Mediafax: Raportul MCV pe justitie (bune si rele…)

România a făcut demersuri pentru îmbunătăţirea procedurilor judiciare şi pregăteşte intrarea în vigoare a noilor coduri, care constituie fundamentul pentru un proces judiciar modern, iar DNA continuă lupta convingătoare în cazurile de corupţie la nivel înalt, relevă raportul Comisiei Europene (CE).

De la ultimul raport anual al Comisiei Europene privind progresele României, aflată sub Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV), autorităţile române au întreprins demersuri pentru a eficientiza procedurile judiciare şi a continuat pregătirile pentru intrarea în vigoare a patru Coduri noi, restabilind, totodată, cadrul legal pentru Agenţia Naţională de Integritate, notează raportul pe justiţie al CE, care va fi făcut public, miercuri, la Bruxelles.

Totodată, CE notează că, deşi nu era o condiţionalitate, autorităţile române au decis să efectueze revizuiri ale sistemului judiciar şi al achiziţiilor publice şi să întocmească o evaluare a politicii anticorupţie.

Raportul consemnează faptul că Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) are cauze tot mai convingătoare în privinţa investigării cazurilor de corupţie la nivel înalt. Totuşi, arată CE, în pofida acestui progres, din iulie 2010 se constată o lipsă de consecvenţă şi de rezultate în anumite zone. Progresul în ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei este încă insuficient, întrucât multe cazuri de corupţie la nivel înalt sunt tergiversate ani în instanţă, fiind observate puţine progrese în această perioadă.

CE spune că trebuie acţionat de urgenţă pentru accelerarea soluţionării acestor cazuri, pentru a preveni ca procesele să fie închise din cauza intervenţiei termenelor de prescriere a faptelor. În opinia CE, se impune a se acorda luptei împotriva corupţiei o prioritate mai evidentă şi să fie coordonată cu sprijinul unei noi strategii anticorupţie comprehensivă şi robustă. Raportul notează că sunt necesare măsuri urgente pentru a îmbunătăţi recuperarea produselor infracţiunii, urmărirea spălării banilor şi protecţia împotriva conflictelor de interese în gestionarea fondurilor publice, iar rezultate mai bune ar trebui demonstrate în domeniul confiscării bunurilor nejustificate şi în aplicarea de sancţiuni descurajatoare în cazuri de incompatibilităţi.

Pentru creşterea ritmului reformei judiciare în următoarea perioadă, CE spune că România ar trebui să adopte un plan de implementare a Codului civil şi pentru celelalte trei noi coduri (Cod penal, Cod de procedură civilă şi de procedură penală-n.r.) care urmează a fi introduse în 2012 şi să creeze un cadru de cooperare împreună cu magistraţii şi cu societatea civilă pentru a facilita ajustările structurale necesare ale sistemului judiciar.

De asemenea, raportul CE pe justiţie notează că noul Consiliu Superior al Magistraturii mai are încă nevoie să demonstreze angajamentul său de a reforma sistemul prin rezultate concrete. Totodată, oficialii europeni arată că, de la ultima evaluare a Comisiei, România a îmbunătăţit eficienţa procesului judiciar prin simplificarea unor proceduri judiciare şi introducerea unor noi instrumente legale, respectiv posibilităţi mai mari pentru autorităţile de urmărire penală de a clasa cazurile în care probele existente nu justifică cercetări ulterioare sau posibilitatea unui inculpat de a pleda vinovat în instanţă şi de a reduce procedura de judecată.

Potrivit raportului CE, aceste noi prevederi legale au contribuit la întărirea eficienţei urmăririi penale şi la accelerarea numărului de cazuri aduse în faţa instanţei. În plus, România a început pregătirile de realizare a unei revizuiri funcţionale independente a sistemului judiciar. Această revizuire ar trebui să definească măsurile pentru o reformă mai comprehensivă a structurilor, procedurilor şi resurselor umane, care vor fi necesare pentru a însoţi intrarea în vigoare a noilor Coduri.

Cele patru coduri noi trebuie să fie considerate drept un pas important pentru reforma judiciară şi pentru îmbunătăţirea consecvenţei şi a eficienţei procesului judiciar. De la ultima evaluare a Comisiei din iulie 2010, au apărut unele întârzieri în pregătirile pentru implementarea noilor Coduri. Deşi data implementării a fost fixată pentru 1 octombrie 2011, pentru Codul civil şi implementarea de legi pentru celelalte Coduri, care sunt elaborate şi finalizate, studiile de impact nu sunt încă gata, s-a realizat puţin training şi un plan comprehensiv de implementare încă lipseşte.

Comisia susţine că este important să se evite practicile divergente, iar o bună pregătire a magistraţilor va fi esenţială pentru o implementare omogenă a celorlalte Coduri. Prin Legea „Micii Reforme”, România a revizuit atribuţiile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie dintr-un punct de vedere ce abilitează Curtea să funcţioneze mai efectiv ca şi Curte de Casaţie. Totuşi, aceste reforme nu merg prea departe în a aborda efectiv problema jurisprudenţei neunitare, mai spune CE.

Noile Coduri de procedură introduc un nou mecanism pentru unificarea jurisprudenţei, hotărârea provizorie, care va completa recursul în interesul legii existent. O hotărâre interpretativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie ar trebui să prelungească perioada specială de prescripţie într-un caz, atunci când o decizie referitoare la o excepţie constituţională se află pe rol. Aplicarea de legi stricte care să însoţească noul mecanism va fi necesară pentru a evita ca solicitări neîntemeiate de hotărâri provizorii să tergiverseze excesiv judecata. România nu a realizat încă o publicare complet electronizată a jurisprudenţei, subliniază CE, în raportul sobţinut, luni, de agenţia de presă MEDIAFAX.

Totodată, raportul CE consemnează şi faptul că motivările instanţei sunt adesea elaborate cu întârziere substanţială, după ce verdictul este pronunţat.

România, neangajată încă într-o reformă profundă a sistemului disciplinar în justiţie

Comisia Europeană notează – în raportul privind situaţia justiţiei în România, care va fi dat publicităţii miercuri, la Bruxelles – că îmbunătăţirea responsabilizării justiţiei rămâne o provocare importantă, România neangajându-se încă într-o reformă profundă a sistemului disciplinar în justiţie.

O analiză efectuată de Inspecţia Judiciară a Consiliului Superior al Magistraturii pe cazuri de corupţie la nivel înalt, care sunt întârziate în instanţă, nu a dus la constatări semnificative sau recomandări privind practica judiciară. România nu s-a angajat încă într-o reformă profundă a sistemului disciplinar, notează CE.  Totodată, arată sursa citată, o importantă reformă a numirilor la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, având ca scop creşterea obiectivităţii, a meticulozităţii şi transparenţei procedurilor, a fost propusă de către Guvernul român în luna mai şi se află în dezbatere la Parlament.

Potrivit Comisiei Europene, îmbunătăţirea responsabilizării justiţiei rămâne o provocare importantă. De la ultima estimare anuală a Comisiei, noi reguli de recrutare pentru inspectorii judiciari au fost adoptate şi au fost întreprinse demersuri pentru a îmbunătăţi eficienţa şi transparenţa Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii şi pentru a unifica practica. Oricum, capacitatea de a urmări istoricul realizărilor Inspecţiei nu a fost semnificativ îmbunătăţită, mai spune raportul CE.

Raportul CE consemnează faptul că un nou Consiliu Superior al Magistraturii a intrat în funcţie în ianuarie, deşi înfiinţarea completă a fost întârziată din cauza unor proceduri legale şi a reorganizării de alegeri parţiale (CE referindu-se la organizarea de noi alegeri pentru posturile de judecător de ICCJ, judecător de Curte de Apel şi pentru cel de procuror de Parchet de Judecătorie, în CSM, după ce Curtea Constituţională a constatat că sunt încălcate prevederi constituţionale prin faptul că trei foşti membri au candidat pentru un alt mandat în noul Consiliu Superior al Magistraturii-n.r.).

Documentul arată că, de la preluarea funcţiei, noul Consiliu a avut câteva iniţiative bune în sensul întăririi Inspecţiei Judiciare şi pentru facilitarea intrării în vigoare a Codului civil. Progresul într-o serie de zone relevante pentru Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) va depinde de angajamentul Consiliului pentru reforma judiciară în următoarea perioadă. Acest fapt ar trebui demonstrat prin decizii de numire obiective şi transparente, întărirea Institutului Naţional al Magistraturii şi progresul în gestionarea resurselor umane.

Multe din cazurile de corupţie la nivel înalt se apropie de prescripţie

Comisia Europeană notează, în raportul privind justiţia, obţinut de MEDIAFAX şi care va fi dat publicităţii miercuri, la Bruxelles, că DNA a rămas convingătoare în investigarea cazurilor de corupţie la nivel înalt, însă astfel de cazuri se află de mult timp pe rolul instanţelor, riscând prescripţia. În timp ce istoricul realizărilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) în investigarea şi urmărirea cazurilor de corupţie la nivel înalt a rămas convingător, rezultatele obţinute de instanţe continuă să arate o imagine mixtă. Deşi majoritatea cazurilor de corupţie la nivel înalt sunt judecate într-o perioadă de trei ani, un număr semnificativ de cazuri implicând demnitari, se află în prezent pe rolul instanţelor de judecată de peste trei ani, remarcă raportul CE.

Mai multe cazuri au ajuns deja în totalitate sau parţial la termenele de prescripţie, iar multe alte cazuri se apropie de termenele limită prevăzute de lege. De la ultima evaluare anuală a Comisiei, România a identificat cauze tipice de întârzieri în cazurile de corupţie la nivel înalt şi a creat un grup comun de lucru pentru a le remedia.

Anumite piedici procedurale au fost eliminate din iulie 2010. Alte motive referitoare, în special, la capacitate, organizare internă şi practică judiciară mai trebuie încă abordate în mod efectiv. Analiza Comisiei a relevat că instanţele tind să adopte o abordare permisivă şi excesiv de precaută faţă de provocările procedurale ridicate de inculpaţi, cum ar fi cererile pentru expertize suplimentare, amânarea de audieri sau excepţii procedurale.

Măsuri fundamentale de management al cazurilor, cum ar fi acordarea priorităţii unor cauze importante sau complexe nu sunt în mod uzual aplicate. În vederea îndeplinirii angajamentelor sale privind lupta împotriva corupţiei la nivel înalt, România trebuie să ia măsuri urgente pentru a se asigura că deciziile finale sunt luate rapid în cazurile importante de corupţie la nivel înalt, iar prescripţiile să fie evitate în toate cazurile.

Raportul CE afirmă că rezultatele în lupta împotriva corupţiei depind de voinţa politică şi de angajamentul justiţiei. În opinia experţilor europeni, există multe exemple bune care prezintă procedurile eficiente în cazurile de corupţie la nivel înalt în instanţă şi demonstrează modul în care investigaţiile în cazuri complexe pot fi efectuate eficient prin cooperarea diferitelor autorităţi. Este crucial, în acest sens, sprijinul politic puternic din partea Parlamentului pentru lupta împotriva corupţiei, susţin ei.

De la ultima evaluare a Comisiei, Parlamentul a votat împotriva permiterii unei cercetări sub aspectul infracţiunii de corupţie faţă de un fost ministru şi membru curent al Parlamentului, s-a opus prin veto unei percheziţii într-o altă investigaţie aflată pe rol, refuzând arestarea preventivă a unui alt membru al Parlamentului, mai notează documentul citat.

Raportul CE semnalează sancţiunile nesemnificative aplicate în sesizările ANI

Raportul Comisiei Europene privind progresele României notează că au fost aplicate puţine sancţiuni în cazurile constatate de Agenţia Naţională de Integritate (ANI), cele aplicate fiind nesimnificative, iar deciziile instanţelor pe conflicte de interese în zona achiziţiilor publice vin târziu.

Raportul CE – obţinut de MEDIAFAX şi carte va fi dat publicităţii miercuri, la Bruxelles – arată că de la adoptarea noului ei cadru în august 2010, Agenţia Naţională de Integritate şi-a restabilit istoricul său de realizări şi a înaintat un număr de cazuri privind conflicte de interese, incompatibilităţi şi averi nejustificate la instituţiile competente, sesizate pentru a lua decizii.  Deşi ANI şi-a îmbunătăţit metodologia şi eficienţa investigaţiilor sale, soluţiile aplicate de organele competente judiciare şi administrative sunt adesea nesatisfăcătoare, notează CE.

Totodată, spune documentul citat, au fost aplicate puţine sancţiuni pe constatările ANI, iar cele aplicate sunt nesemnificative. Multe dintre deciziile instanţelor privind conflicte de interese în sfera achiziţiilor publice, în general, vin prea târziu. Mai mult, Comisia de Investigaţie a Averilor înfiinţată prin Legea revizuită a ANI la nivelul curţilor de apel, pare că se pronunţă de facto asupra temeiniciei cazurilor transmise de ANI, deşi nu este parte a misiunii sale.

În opinia CE, o astfel de procedură nu doar întârzie procesul judiciar de luare a deciziilor, dar şi dublează rolul curţilor de apel, care ar trebui să fie competente să se pronunţe asupra cazurilor ANI. Pentru acest motiv, spune raportul, este necesar să fie luate măsuri pentru a evita practica inconsecventă a Comisiei de Investigare a Averilor, respectiv să fie adus un amendament la lege, care să permită ANI să recureze deciziile acestei Comisii. De la ultima evaluare anuală a Comisiei, notează documentul, doar două cazuri de bunuri nejustificate au fost confirmate de către curţile de primă instanţă. În acelaşi timp, un număr important de cazuri investigate, conform vechii legi, au fost pierdute din cauza împlinirii termenelor de prescripţie, care au fost introduse în Legea revizuită a ANI în august 2010.

Raportul CE mai notează că România a pregătit o evaluare independentă de impact privind politica sa anticorupţie. Recomandările conţinute în această evaluare pun accentul pe acordarea unei înalte priorităţi politice în ceea ce priveşte lupta anticorupţie, dezvoltând o nouă şi comprehensivă strategie anticorupţie cu obiective pe termen lung şi implicând reprezentanţi din cele trei sfere ale puterii, precum şi societatea civilă. Eficienţa luptei împotriva corupţiei este împiedicată de serioase slăbiciuni în recuperarea produselor infracţiunii. Istoricul realizărilor în domeniul bunurilor provenite din infracţiuni care au fost confiscate în România este foarte mic, în special din cauza posibilităţilor limitate de confiscare prevăzute de lege, a practicii restrictive a instanţei şi a lipsei unui comportament pro-activ în faza de urmărire penală.

Sunt depuse eforturi de către procurorul general pentru a remedia acest ultim punct, dar există piedici din partea resurselor şi, în special, din partea cadrului legal, mai consemnează raportul CE. Documentul notează că, în practică, bunurile ilicite pot fi confiscate doar dacă ele sunt bunuri provenite direct din infracţiuni pentru care s-a obţinut o condamnare sau dacă sunt în legătură prejudicii cauzate de o faptă penală dovedită. Se întâmpină probleme şi în confiscarea bunurilor transferate unei terţe părţi. În acest mod, o sumă importantă de bunuri ilicite scapă controlului legal, ceea ce a fost relevat recent într-o investigaţie într-un caz de corupţie în rândul organelor de poliţie şi ale Vămii, în care doar o cantitate mică a bunurilor se aşteaptă a putea fi confiscate, deşi se poate asuma faptul că aceste activităţi infracţionale au fost derulate în mod sistematic pe o perioadă lungă.

De la ultima evaluare a Comisiei, arată raportul citat, România a întreprins demersuri în vederea asigurării unor verificări mult mai eficiente ale licitaţiilor publice împotriva neregulilor ca urmare a evaluărilor de risc. România a reînfiinţat baza legală pentru Departamentul de Luptă împotriva Fraudei (DLAF), echivalentul OLAF, pentru a efectua activităţile de cercetare. Aceste îmbunătăţiri sunt binevenite, dar în acelaşi timp, capacitatea administrativă şi calitatea acţiunii administrative mai necesită încă îmbunătăţiri considerabile.

Provocarea principală în domeniul achiziţiilor publice rămâne îmbunătăţirea substanţială a capacităţii administrative şi a calităţii acţiunii administrative. Se cere un progres urgent în aceste domenii în vederea reducerii ratei înalte a neregulilor în implementarea fondurilor şi pentru a îmbunătăţi absorbţia fondurilor UE, care se situează la un nivel foarte scăzut în multe sectoare, mai spune sursa citată.

19 recomandări ce ar trebui să ajute România

Comisia Europeană face 19 recomandări care ar trebui să ajute România să-şi concentreze eforturile asupra pregătirii pentru evaluarea totală a Comisiei, din vara anului 2012, privind progresele înregistrate în urma aplicării Mecanismului de Cooperere şi Verificare, impus de Bruxelles.

În ceea ce priveşte reforma sistemului judiciar, CE recomandă: adoptarea unui plan comprehensiv de implementare a codurilor, asigurarea resurselor suficiente pentru pregătirea şi reorganizarea instanţelor şi a parchetelor, creşterea capacităţii Institutului Naţional al Magistraturii şi adoptarea propunerii acestuia de îmbunătăţire a criteriilor de recrutare; o analiză completă şi detaliată a dezechilibrelor volumului de muncă în cadrul sistemului judiciar; finalizarea revizuirii funcţionale propuse privind sistemul judiciar şi implementarea recomandărilor acesteia, adoptarea unui plan de acţiune şi a unui program care să stabilească în detaliu obiectivele şi indicatorii pentru reformă; crearea unui cadru pentru monitorizarea progreselor reformei sistemului judiciar, implicând părţile interesate din justiţie şi societatea civilă în implementarea acestui plan de acţiune.

Cu privire la responsabilitatea sistemului judiciar, CE recomandă decizii de numire transparente şi obiective, decizii şi evaluări disciplinare şi implementare a unui sistem de promovare obiectiv şi transparent la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; demonstrarea unui istoric al realizărilor de către Inspecţia Judiciară a CSM prin analizarea şi îmbunătăţirea practicii judiciare şi continuarea reformei Inspecţiei; realizarea publicării electronice a întregii jurisprudenţe şi aplicarea măsurilor pentru a se asigura că motivările deciziilor instanţelor sunt emise în conformitate cu legea şi în timp util.

La capitolul „eficacitatea acţiunii judiciare”, CE recomandă luarea măsurilor urgente pentru îmbunătăţirea practicii judiciare şi a managementului cazurilor, precum şi accelerarea cazurilor de corupţie la nivel înalt pentru a evita atingerea termenelor de prescripţie în toate cazurile; continuarea reformei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea întăririi rolului său de casaţie şi a creşterii capacităţii acesteia de a trata cazurile de corupţie; continuarea îmbunătăţirii caracterului disuasiv şi a consistenţei sancţiunilor aplicate de instanţă în cazurile de corupţie la nivel înalt, demonstrarea unor rezultate mai bune în investigarea, urmărirea şi judecarea cazurilor de fraudare a fondurilor UE şi în domeniul achiziţiilor publice; adoptarea de reguli clare în consultările cu justiţia privind decizii ale Parlamentului referitoare la ridicarea imunităţii membrilor săi, bazate pe cele mai bune practici din alte state membre UE.

La capitolul integritate, CE recomandă demonstrarea unui istoric al realizărilor prin sancţiuni prompte şi descurajatoare aplicate de autorităţile administrative şi judiciare privind incompatibilităţile, conflictele de interese şi confiscarea bunurilor nejustificate, în urma constatărilor Agenţiei Naţionale de Integritate; luarea de măsuri pentru unificarea practicii Comisiei de Investigare a Averilor şi pentru a asigura tratamentul eficient al cazurilor, fără prejudicierea deciziei instanţei; îmbunătăţirea cooperării dintre ANI şi alte autorităţi administrative şi judiciare, în mod special în domeniul achiziţiilor publice şi îmbunătăţirea capacităţii investigative a ANI, prin actualizarea sistemului lor informaţional şi prin evaluări de risc cu orientare precisă.

Despre lupta împotriva corupţiei, CE notează ca recomandări: coordonarea politicilor anticorupţie la cel mai înalt nivel şi dezvoltarea unei strategii robuste multianuale de prevenire şi sancţionare a corupţiei; demonstrarea unor rezultate convingătoare în domeniul recuperării bunurilor provenite din infracţiuni, urmând cele mai bune practici din alte state membre UE, adoptând o nouă lege privind confiscarea extinsă/specială a averii şi întărirea practicii judiciare. România ar trebui, de asemenea, să demonstreze un istoric al succeselor dovedite în urmărirea spălării banilor ca infracţiune de sine-stătătoare.

În privinţa protecţiei împotriva fraudei şi a conflictelor de interese, CE recomandă stabilirea unei baze de date electronice integrate privind procedurile de achiziţie publică şi întărirea procedurilor şi capacităţii autorităţilor competente în acest domeniu; dezvoltarea de reguli pentru prevenirea conflictului de interese în managementul fondurilor publice şi în cadrul autorităţilor care reglementează, verifică şi decid asupra reclamaţiilor referitoare la achiziţiile publice; implementarea de recomandări pentru o evaluare independentă a sistemului achiziţiilor publice, precum şi a unei revizii funcţionale care să fie realizată în această sferă.

Reclame

Etichete:, , , , , , , , , , , , , , , , ,

Comentariile nu sunt permise.

%d blogeri au apreciat asta: