Nu este Albă ca Zăpada! O fi Lebăda Neagră? Sau doar un avorton politic?

Pe când Mişcarea Populară era doar o idee zămislită undeva in laboratoarele Cotrocenilor deja unii dintre intelectualii portocalii se întrebau dacă nu avem de-a face, cumva, cu ceea ce se numeşte un fenomen tip „Lebăda Neagră.” Pentru cei mai puţin familiarizaţi cu conceptul, tepria Lebedei Negre a fost lansată de către Nassim Nicholas Taleb în lucrarea  The Black Swan (2007) şi poate fi redusă la următoarele: un fenomen (în cazul nostru politic) poate fi considerat ca fiind de tipul Lebăda Neagră, dacă:

  • Este neaşteptat
  • Crează efecte majore
  • Deşi neaşteptat, este predictibil retrospectiv (adică după ce s-a produs, se constată că, de fapt, el ar fi putut fi prezis dar „semenele” premergătoare apariţiei sale nu au fost luate în consideraţie).

Evenimente de tipul Lebăda Neagră sunt considerate, de exemplu, asasinatul de la Sarajevo (izbucnirea primului război mondial) sau atentatul terorist de la Turnurile Gemene.

Simpatizanţii PDL obosiseră să aştepte o renaştere a partidului din propriile procente electorale. Înainte chiar ca PDL să rateze şansa propriei Convenţii Naţionale, Sebastian Lăzăroiu lansează idea Albei ca Zăpada văzută ca o alternativă complementară la revitalizarea PDL, dar şi ca fenomen Lebăda Neagră (vezi):

Nu văd o mare diferentă între Albă-ca-Zăpada si Lebăda Neagră. E o chestiune de precizie. În 2013 eu pot să spun ”era clar că o să apară  Albă-ca-Zăpada”, iar Adriana Săftoiu ”v-am spus despre Lebăda Neagră”.

Odată lansată, idea Albă ca Zăpada a constituit multă vreme subiect de discuţie în mediile intelectuale afine Puterii (portocalii) în special zona presei digitalizate (grupările Blogary şi Contributors, de exemplu). Pentru cei mai entuziaşti se dorea ca Albă ca Zăpada să fie o Lebădă Neagră a politicii româneşti, care să salveze idealurile dreptei. Idealuri „trădate” de către PNL prin alianţa cu PSD şi, pesemne, „întinate” de către PDL în practica guvernării (sau dacă nu întinate, măcar duse în derizoriu…).

Chiar dacă au existat şi unele poziţii mai rezervate (vezi aici şi aici) în general aşteptările erau mari, mai ales după ce alegerile din Neamţ  şi Maramureş oferiseră un rezultat neaşteptat (?) de bun pentru PDL (citeste aici), care reuşise să câştige unul dintre colegii, pe baza unei acţiuni care combinase „albirea”  candidaţilor cu mai vechea mită electorală. Părea că o astfel de strategie „pragmatică” oferea o cale de acţiune politico-electorală PD-ului dar şi un orizont de speranţă partizanilor oranj (citeşte aici). PDL aliat cu o Albă ca Zăpada civică – suna bine în urechile tuturor iubitorilor de portocaliu.

Entuziasmul s-a dezumflat odată ce proiectul Albă ca Zăpada a prins conturul Mişcării Populare: nu un partid (mai curat, mai uscat) sau o mişcare civică vast integratoare ci doar o alianţă electorală în perspectiva confruntării dure cu USL, din 2012. Nu oameni noi (sau măcar cu imagine curată) ci aceleaşi triste figuri ale politicii româneşti (Oprea şi soldatii lui cumpăraţi la kilogram, Becali, Dan Diaconescu, Pavelescu, poate Ciorbea) strânse in jurul unui steag portocaliu tot mai ponosit si pe cale de a-şi schimba, şi el, culoarea.

La o analiză mai atentă s-a constatat însă că Mişcarea Populară aşa cum poate fi ea bănuită  în aceste momente (în care, vorba poetului, noi „o vedem şi nu e”) nu este soluţia pentru mirmidonii lui Zeus. Ba chiar apariţia Mişcării Populare s-ar putea să aibă efecte perverse (vezi aici), iar unele dintre figurile dubioase care o pupulează ar putea înstrăina o parte din electoratul pedelist potenţial.

De unde nevoia confectionarii unei alte fantasme electorale care să atragă electoratul de dreapta dezamăgit de către regimul Băsescu-Boc dar ezitant în a-şi oferi sprijinul electoral unui USL care încă nu şi-a făcut pe deplin temele, în special în ceea ce priveşte diseminarea programelor sale sectoriale. Un electorat „de dreapta” lovit în interesele lui economice de măsurile haotice şi aplicate aberant ale guvernării Boc. Electorat care nu a realizat, de pildă, că măsurile economice propuse de către USL sunt în esenţa lor, liberale, adică de dreapta.

Iată deci că suntem în momentul zero al celei de a doua tentive de a naşte o Albă ca Zăpada (iar nu o Albă ca Portocaliul sau o Albă ca Nedumerirea). Din cercurile afine ideologiei de dreapta dar andocate la ceea ce unii ar numi băsism, apare, precum Atena din capul lui Zeus, Noua Republică. Precum Atena adică înarmată din cap până în picioare, având chiar şi un „Manual de luptă”, însăilare undeva între „Cărticica comandantului de cuib” şi „Cursul scurt al PC(b)” sau „Cartea Roşie” a lui Mao. Respectiva tentativă a şi izbutit să atragă adeziuni, unele entuziaste (precum a profesorului Vlaston pe Contributors aici şi aici) altele mai reţinute (Theophyle în Curs de Guvernare).

Nu voi comenta aici şi acum ce este, ce vrea, ce poate spera şi ce poate realiza Noua Republică. Voi atrage însă atenţia că, dacă această hai să-i spunem idee (pentru că deocamdată nu este mai mult decât atât) se vrea finalizată într-un partid parlamentar, atunci îi prevăd un insucces răsunător. De ce? Pentru ca aşa cum înuşi unul dintre proaspeţii sprijinitori ai NR preciza cândva,

Pentru a construi o formatiune politica, care sa aiba sanse de intra in Parlament, ai nevoie de unul sau doua lucruri. Un cataclism social sau zeci de  milioane de euro. Si asta inainte de toate, poate paralel cu gasirea oamenilor curati si doritori sa transforme Romania intr-o tara mai buna decat este astazi.

Dacă acceptăm de bune cele de mai sus, NR nu are nici o şansă, deoarece:

1. România nu este, în momentul de faţă, sub impactul unui cataclism social. Mă tem că acesta ar putea să lovească România undeva în 2012 sau 2013 dar nu potenţialul electorat al NR se va mobiliza electoral (sau, doamne fereşte, în stradă) în ipoteza unui astfel de cataclism. Şi asta pentru simplul fapt că „guvernarea de dreapta” oranj a redus numeric  clasa de mijloc (nucelul tare al oricărei drepte organice) şi aceeasi guvernare va angrena (scenariul pesimist) diferitele categorii sociale care alcătuiesc electoratul de dreapta în lupte fratricide pe trupul unei Românii economice tot mai aproape de colapsul final.

2. Partidul NR nu va avea la dispoziţie milioanele de euro necesare organizării în teritoriu, deoarece apare într-un moment economic neprielni înfiinţării şi dezvoltării de nboi partide şi, în plus, se doreşte a fi „altfel” decât partidele mari existente (PSD, PNL, PDL). Pentru inevitabila aşezare în teritoriu, NR va fi nevoită

  • fie să accepte intervenţia oamenilor de afaceri în politică (intervenţie care însoţeşte întotdeauna finanţările către aprtidele politice) – în cazul acesta NR se compromite chiar înainte de a se aşeza bine la masa partidelor, practica sa politică intrând în conflict cu bazele morale asumate progarmatic;
  • fie „împrumută” din logistica şi din activul de partid al PDL. În cazul acesta se compromite în faţa electoratului-ţintă şi dăunează organizarii teritoriale PDL fără a oferi la schimb garanţia unui plus de valoare electorală.
  • fie „cumpără” un partid existent fără şanse electorale (PIN ar fi de vânzare, acum ca DD şi-a legalizat propriul vector politic). Dar cu ce va putea asigura tranzacţia, şi cu ce costuri de imagine?

3. Care vor fi persoanele de marcă integrate în efortul construirii Noii Republici? Căci electoratului român  numele unor Neamţu sau Ghinea nu îi spune nimic. Iar daca NR va atrage diferite personalităţi din rândul „reformatorilor” pedelişti (gen Macovei, Preda sau Paleologu) ele vor aduce în partid nu numai plusurile lor de imagine, ci şi minusurile.

Last but not least (pentru orice cititor avizat de policier)

Unu: qui prodest. Cui foloseşte apariţia Noii republici? Să nu mi se răspundă că României şi românilor pentru că povestea asta s-a răsuflat încă de când lupul a crezut că a mâncat-o pe Scufiţa Roşie. La prima privire (şi a doua…) singurul beneficiar al acestei mişcări politice ar fi PDL. Care poate spera, odată cu iniţiatorii NR, să atragă o parte a electoratului liberal iar  în ipoteza intrării NR în Parlament, ar avea (încă) un aliat în vederea constituirii unei aliante de guvernare. Cum însă prevăd unele fecte perverse ale apariţiei Noii Republici ca partid, s-ar putea ca în final cei câştigaţi să fie uslaşii.

Doi: caută urma banilor. Unde duce urma banilor? Care sunt sursele de finanţare ale viitorului partid nu ştim încă. Dar ştim că marea majoritate a iniţiatorilor Noii republici sunt fie bugetari (dacă nu angajaţi direct ai statului, atunci măcar a unor instituţii bugetate de către statul român) sau a unor instituţii culturale, ONG-uri, etc susţinute mai direct sau mai discret de către PDL. Aşa încât prezumţia de echidistanţă politică nu este decât o iluzie. Noua Republică nu va fi decât un partid bidon, cu o sarcina electorală precisă şi cu un destin politic, pentru următoarea legislatură, deja trasat.

Trei: cherchez la famme. Celor care ar putea presupune că voi insinua faptul că vom regăsi pe listele de candidaţi ale NR numele de Elena Băasescu, le voi spune că se înşeală. Voi ocoli subiectul. În schimb voi aminti numele unui barbat care face şi politică (atunci când nu face bani…) în cazul nostru femeie fiind doar supranumele unei foarte vechi profesii umane (evident, ma gândesc la politică!) Voi aminti numele fără de care Noua Republică nu va fi decât un avorton politic chiar dacă va avea naşi iluştrii. Voi aminti numele lui Dinu Patriciu.

PS: cu câteva zile înainte să fie lansat manifestul Noii republici, lansam pe FB o provocare către comilitonul Bogdan Duca (şi nu numai): să realizeze un decalog USL care ar putea sta la baza unei mişcări grassroots. Dar timpul nu este pierdut… din fericire, mai are încă răbdare cu noi…

Etichete:, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

5 comentarii pe “Nu este Albă ca Zăpada! O fi Lebăda Neagră? Sau doar un avorton politic?”

  1. astroturfers 1 octombrie 2011 la 11:34 PM #

    Gondolin: … „un decalog USL care ar putea sta la baza unei mişcări grassroots”. Imposibil ! Nu se poate sa pleci „de la firul ierbii” cu un decalog de la partid.

    Altfel, despre destinul liberalismului supt USL, ar fi puţine de spus. Cam acelasi destin ca si in filmul Wag the Dog, care ruleaza pe Noua Republica, fara Dustin Hoffman, dar cu Micul Neamţ. Si cu manuale de lupta, cum bine ati observat.

    Si apropo, unul dintre initiatorii Noii Republici este fostul coordonator al campaniei prezidentiale din 2009 pe online, actualmente consilier guvernamental.
    http://www.trilulilu.ro/Eleutheria/3dcd1662b497fb

    Numai oameni de „dreapta”. Numai grassroots.

    Cele bune.

    Apreciază

    • Gondolin 2 octombrie 2011 la 12:41 AM #

      daca asta ai inteles inseamna ca nu m-am exprimat eu bine.
      Nu vroiam un decalog cu 10 masuri preluate ad literam din programele sectoriale ale USL, nu in mod necesar.
      Desi cred ca ceva de genul „Revenirea la un impozit progresiv cu pragul cel mai inalt de impozitare la 16%” (masura prezenta in programul economic al USL) ar putea fi foarte bine face parte a acestui decalog.
      Sau ceva de genul „Minim x% (unde x ar umra sa fie stabilit printr-un dialog intre specialsiti si societatea civila dar oricum, semnificativ mai mare decat in prezent) din taxele si impozitele starnse dintr/o coumitate sa ramana la dispozitia comunitatii”.
      Sau solicitarea expresa a organizarii unui referendum national in legatura cu regionalizarea.
      Am dat numai trei exemple in care masurile sunt preluate din programele sectoriale USL dar care ar putea fi foarte bine integrate in respectiva miscare. Miscare care, pe masurile respective, ar putea sa se fituiasca numai cu viziunea USL. Desigur, ideea ar merita discutii mai aprofundate…. sunt sigur ca, pe undeva, a fost luata in considerare… chiar si numai ca sa fie respinsa. Daca nu de alta, macar pentru ca suntem maestri in arta imitatiei formelor.
      In ce prineste destinul liberalismului, desi sunt liberal cred ca in momentul actual sunt lucuri mai presante la care sa ma gandesc. De pilda, cum sa scoate tara asta din rahat, fara sa sacrificam (la modul literal al cuvantului) 30% din populatie si sa ii amanetam viiotul pentru 100 de ani,
      PS Sa dea Dzeu sa fie tot individul ala responsabil cu campania online si in 20012… Campania online a lui Basescu din 2009, pur si simplu suck.

      Apreciază

  2. ivi 2 octombrie 2011 la 2:59 AM #

    In legatura cu „lebada neagra”, mai ales aplicata in domeniul politic, exista o problematica foarte importanta pe care N. Taleb in faimoasa lui carte nu o dezvolta: este fenomenul „lebada neagra” doar „emergent” (si atunci am putea spune ca acest fenomen este similar in stiintele complexitatii cu cel de „efectul/fenomenul butterfly”) sau ar putea fi si „enactat” (in sensul in care fenomenul „este facut sa emearga /se iveasca” in sensul unei actiuni intentionate de tip „wu-wei” in momente propice si in conditii contextuale potrivite…

    Apreciază

    • Gondolin 2 octombrie 2011 la 1:27 PM #

      evident ca in cazul romanesc al Albei ca Zapada nu este vorba despre o Lebada Neagra, devreme ce despre Miscarea Populara se vorbeste de luni bune de zile chiar inainte ca ea sa apara, iar pentru MP si NR nu se poate calcula, deocamdata, impactul real.
      Si aveti dreptate, ambele miscari au fost si sunt „enactate”(ca sa folosesc termenul) la greu 🙂

      Apreciază

      • ivi 3 octombrie 2011 la 7:44 AM #

        Desigur ca sunt „enactate” grosolan (si asta presupune existenta unor resurse uriase, care sa fie folosite insistent pentru enactare…), insa, din alta perspectiva, ma intereseaza enactarile fine, subtile, dar si etice pentru perioadele de instabilitate, turbulente, incerte, complexe, cu dinamici „haotice” …in aceste vremuri au sansa mult mai mare de a se realiza mai usor „tentativele de enactare wu-wei” …in aceste momente se pot obtine „viralizarile” care duc la rezultate cu randamente extraordinare….
        Deci e nevoie, pe de o parte, sa fii atent si vigilent la enactarile adversarilor tai (si desigur sa le combati „in fasa” cand bulgarele e mic…) si sa provoci tu enactarile tale (dar neaparat etic, cu respectarea principiilor de precautiune …)
        Insa „joaca cu enactarile” e una de tip „ucenic vrajitor” si e intelept sa nu intri in joc daca nu ai o „minima moralia”, pentru ca s-ar putea produce catastrofe uriase…
        Si suntem astazi in situatia in care puterea „se joaca iresponsabil” !

        Apreciază

%d blogeri au apreciat: