38% din votanţii USL spun că excluderea lui Mircea Geoană din PSD a fost justificată, în timp ce 32% din ei spun că sancţiunea a fost prea dură, însă votanţii exclusiv ai PSD apreciază diferit această chestiune, ei declarând că pedeapsa a fost prea mare şi nu trebuia aplicată.
Excluderea lui Geoană din PSD împarte votanţii opoziţiei în tabere, potrivit unui sondaj CURS, realizat în decembrie la comanda NewsIn. Astfel, 44% dintre cei care se declară votanţi PSD spun că excluderea din PSD a lui Mircea Geoană a fost o sancţiune/pedeapsă prea mare, iar 28% spun că Geoană n-ar trebui să fi fost sancţionat de PSD. Cei care se declară votanţi ai USL (incluzând aici liberali, dar şi pesedişti) au o părere mai rezervată despre duritatea sancţiunii ce i-a fost aplicată fostului şef PSD. Astfel, 38% din votanţii USL spun că excluderea lui Mircea Geoană din PSD a fost justificată, în timp ce 32% din ei spun că sancţiunea a fost prea dură. De remarcat că opţiunea „Mircea Geoană nu ar fi trebuit sancţionat de către PSD” a provocat răspunsuri mai puţin divergente. Astfel, 28% dintre cei care se declară votanţi PSD spun că Geoană nu trebuia să fie sancţionat, iar 26% dintre votanţii USL au aceiaşi părere.
Divergenţele între votanţii USL şi cei ai PSD se menţin şi atunci când repondenţii evaluează consecinţele politice ale excluderii lui Geoană. 54% dintre votanţii PSD cred că excluderea lui Mircea Geoană din PSD va duce la scăderea numărului de voturi pentru USL la viitoarele alegeri, în timp ce aceeaşi părere o impărtăşesc 39% dintre votanţii USL.
Votanţii USL mai cred în proporţie de 45% că excluderea lui Mircea Geoană din PSD nu va avea nici un efect în ceea ce priveşte voturile pentru USL, în timp ce procentul celor ce votează cu PSD şi care cred acelaşi lucru este substanţial mai mic: 32%.
De asemenea, majoritatea simpatizanţilor PSD (42%) cred că Mircea Geoană ar trebui să revină în partid, în timp ce 27% spun că Mircea Geoană ar trebui să înfiinţeze o nouă formaţiune politică. 26% susţin că Mircea Geoană ar trebui să renunţe la viaţa politică, iar 5% nu ştiu sau nu răspund.
Sondajul a fost realizat pe un eşantion format din 1102 de persoane cu vârsta de 18 ani si peste. Eşantionul a fost probabilist, multi-stadial, stratificat în funcţie de regiuni istorice, mediu rezidenţial (urban şi rural), cu selecţie aleatoare a gospodăriilor în cadrul secţiilor de votare şi a respondenţilor în cadrul gospodăriilor. Interviurile au fost luate faţă în faţă la domiciliul respondenţilor, între 10 – 19 decembrie.
Comentarii recente