dezvoltare locală.
  • perpetuează inegalitățile între comunități. În plus, nivelul județean este mult prea ingradit de reguli pentru a putea pretinde o corectare eficienta a inegalității veniturilor.

DIFICULTATI

Analiza detaliată a situației existente la nivel local evidențiază mai multe tipuri de dificultăți cu privire la:

1.  organizarea finanțării comunităților;

2. rolul ambiguu al județelor, care dețin o tutela discreționara a municipalităților;

3. expertiza și capacitatea disponibila în cadrul comunităților locale pentru implementarea proiectelor aferente obligațiilor lor sectoriale;

4.  absenta unei structuri organizate la nivel regional (NUTS II)

PROPUNERI

I – Finanțarea serviciilor descentralizate

Competențele autorităților locale ar trebui să fie in mod logic însoțite de un transfer corespunzător de resurse către comunitățile in cauza, fie ca este vorba despre o redistribuire a fondurilor bugetare echivalente de către guvern sau, de preferinta, de o creștere a autonomiei fiscale a comunităților.

Mai mult, finanțarea cheltuielilor pentru investiții se bazează, în afara resurselor proprii mentionate, pe subvenţiile acordate de către județe sau fonduri ministeriale. Utilizarea acestor resurse se face pe criterii discreţionare şi clienteliste si in baza unor condiţii obiective şi transparente de eligibilitate. Aceste transferuri financiare trebuie sa indeplineasca doua cerinte: sa răspundă unor presiuni fiscale neschimbate si sa asigure o împărțire echitabilă a resurselor prin mecanisme compensatorii in favoarea comunităților și regiunilor mai defavorizate.

II – Rolul județelor

Rolul judetelor ar trebui clar precizat si delimitat de cel al municipalitatilor pentru ca in prezent, competentele judetelor se suprapun cu cele ale municipiilor si creeaza premizele unei tutele din partea judetelor (de verificat Ordonanta 37/2009) ceea ce constituie o sursa de confuzie şi produce costuri suplimentare in ceea ce privește eficienta serviciilor. Acest aspect ilustreaza, de asemenea, o lipsă de vizibilitate şi de control democratic la nivelul administrațiilor locale.

De altfel, dependenţa unor municipalităţi de suportul tehnic si financiar asigurat de către județe, sau de capacitatea decizionala a acestora din urma în ceea ce priveşte planurile de investiţii puse în aplicare în final de către aceleasi municipalităţi, a condus la exercitarea de facto a unei forme de tutelă / de supraveghere care prejudiciază exercitarea eficienta a democraţiei municipale.

III- Ce trebuie sa vizam in procesul de reforma administrativa: o mai buna implementare a proiectelor

Pregătirea şi punerea în aplicare a proiectelor de infrastructura de către autoritățile locale este vitala pentru Romania si presupune accesul la un anumit grad de expertiză şi un numar de resurse financiare şi umane pentru intregul ciclu de management de proiect, de la planificarea prealabila si pana la administrarea lucrarii definitivate.

Cu toate acestea, cele mai multe autoritati par să aiba dificultati in a dispune de resurse interne adecvate, fiind limitate, în special în ceea ce privește capacitatea lor de recrutare, de mai mulţi factori:

1. constrângeri de natura bugetara;

2. oferta de munca la nivel local pentru domenii specifice nu este adaptata;

3. dificultatile existente in a obţine acordul prealabil al Agenţiei Naţionale a Functionarilor Publici.

Cheltuielile pentru cofinanţare genereaza in mod frecvent dificultăţi iar conditiile necesare pentru accesul la imprumuturile bancare au fost inasprite. Din acest punct de vedere, multe autoritati sunt restrictionate de plafonul reglementar de îndatorare, fapt care limiteaza capacitatea lor viitoare de investiţii.

SOLUTII:

1. sprijin bugetar si asistenta tehnica acordate municipalitatilor de catre judete. In prezent, această asistenţă estemarginala, fiind acordata in mod discreționar şi nepermanent;

2. consolidarea inter-municipalității prin crearea de asociaţii inter-municipale. Dezvoltarea acestor structuri aduce mai multe avantaje, cum ar fi:

a. un grad de coerenta mai ridicat al planurilor de investiţii, in cazul proiectelor referitoare la servicii a caror gestiune are o natura supra-edilitara (apă, deşeuri, transport urban, …), ducand la o mai mare coerenţă şi la economii de scară;

b. partajarea, punerea în comun a expertizei necesare pentru a gestiona proiecte complexe, constituind/creând astfel parteneri credibili pentru companiile contractante pe piaţă;

c. repartitia egala a resurselor şi partajarea mijloacelor de finanţare, în primul rând pentru beneficiul comunităţilor mai mici.

Insa, lipsa de angajament politic real şi gradul de incertitudine în ceea ce priveşte finanţarea pun in pericol eficienţa şi durabilitatea acestor asociatii. Prin urmare, crearea si modul de functionare al acestora vor trebui structurate si rationalizate.

De asemenea, este nevoie de sprijinul real din partea agenţiilor de dezvoltare regională in faza de implementare a proiectelor.

IV – Rezolvarea carentelor guvernarii şi dezvoltarii regionale

Principalele provocări cu care se va confrunta dezvoltarea României sunt:

1. realizarea unui echilibru teritorial, pentru a putea corecta tropismul actual care este in favoarea Bucureștiului. Acest fenomen împiedică dezvoltarea regiunilor periferice;

2. asigurarea durabilitatii, bazata prosperitate teritoriala. Abordarea actuală, bazata pe investiţiile străine motivate exclusiv de costurile reduse ale forţei de muncă, nu pare a fi foarte solida şi competitiva, ducând la un risc crescut al unei relocări ulterioare a investiţiilor înainte de a putea beneficia, la nivel local, de o formare a fortei de muncă şi de transferul de tehnologie.

Prin urmare, este foarte important ca regiunile sa fie dotate cu entități administrative şi politice capabile sa construiască şi apoi sa pună în aplicare strategii de dezvoltare regională pe termen mediu. În acest scop, aceste entități ar trebui să poată mobiliza şi gestiona propriile resursele administrative dar şi mijloacele bugetare disponibile.

Sugestii pentru viitor

Ar fi mai util ca viitoarele regiuni administrative sa fie organizate pe suportul regiunilor NUTS 2, chiar si prin regruparea mai multora, fara a le modifica, în conformitate cu dispoziţiile Regulamentului UE relevant. În orice caz, delimitarea regiunilor viitoare ar fi cel puţin parţial constrânsă de perimetrul actual al județelor si ar trebui să ţină cont de perspectivele de dezvoltare şi de sinergiile teritoriale.

Importanţa strategică a reformelor necesare cer o reflectie prealabila semnificativa împreună cu un consens politic puternic înainte de demara iniţiativele legislative aferente. De aceea, trebuie sa solicitam Comisiei Europene elaborarea unor analize si simulari economice si bugetare in acest sens avand in vedere principiul eficienţei, principiul subsidiarităţii şi cel al proporţionalităţii.

În special, va fi foarte importanta identificarea beneficiarilor teritoriali pentru fiecare dintre competenţele transferate, fie ca e vorba de municipalitati, de județe sau de noi entităţi create.

Trebuie evitata orice suprapunere a competenţelor.

Este important ca această descentralizare a competenţelor sa contribuie la menţinerea, dacă nu chiar la îmbunătăţirea calitatii serviciilor oferite populatiei. În acest scop, este oportuna specificarea in lege a unor standarde minime de servicii.

Va trebui sa evitam doua capcane majore:

1. o initiativa de descentralizare motivată doar de dorinţa de dezangajare bugetara a unui stat sărac, care nu este însoţita de o reformă concomitentă a modurilor de finantare corespunzatoare;

2. un transfer nesupravegheat de competente, fara nicio monitorizare ulterioara de către stat, prin mecanisme de compensare a puterii, chiar si numai pe durata primei etape de tranziţie. O astfel de mişcare risca sa duca la o consolidare a puterii alesilor locali, chiar la o deriva cu caracter autonomist, cu un potential de exacerbare în teritoriile cu mari minorităţi etnice.

Propuneri legislative:

1. Infiinţarea de structuri de guvernanta regionala

Acest lucru ofera posibilitatea creării la nivel regional – nivel care urmeaza să fie definit – a unei structuri de guvernanţă adecvate. O altă opţiune, mai minimala, ar consta intr-o consolidare şi instituţionalizare a consiliilor de dezvoltare regională.

 2. O reforma a finantarilor autoritarilor locale

Autorităţile locale vor trebui să dispuna de mijloacele financiare necesare pentru a putea sa isi exercite competentele care le vor fi atribuite dupa incheierea procesului de descentralizate. De asemenea, acestea trebuie sa primeasca resursele necesare pentru dezvoltarea teritoriilor din jurisdictia lor, resurse pentru care alesii locali  vor fi responsabili din punct de vedere politic.

De aceea, ar fi nevoie de o reforma semnificativa a fiscalității locale care sa înlocuiasca, macar parţial, sistemul actual de colectare a unui impozit national – in special impozitul pe venit – cu un sistem bazat pe resurse proprii.

3. O raţionalizare a intercomunalitatii

Dezvoltarea organismelor intercomunale ar trebui să fie in continuare încurajată, deoarece oferă o solutie eficienta la lipsa actuală de mijloace tehnice şi financiare cu care se confrunta comunitățile cele mai dezavantajate pentru punerea în aplicare a proiectelor.

O punere în aplicare pragmatică a reformelor

Este de aşteptat ca aceste reforme sa intalneasca o oarecare reticenţă din partea marilor aleși locali, care vor avea ca urmare a acestora mai putine competente.

În ceea ce priveşte termenele de implementare, reformele vor putea fi realizate treptat şi in mod coordonat. În special, edificarea competentelor locale va putea fi eșalonata pe o perioadă de tranziţie, având în vedere impactul care va fi indus asupra organizarii şi finanțării serviciilor in cauza.

Cu toate acestea, în ceea ce priveşte consolidarea unei entităţi de control la nivel regional, pregătirea viitoarelor programe regionale finanţate de , care va trebui inceputa cel mai târziu la sfârşitul anului 2012, va impune o clarificare şi o implementare operationala prealabila a acestor structuri.

sursa: Departamentul Comunicare PNL

Etichete:, , , , , , , , , , , ,

Comentariile nu sunt permise.

%d blogeri au apreciat: