Mircea Geoană nu a renunţat la funcţia de preşedinte al Senatului, după ce a rămas fără sprijin politic din partea Partidului Social Democrat, spre deosebire de predecesori ai săi care au demisionat în astfel de situaţii.
Un caz aproape similar cu cel al lui Mircea Geoană este cel al fostului preşedinte al Camerei Deputaţilor, Adrian Năstase, care a rămas şi el fără sprijin politic, dar care a ales să demisioneze din funcţie, rămânând astfel simplu membru al PSD. Pe 16 ianuarie 2006 Adrian Năstase s-a autosuspendat din funcţia de preşedinte executiv al PSD, pentru o perioadă de trei luni, pe fondul scandalului ‘Mătuşa Tamara’.
Ulterior, după ‘celebra’ noapte a ‘cuţitelor lungi’ de la hotelul Confort – Otopeni, când Adrian Năstase ‘a fost pus la zid’ de conducerea de atunci a PSD pentru că ‘dăuna imaginii partidului’, Adrian Năstase a decis, pe 14 martie 2006, să demisioneze de la şefia Camerei Deputaţilor, aceasta după ce social-democraţii câştigaseră anterior o luptă de câteva luni în acelaşi for legislativ, care viza înlăturarea lui Năstase de la conducerea Camerei. Funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor a revenit, în aceste condiţii, liberalului Bogdan Olteanu.
Preşedinte al PSD în acea perioadă, Mircea Geoană, a declarat, cu o zi înainte, că ‘cel mai bun lucru pentru PSD, dar şi pentru persoana lui Adrian Năstase este ca acesta să facă un gest de demnitate şi de curaj şi să-şi dea demisia din funcţia de preşedinte executiv al PSD şi din funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor’. Adrian Năstase a apreciat că ‘a fost vorba despre o variantă care a căutat un ţap ispăşitor pentru probleme mai complicate ale partidului’.
Tot în martie 2006, ‘părintele Constituţiei’, Antonie Iorgovan, a demisionat din funcţia de secretar al Senatului, după ce PSD i-a retras sprijinul politic, imputându-i-se că a făcut unele declaraţii dure cu privire la Adrian Năstase. ‘Dacă nu-mi dădeam demisia, eu nu eram revocat în vecii vecilor. Cum vă imaginaţi că mă revoca cineva pe mine la câtă autoritate am eu în Senatul României?’, a declarat Antonie Iorgovan, la 21 martie 2003. El nu a demisionat însă din PSD, motivând că este un om de stânga, în opinia sa urmând să părăsească PSD doar aceia care nu vor să construiască ‘o stângă serioasă în această ţară’.
Venirea lui Mircea Geoană în 2005 în fruntea PSD a fost urmată de mai multe tentative de excludere şi scandaluri interne.
Un prim ‘cap’ care a căzut a fost, după mai multe frământări interne, preşedintele Organizaţiei PSD Bucureşti, Dan Ioan Popescu, care a anunţat, pe 16 ianuarie 2006, că se autosuspendă din funcţia de preşedinte al acestei organizaţii. Acesta a spus că nu vrea să afecteze imaginea PSD, după ce Comisia de cercetare a averilor demnitarilor de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis că fostul ministru al economiei nu poate justifica caracterul legal al unor bunuri în valoare de peste 46 miliarde de lei vechi.
La scurt timp după aceea, pe 27 ianuarie 2006, preşedintele interimar al Comisiei de integritate morală şi arbitraj a PSD Bucureşti, Doru Giugula, a anunţat excluderea din partid a vicepreşedintelui organizaţiei, Codrin Ştefănescu. Sancţiunea la adresa social-democratului a venit ca urmare a protestului său faţă de autosuspendarea preşedintelui PSD Bucureşti, Dan Ioan Popescu.
Pe 14 aprilie 2006, Codrin Ştefănescu a demisionat din PSD, făcând parte dintr-un grup de alţi 80 de tineri care au părăsit partidul. La 16 aprilie, toţi cei 80 de demisionari au aderat la Partidul Conservator. Codrin Ştefănescu şi-a justificat gestul prin faptul prin faptul că PSD a ajuns să promoveze oameni care nu au nimic de-a face cu social-democraţia.
Cea mai tensionată perioadă din mandatul lui Mircea Geoană în fruntea PSD a fost considerată de presă toamna anului 2007 când, în urma faptului că nu au votat moţiunea de cenzură depusă împotriva Guvernului PNL, mai mulţi ‘grei ai partidului’ au fost la un pas de excludere. Între aceştia s-au numărat fondatorul partidului, Ion Iliescu, dar şi preşedintele Senatului din acea perioadă, Nicolae Văcăroiu, şi parlamentari precum Răzvan Theodorescu, Ion Solcanu, Alin Teodorescu, Dan Mihalache.
După o şedinţă ‘de taină’ la Bran, Braşov, Comitetul Executiv Naţional al PSD a decis, pe 19 septembrie, la Bucureşti, ca parlamentarii acestui partid să depună pe 24 septembrie, în Parlament, moţiunea de cenzură intitulată ‘1.000 de zile de haos – Sfârşitul guvernării de dreapta’. Atunci s-au înregistrat doar două abţineri care au aparţinut preşedintelui de onoare al PSD, Ion Iliescu, şi liderului PSD Bistriţa, Viorel Pupeză.
Moţiunea de cenzură iniţiată de Partidul Social Democrat împotriva guvernului Tăriceanu a fost respinsă pe 4 octombrie 2007 de Parlament, la o diferenţă de 12 voturi. A doua zi, preşedintele PSD, Mircea Geoană, a convocat Biroul Permanent Naţional, ‘pentru a se putea lua câteva decizii cu privire la conduita politică a PSD după momentul moţiunii de cenzură’. El a anunţat, după respingerea moţiunii de cenzură în Parlament, că va analiza modul în care s-a ajuns la votul de respingere a moţiunii şi va lua hotărâri în consecinţă, având în vedere inclusiv sancţionarea celor care se va dovedi că nu au respectat decizia partidului. ”Vor fi luate decizii disciplinare pentru cei care nu au respectat decizia privind votul”, a subliniat Geoană, la finalul unei şedinţe operative cu conducerea PSD.
În replică, preşedintele de onoare al PSD, Ion Iliescu, a declarat că este ‘o ruşine’ intenţia conducerii PSD de a-i sancţiona pe parlamentarii social-democraţi care nu au susţinut moţiunea de cenzură. ‘O asemenea intenţie este o ruşine pentru un partid politic. Sper să învingă raţiunea, să nu se lase doborâţi de pasiuni. Într-un partid democrat să faci aşa ceva este inacceptabilă mentalitatea aceasta cazonă şi poliţienească într-un partid politic, este ceva de neconceput’, a afirmat Ion Iliescu, care era la Constanţa, nefiind astfel prezent la şedinţa Biroului Permanent Naţional al PSD. De altfel, în acea şedinţă, s-a decis retragerea sprijinului partidului şi declanşarea procedurilor de excludere din PSD pentru parlamentarii Ion Solcanu, Dan Mihalache, Răzvan Theodorescu şi Alin Teodorescu, pe motiv că au votat împotriva moţiunii de cenzură, iniţiate de PSD la adresa Guvernului Tăriceanu. Mircea Geoană a precizat că atunci că cei patru au făcut declaraţii publice împotriva acesteia, ceea ce înseamnă insubordonare faţă de deciziile partidului. Senatorul social-democrat Ilie Sârbu a declarat, la rândul său, că şi preşedintele de onoare al partidului, Ion Iliescu, ar putea rămâne fără sprijin politic, după ce BPN al PSD a decis acest lucru pentru patru parlamentari care au făcut declaraţii şi au votat împotriva moţiunii de cenzură.
Ion Iliescu s-a declarat de altfel solidar cu cei patru parlamentari social-democraţi sancţionaţi de partid pentru votul la moţiunea de cenzură, apreciind că astfel de măsuri sunt ‘inacceptabile’. Mă aşteptam la o reacţie puţin mai înţeleaptă din partea conducerii’, a afirmat, pentru Agerpres, Ion Iliescu, adăugând că ‘judecata precipitată nu slujeşte nimănui’.
”Cred că ar trebui să-i fie ruşine domnului Iliescu şi cred că-i este ruşine, (…) pentru că, indiferent de rezervele pe care le ai faţă de finalitatea moţiunii, (…) în clipa în care devii port-drapelul Guvernului Tăriceanu ruşinea nu aparţine celor care au luat decizia de a merge înainte cu moţiunea”, a venit replica lui Mircea Geoană.
Dacă tentativele de excludere a celor patru parlamentari nu s-au concretizat, pentru că o decizie finală în privinţa celor patru trebuia luată de către organizaţiile din care aceştia fac parte, Ion Iliescu a ‘primit’ un avertisment din partea lui Geoană după ce, mai întâi, s-a pus problema excluderii acestuia din PSD. Reunit pe 6 octombrie la Braşov, Comitetul Executiv Naţional al PSD a decis, în cazul celor care ‘au acţionat’ împotriva moţiunii de cenzură, introducerea unei perioade de reflecţie şi a unui ‘moratoriu al tăcerii’ pe acest subiect. Cu alte cuvinte, social-democraţii care vor dori să critice conducerea PSD, până la alegerile europarlamentare din 25 noiembrie, vor fi sancţionaţi până la excluderea din partid. ‘Decizia noastră cu privire la cei care – inclusiv dl Ion Iliescu – au acţionat în mod deschis ca moţiunea de cenzură să nu treacă este următoarea: până la 25 noiembrie, să introducem o perioadă de reflecţie şi un moratoriu pe acest subiect, în care şi dl Ion Iliescu va avea răgazul să reflecteze dacă doreşte sau nu să fie parte a conducerii PSD aleasă la congres’, a spus Geoană.
De un moratoriu similar a avut parte şi Mircea Geoană mai târziu, după ce a pierdut preşedinţia PSD în faţa lui Victor Ponta, el fiind şi suspendat pentru şase luni pentru declaraţii critice la adresa conducerii partidului.
Mircea Geoană a fost exclus pe 22 noiembrie din PSD, în urma deciziei Comitetului Executiv Naţional, cu 50 de voturi pentru, cinci împotrivă şi trei abţineri, pentru încălcarea mai multor articole din statut.
Radu Zlati 
Comentarii recente