Mulțumesc foarte mult! Mulțumesc tuturor celor care, din partea asociațiilor profesionale și sindicale, au contribuit la elaborarea acestui document, colegilor de la Partidul Social Democrat, colegilor mei, deputatul Viorel Palașcă, deputatul Cristian Adomniței, doamna Corina Truică și ceilalți care sunt în sală, le mulțumesc tuturor.
Domnilor președinți,
Stimați prieteni,
O Strategie energetică este examenul de maturitate al unei administrații. În România, Strategia energetică reunește câteva dimensiuni fundamentale și care, în sfârșit, ne pot situa pe drumul firesc al destinului nostru, prin care rătăcim departe de întrebări,.
Strategia energetică este cea care are vocația de a rezolva o dată pentru totdeauna câteva teme grele ale economiei românești, cu care vedeți că, astăzi, ne ridiculizează unele organisme financiare internaționale sau ne presează să luăm soluții pripite și în afara interesului național românesc. E vorba de chestiunea arieratelor. E vorba de chestiunea unor instalații care trebuie urgent modernizate. E vorba de structura CET-urilor, dintre care unele lucrează în pierdere. E vorba despre regimul concesiunilor, care trebuie rapid rezolvate pentru ca veniturile bugetare să aibă drepturile ce li se cuvin din exploatarea resurselor țării.
Așadar, noi ne propunem, prin această Strategie și în perioada guvernării noastre, să rezolvăm o dată pentru totdeauna aceste teme care aruncă asupra economiei românești, cu potențialul său și cu inventivitatea sa, totuși, o lumină nefavorabilă a unei economii încă nerestructurate.
Așadar, Strategia energetică a USL este, în primul rând, un efort de lecuire, de însănătoșire a economiei românești.
În al doilea rând, pentru momentul acesta, energia, care e necesară oricând, spre deosebire de ceasuri, mașini, energia face parte din hrana zilnică a oamenilor. Energia are în continuare piața sa de consum. Energia are în continuare interesul său, de aceea, energia este o mare resursă pentru România de a stopa declinul și a relua creșterea economică.
Strategia energetică a USL pornește de la această mare responsabilitate și speranță că acest domeniu este cel care poate reorienta România din declin către relansare economică.
Și al treilea lucru, care este nu doar important, ci este de-a dreptul de o mare gravitate și solemnitate pentru România, este că o Strategie energetică se face pe termen lung. Strategia energetică nu e ca o bicicletă pe care o întorci într-un metru. E ca o locomotivă, îți trebuie mult loc ca să poți să o reorientezi. Ca să faci Tarnița Lăpuștești îți vor trebui șapte ani. Ca să faci Reactoarele 3 și 4, îți trebuie șapte ani. Ca să faci o hidrocentrală de capacitatea de 100 de Megawatti, îți trebuie mulți ani. De aceea trebuie să fii stăpânul propriului destin. Să nu rătăcești. Să nu transformi Strategia energetică într-o răfuială politică.
Strategia energetică e locul de întâlnire al acestor mari dimensiuni românești: lecuirea de bolile trecutului, curajul, dezinvoltura de a reorienta economia și de a o așeza pe un drum pe termen lung.
De aceea cred că, pentru evoluția strategică a Uniunii Social Liberale, momentul acesta e de o mare importanță și faptul că, înlăuntrul lui, PNL și PSD au găsit un limbaj comun fără nicio asperitate este un gest extrem de salutar și de aceea vreau să vă încredințez că bucuria de a împărtăși cu dumneavoastră Strategia energetică, astăzi, este și un pact de demnitate și de prețuire pe care USL îl face cu Gorjul, care, așa cum unele locuri din România sunt capitale pentru multe alte lucruri, Gorjul este capitala modului în care românii au rezonat cu pământul lor. Știți cum e, pentru multe neamuri, pământul este cea mai importantă zeitate.
Eu am fost ministrul economiei câțiva ani. Eu știu ce înseamnă această dragoste, această legătură sfântă cu pâmântul. Atunci când ai o breaslă în care dacă părintele moare în accident, fiul cel mai mare îl urmează, pentru ca familia să poată fi în continuare întreținută, arată sfințenia cu care vă apropiați de pământ și în acest context vă rog să-mi permiteți să-l evoc pe tânărul de 42 de ani și care a lăsat doi copii și care a murit zilele trecute și aș vrea să-l evocăm și pe el și pe toți ceilalți care au rămas cu sufletele acolo, dar au rămas în amintirea noastră ca niște oameni care și-au făcut datoria pentru România.
Toate acestea sunt motivele pentru care noi propunem o Viziune curajoasă, o Viziune care să nu vadă în energie un bolnav al economiei românești, ci care să vadă în energie avangarda economiei românești. Să vadă în energie șansa României de a se moderniza și de a se dezvolta.
Și mai mult decât atât, energia să fie locul de întâlnire al clasei politice. Să fie locul în care românii să elaboreze încă un Pact național. Noi nu ne-am înțeles decât o singură dată când am intrat în Uniunea Europeană. Ne dăm seama că în Uniunea Europeană suntem complementari, nu competititivi. E mai greu să fii sărac afară, decât înăuntru că de afară îi vezi pe ceilalți cum mănâncă, dar dinăuntru le simți și mirosul mâncării. De aceea e nevoie de un al doilea Pact național pe infrastructură, pe competitivitate și locul lor de întâlnire este energia.
Noi vă adresăm câteva mesaje clare. Primul, și care se adresează tuturor, de la consumatori și până la investitori, competitivitate nu înseamnă salarii mici și forță de muncă ieftină, subvenții și prețuri artificial joase. Competitivitate înseamnă sinceritate și înseamnă performanță. De aceea vrem ca sectorul energetic românesc să nu stea la mila nimănui. Vrem ca oamenii care lucrează aici să nu tremure de frică că o viitoare guvernare va reteza subvenții și va lăsa industria de izbeliște și, în același timp, dorim ca energia să fie, peste orice frunzuliță și orice propagandă ieftină, adevărata etichetă de performanță și de demnitate a economiei românești.
Avem o seamă de mesaje și aș vrea ca ele să fie bine înțelese în contextul celor deja prezentate aici.
Primul nostru mesaje este către categoriile profesionale, către aceste caste, adevărate caste ale economiei românești. În domeniul energetic lucrează peste 200.000 de oameni. Ei trebuie să aibă slujbe stabile și bine plătite. Iar peste acestea, întregul nostru program e menit să aducă noi locuri de muncă în domeniul energetic. În această privință, noi afirmăm răspicat că noi garantăm, în baza performanței economice, menținerea unor profesiuni tradiționale, iar printre acestea, pe primul loc se află mineritul.
Întreaga Strategie, prin construcția instituțională, prin modul în care vedem extinderea capacităților de producție în sistemul energetic, sunt menite a păstra și a dezvolta cea mai importantă resursă energetică pe care o are România, și anume cărbunele și această expertiză extraordinară pe care minerii, pe care mineritul le aduc economiei românești.
În același timp, mineritul nu este o măsură abstractă. Mineritul înseamnă oamenii, înseamnă năzuințele lor, înseamnă suferințele lor, înseamnă riscul la care se expun ei. De aceea, împreună cu susținerea mineritului, noi vom avea în vedere și programe de dezvoltare regională pentru zonele acestea, pentru Valea Jiului, pentru Bazinul Olteniei, pentru Cernavodă – și vreau să aduc aici gestul meu de respect locuitorilor din Cernavodă care au înțeles importanța proiectului nuclear și care sunt partenerii noștri atât în ceea ce privește funcționarea reactoarelor de la Cernavodă, cât și susținători ai extinderii Programului nuclear.
În același timp, noi considerăm că mineritul, toate activitățile din sectorul energetic sunt activități de specialitate, activități de expertiză. Noi invităm pe toți specialiștii care sunt în aceste domenii să contribuie la adaptarea acestei Strategii pe viitor și vreau să mulțumesc domnului primar și celor care au organizat ieri o întâlnire de mare valoare, în care s-au adus contribuții acestei Strategii și care se vor regăsi în dezvoltările lor ulterioare.
În același timp, cred că va trebui să trecem pe un tip de management care să fie în afara oricărei presiuni. Se spune să faci management privat. Am fost întrebat: Sunteți de acord domnule Vosganian cu management privat? Și eu le răspund: Dragii mei, noi avem management privat, acolo unde managementul e performant.
Ce înseamnă management privat? Să fie un om care să fie plătit după cât de bine muncește și care să aibă responsabilități clare. Asta înseamnă să faci apel la specialiștii în domeniu. Ideea de a aduce prin licitații firme de consultanță cărora să le dai atâția bani cât ți-ar trebui ca să institui regulile de protecția muncii în bazinele miniere, care după aceea să vânture, să caute în toată lumea, firme care să vină în România nu este ok.
Noi avem specialişti. Însă important este să îi cauţi, nu cum spuneau părinţii bisericii că trebuie să îi cauţi ca să îi găseşti. Nu chiar să îi găseşti şi dacă mă întrebaţi pe mine oricând vă pot da o listă cu zeci de astfel de oameni dintre care cu unii am avut şi bucuria de a lucra. În acelşi timp pentru că am adus vorba de protecţia muncii, protecţia muncii nu este propagandă. Prima dată când am coborât în Valea Jiului cei de la sindicate mi-au şoptit că au dat cu pudră pe jos şi au schimbat instalaţiile electrice în onoarea venirii mele. Eu nu sunt Ţarina Rusiei ca cineva să vopsească copitele vacilor şi să atârne fructe în pomi. Protecţia muncii trebuie să fie o datorie în afara oricărui fel de dubiu, de respect faţă de oamenii care lucrează în minerit şi care lucrează în toate celelalte domenii. Si ultimul lucru, aş vrea să spun un cuvânt pentru zona de învăţământ, pentru zona de cercetare. Eu îmi manifestul regretul că tânăra generaţie nu mai crede în minerit, în energie în general, în obiective de viitor, învăţământul din aceste domenii trebuie să îşi recapete locul.
Acum un mesaj pentru consumatori, primul lucru este că reţelele de energie trebuie să se întindă pe întreaga ţară, să nu existe zone albe în ceea ce priveşte acesul la energie. În al doilea rând, sărăcia energetică trebuie eradicată din România, nici un om să nu fie sărac din punct de vedere energetic. Ceea ce înseamnă că veniturile scad, împreună cu politica statului să ofere acesul la energie potrivit cu necesităţile condiţiei umane. Asta înseamnă că protecţia socială va merge exact către cei care au nevoie de ea. Asta înseamnă în acelaşi timp că, orice formă de risipă de tipul subvenţionării producţiei care merge către toţi indiferent de venituri, trebuie oprită. Aşadar, românii trebuie să ştie că performanţa şi competitivitatea nu ignoră pe oamenii care se găsesc în situaţii defavorizate.
Şi acum al treilea mesaj care mi se pare la fel de important ca celelalte, este mesajul către investitori. Noi am fost cei care am avut demnitatea de reprezentanţi ai statului. Tocmai de asta am vrut să vă spun că statul singur nu va putea să facă toate aceste lucruri, avem nevoie până în 2020 de peste 35 de miliarde de euro, cel puţin 4 miliarde de euro pe an. Statul nu poate da decât o treime din aceşti bani. Dar pentru ca statul să acopere investitorii trebuie să fie credibil, să dea încredere. Iată ce s-a întâmplat în ultimii doi ani cu un stat care a fost reprezentat de oameni care nu au convins. Proiectele reactoarelor 3 şi 4 s-au blocat, parteneriate neîncheiate cu termocentralele de la Galaţi, de la Brăila, de la Borzeşti s-au oprit. Interesul pentru parteneriate în zona bazinelor Olteniei, nu a mai putut fi continuat. Noi prin politica economică pe care deja am prezentat-o în lunile trecute şi prin întreaga această construcţie şi prin ţinuta pe care dumneavoastră deja o cunoaşteţi a unora dintre noi în raport cu economia, dorim să restabilim încrederea faţă de investitori. Asta înseamnă ca statul să fie primul care să îşi onoreze obligaţiile care îi revin din lege sau din angajamentele comerciale. Înseamnă ca statul să repună în discuţie mari proiecte, de la reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă până la proiectele de modernizare ale termocentralelor care lucrează pe cărbune, dezvoltarea termocentralei de la Paroşeni pentru a da o viziune stabilă şi pe termen lung în domeniul extracţiei de huilă din Valea Jiului. În acelaşi timp mesajul către investitori se referă şi la faptul că, guvernarea noastră va avea în vedere pârghiile activelor statului care pot fi puse în joc, de la ajutorul de stat şi partenerialul conjunctural până la investiţiile publice şi absorbţia fondurilor europene. Noi dorim ca până în anul 2020 eficienţa energetică sporită să reducă consumurile cu 30%, dorim în acelaşi timp să creştem producţia de energie electrică cu cel puţin 15%, astfel încât România să fie un exportator net, să asigure locuri de muncă pentru cei care lucrează în domeniul resurselor şi să facă astfel încât energia să ne ajute ca România să joace rolul important pe care îl merită în Uniunea Europeană. Şi nu uitaţi, primii cărora le vom fi datori cu îndeplinirea acestui program şi primii care vor judeca dacă ceea ce am spus noi aici este adevărat, sunteţi dumneavoastră gorjenii, cei care lucrează, cei care pun suflet, îşi pun vieţile în joc în această activitate care este mineritul. Modul în care noi cunoaştem pământul ţării într-o formă de patriotism pe care nu o veţi găsi în manuale, dar pe care din fericire o găsim în inimile dumneavoastră.
Vă mulţumesc!
Radu Zlati 
Comentarii recente