Noul Cod civil: pricipalele modificări

Noul Cod civil al României, prin care sunt reglementate raporturile patrimoniale şi nepatrimoniale dintre persoane, ca subiecte de drept civil, intră în vigoare peste trei săptămâni, respectiv la 1 octombrie.

Codul este alcătuit dintr-un ansamblu de reguli care constituie dreptul comun pentru toate domeniile la care se referă litera sau spiritul dispozițiilor sale.

Noile reglementări nu sunt aplicabile însă retroactiv, ceea ce înseamnă că actele şi faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârşite sau produse înainte de intrarea în vigoare a noului Cod civil nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârşirii ori producerii lor.

Una dintre pricipalele noutăți pe care noul Cod Civil le aduce vizează introducerea proprietății periodice, adică adică dreptul mai multor persoane de a fi proprietarii, spre exemplu, aceleiași case de vacanţă, pe rând.

O altă noutate vizează interzicerea expresă a căsătoriilor între persoanele de același sex. Astfel, articolul 277 referitor la interzicerea sau echivalarea unor forme de conviețuire cu căsătoria, din noul Cod civil, care va intra în vigoare în 1 octombrie, prevede că „este interzisă căsătoria dintre persoane de același sex”, iar căsătoriile dintre persoane de acelaşi sex încheiate sau contractate în străinătate fie de cetățeni români, fie de cetățeni străini nu sunt recunoscute în România. Totodată, parteneriatele civile dintre persoane de sex opus sau de acelaşi sex încheiate sau contractate în străinătate fie de cetăţeni români, fie de cetăţeni străini nu sunt recunoscute în România.

Noul Cod civil a intensificat și măsurile de protejare a vieți private. Astfel, potrivit art. 74 din noul Cod civil, pot fi considerate ca atingeri aduse vieţii private și sunt interzise: „a) intrarea sau rămânerea fără drept în locuinţă sau luarea din aceasta a oricărui obiect fără acordul celui care o ocupă în mod legal; b) interceptarea fără drept a unei convorbiri private, săvârşită prin orice mijloace tehnice, sau utilizarea, în cunoştinţă de cauză, a unei asemenea interceptări; c) captarea ori utilizarea imaginii sau a vocii unei persoane aflate într-un spaţiu privat, fără acordul acesteia; d) difuzarea de imagini care prezintă interioare ale unui spaţiu privat, fără acordul celui care îl ocupă în mod legal; e) ţinerea vieţii private sub observaţie, prin orice mijloace, în afară de cazurile prevăzute expres de lege; f) difuzarea de ştiri, dezbateri, anchete sau de reportaje scrise ori audiovizuale privind viaţa intimă, personală sau de familie, fără acordul persoanei în cauză; g) difuzarea de materiale conţinând imagini privind o persoană aflată la tratament în unităţile de asistenţă medicală, precum şi a datelor cu caracter personal privind starea de sănătate, problemele de diagnostic, prognostic, tratament, circumstanţe în legătură cu boala şi cu alte diverse fapte, inclusiv rezultatul autopsiei, fără acordul persoanei în cauză, iar în cazul în care aceasta este decedată, fără acordul familiei sau al persoanelor îndreptăţite; h) utilizarea, cu rea-credinţă, a numelui, imaginii, vocii sau asemănării cu o altă persoană; i) difuzarea sau utilizarea corespondenţei, manuscriselor ori a altor documente personale, inclusiv a datelor privind domiciliul, reşedinţa, precum şi numerele de telefon ale unei persoane sau ale membrilor familiei sale, fără acordul persoanei căreia acestea îi aparţin sau care, după caz, are dreptul de a dispune de ele”.

În aceeași notă, articolul 72 privind dreptul la demnitate prevede că orice persoană are dreptul la respectarea demnității sale, fiind interzisă orice atingere adusă onoarei şi reputaţiei unei persoane, fără consimțământul acesteia.

Dreptul la propria imagine este reglementat de articolul 73, care arată: „(1) Orice persoană are dreptul la propria imagine. (2) În exercitarea dreptului la propria imagine, ea poate să interzică ori să împiedice reproducerea, în orice mod, a înfăţişării sale fizice ori a vocii sale sau, după caz, utilizarea unei asemenea reproduceri. Dispoziţiile art. 75 rămân aplicabile”.

O altă modificare vizează reglementarea logodnei. Astfel, noul Cod civil al României reglementează încheierea logodnei, care nu este supusă niciunei formalități şi poate fi dovedită cu orice mijloc de probă, neputând fi condiție pentru căsătorie.

În cazul ruperii logodnei, sunt supuse restituirii darurile pe care logodnicii le-au primit în considerarea logodnei sau, pe durata acesteia, în vederea căsătoriei, cu excepţia darurilor obișnuite. Darurile se restituie în natură sau, dacă aceasta nu mai este cu putinţă, în măsura îmbogățirii. Obligaţia de restituire nu există dacă logodna a încetat prin moartea unuia dintre logodnici, prevede articolul 268.

În continuare, articolul 269 reglementează răspunderea pentru ruperea logodnei. „(1) Partea care rupe logodna în mod abuziv poate fi obligată la despăgubiri pentru cheltuielile făcute sau contractate în vederea căsătoriei, în măsura în care au fost potrivite cu împrejurările, precum şi pentru orice alte prejudicii cauzate. (2) Partea care, în mod culpabil, l-a determinat pe celălalt să rupă logodna poate fi obligată la despăgubiri în condițiile alin. (1)”, arată articolul citat.

Noul Cod civil cesta va fi o compilație între vechiul cod românesc din 1864 şi codul civil din Quebec, considerat de specialiști a fi un instrument legal performant. (Sursa: Mediafax, TVR)

sursa: Cogitus

Reclame

Etichete:, , , , , ,

Comentariile nu sunt permise.

%d blogeri au apreciat asta: