În 2011 economiile dezvoltate au continuat să resimtă consecinţele primului val al celei mai severe crize economico-financiare de la finele celui de-Al Doilea Război Mondial: procesul de “deleveraging”, consolidarea bugetară, nivelul ridicat al şomajului etc. De asemenea, în ultimele trimestre economia mondială resimte cel de-al doilea val al acestei crize: problema datoriilor suverane din economiile dezvoltate, manifestată în principal în Zona Euro.
Iar finalul de an regăsesţe economiile dezvoltate pe poziţii diferite. Economia americană pare mai rezistentă în faţa acestei noi unde de criză. Indicatorii de sentiment s-au ameliorat recent, exprimând premise de creştere lentă la începutul lui 2012. De asemenea, indicatorii din piaţa forţei de muncă au prezentat evoluţii mai bune în ultima perioadă, însă nivelul şomajului se menţine ridicat (8,6% la finele lunii noiembrie). Nu în ultimul rând, au surprins pozitiv recent indicatorii din piaţa imobiliară, evoluţii care exprimă semnale de deblocare pentru sectorul declanşator al acestei crize de proporţii.
Situaţia este însă critică în Europa, ca urmare a propagării şi persistenţei crizei datoriilor suverane. Iar liderii politici nu au găsit soluţia magică menită să determine contracararea acestei unde de criză. Practic, indicatorii macroeconomici comunicaţi în ultima perioadă în Europa exprimă premise de recesiune economică pe termen scurt. Trebuie însă menţionat faptul că economia germană – locomotiva Europei – pare mai bine pregătită să înfrunte acest val de criză.
Şi ţările asiatice resimt acest al doilea val al crizei mondiale. Mă refer în principal la Japonia, puternic afectată şi de cutremurul din luna martie. Dar şi de decelerarea cererii mondiale, sau de aprecierii yen-ului în raport cu dolarul american.
Tensiunile din sfera finanţelor publice din economiile dezvoltate se menţin ridicate, iar pentru moment nu au fost identificate soluţii care să prezinte credibilitate pentru pieţele financiare. Situaţia pare mult mai greu de rezolvat în Europa. Primele de risc (CDS-urile) Italiei şi Franţei, dar şi Germaniei au crescut semnificativ în a doua jumătate a anului curent. Aceste evoluţii exprimă preocuparea investitorilor cu privire la sustenabilitatea Uniunii Monetare în Europa.
Aceste tensiuni ar putea determina un scenariu de “hard-landing” pentru economia mondială.
Prin urmare, băncile centrale au semnalat că sunt pregătite pentru a adopta noi măsuri monetare expansioniste, mai ales că în anii următori economiile dezvoltate vor trebui să implementeze ample procese de consolidare bugetară.
Astfel, la Şedinţa de Politică Monetară din septembrie Rezerva Federală a lansat “Operation Twist” – alocarea a 400 mld. dolari din deţinerile de titluri de stat pe termen scurt/mediu (cu maturitate până la 3 ani) pentru titluri de stat pe termen lung (program care se va desfăşura până la jumătatea anului 2012). Scopul acestor măsuri este de a reduce costul finanţării pe termen lung, atât pentru sectorul privat (cu impact pozitiv pentru venitul real disponibil al populaţiei), dar şi pentru sectorul public (reducerea dobânzilor la care se împrumută statul), într-un moment în care riscurile macroeconomice s-au intensificat (“… There are significant downside risks to the economic outlook, including strains in global financial markets …”).
Totodată, Banca Centrală Europeană a redus dobânda de referinţă la nivelul de 1% şi a adoptat noi măsuri monetare expansioniste neconvenţionale pentru a contracara intensificarea şi persistenţa crizei datoriilor suverane din Zona Euro. De asemenea, Banca Angliei a decis în toamna acestui an majorarea programului de cumpărare de active cu 75 mld. lire.
Statele Unite
Economia americană a crescut cu doar 1,8% anualizat în T3, conform estimărilor finale ale Departamentului Comerţului (analiştii aşteptau un nivel de 2%), în accelerare comparativ cu T2 (1,3% anualizat). Consumul privat – principala componentă a PIB a crescut cu 1,7% anualizat. Pe de altă parte, stocurile au avut o contribuţie negativă la formarea PIB (-1,4 p.p.). 
Indicatorii economici avansaţi au crescut cu 0,5% m/m în noiembrie, în decelerare comparativ cu octombrie, dar peste estimările analiştilor (0,3% m/m). Printre componentele care au avut cele mai importante contribuţii la formarea acestor indicatori în noiembrie se menţionează spread-ul de dobândă şi autorizaţiile de construcţie. Indicatorii coincidenţi au crescut cu doar 0,1% m/m, ritm consemnat şi de indicatorii întârziaţi.
Sentimentul consumatorilor s-a ameliorat în decembrie, exprimând premise favorabile pentru perioada imediat următoare. Indicatorul calculat de Universitatea Michigan a crescut de la 64,1 p. în noiembrie la 69,9 p. în decembrie (nivelul maxim din ultimele 6 luni) (analiştii estimau un nivel de 67,7 p.). O serie de factori au contribuit la această evoluţie, printre care se menţionează declinul solicitărilor de ajutor de şomaj, sau scăderea preţurilor la combustibili (la 3,2 dolari/galonul de benzină – nivelul minim din februarie 2011). Se remarcă componenta perspective de evoluţie pentru următoarele 6 luni, în creştere pentru a 4-a lună consecutiv, de la 55,4 p. în noiembrie la 63,6 p. în decembrie. Componenta situaţia curentă s-a majorat de la 77,6 p. în noiembrie la 79,6 p. în decembrie. Pentru următoarele 12 luni consumatorii americani se aşteaptă la o inflaţie de 3,1%. Pentru următorii 5 ani americanii anticipează o inflaţie de 2,7%.
Pe de altă parte, cheltuielile de consum ale americanilor au crescut în noiembrie cu doar 0,1% m/m, evoluţie sub estimările analiştilor (0,3% m/m). Această evoluţie a fost determinată de declinul salariilor, cu 0,1% m/m. Veniturile totale ale americanilor au crescut cu doar 0,1% m/m, în decelerare comparativ cu ritmul din octombrie (0,4% m/m). Rata de economisire s-a redus de la 3,6% la 3,5%.
La nivelul industriei americane, comenzile de bunuri de consum îndelungat au crescut cu 3,8% m/m în noiembrie, cel mai bun ritm din ultimele 4 luni (şi peste estimările analiştilor, 2,2% m/m). Atenţie însă, că această evoluţie a fost determinată în principal de o componentă volatilă (aeronautică), Boeing primind comenzi pentru 96 avioane (nivelul maxim din august). Comenzile de echipamente (exclus hardware militar şi aeronautic) au scăzut cu 1,2% m/m, cel mai sever ritm din ianuarie 2011. Excluzând componenta echipamente de transport, comenzile au crescut cu 0,3% m/m, în decelerare comparativ cu ritmul de 1,5% m/m din octombrie.
La nivelul pieţei imobiliare am asistat la o evoluţie predominant favorabilă a indicatorilor macroeconomici comunicaţi recent. Vânzările de case noi au crescut cu 1,6% m/m în noiembrie, la 315 mii unităţi (anualizat), nivelul maxim din ultimele 7 luni (evoluţie în linie cu estimările analiştilor). Se remarcă Sudul, cu un avans al vânzărilor de 12,9% m/m. Pe de altă parte, vânzările au scăzut cu 26,3% m/m în Nord-Est, către un nivel minim record. Preţul median de vânzare s-a redus cu 2,5% y/y, la 214 000 dolari (cel mai redus nivel din ultimul an). Stocul de locuinţe noi din piaţă a scăzut la 158 000, nivelul minim din 1963.
Vânzările de case existente au crescut în noiembrie cu 4% m/m, până la 4,42 milioane unităţi (anualizat) – nivelul maxim din ultimele 10 luni, evoluţia care se adaugă semnalelor de stabilizare la nivelul pieţei imobiliare. Analiştii estimau un nivel de 5,05 mil. unităţi (anualizat). Se remarcă evoluţia vânzărilor în Nord-Est (avans de 9,8% m/m). Vânzările de case single au urcat cu 4,5% m/m (la 3,95 milioane anualizat), în timp ce vânzările de locuinţe multi-family au stagnat în apropiere de 470 mii (anualizat). Preţul median de vânzare a scăzut cu 3,5% y/y, la 164 200 dolari. Atragem însă atenţia că estimările din trimestrele anterioare au fost revizuite în scădere cu aproximativ 15%. Stocul de locuinţe existente s-a redus la 2,58 milioane în noiembrie, nivelul minim din mai 2005 (la ritmul actual al vânzărilor, acest stoc poate fi lichidat în 7 luni). 
Lucrările demarate de construcţii case noi au crescut în noiembrie cu 9,3% m/m, la 685 mii unităţi (anualizat) – nivelul maxim din aprilie 2010 (analiştii estimau un nivel de 635 mii unităţi). Pe segmentul single-family am asistat la un avans de 2,3% m/m (până la 447 000 – nivelul maxim din iunie). Segmentul multi-family a consemnat un avans de 25% m/m, până la 238 000 (anualizat) – nivelul maxim din septembrie 2008. Autorizaţiile de construcţie s-au majorat cu 9,3% m/m, la 681 000 (anualizat), nivelul maxim din martie 2010 (analiştii estimau un declin până la 635 000 (anualizat)). Pe segmentul single-family autorizaţiile au urcat cu 1,6% m/m, în timp ce pe segmentul multi-family autorizaţiile s-au majorat cu 14% m/m.
Sentimentul constructorilor de locuinţe din Statele Unite s-a ameliorat pentru a 3-a lună consecutiv, expresie a stabilizării pieţei imobiliare. Indicatorul calculat de National Association of Homebuilders a crescut de la 19 p. în noiembrie la 21 p. în decembrie – nivelul maxim din mai 2010 (analiştii estimau o valoare de 20 p.). Componenta situaţia curentă a urcat cu 2 p. la 22 p., nivelul maxim din mai 2010. Componenta perspective de evoluţie pentru următoarele 6 luni a crescut de la 25 p. în noiembrie la 26 p. în decembrie – nivelul maxim din martie 2011.
Pe de altă parte, preţurile caselor au scăzut cu 2,8% y/y în octombrie, conform estimărilor Federal Housing Finance Agency, evoluţie determinată de nivelul ridicat al prescrierilor. Scăderi importante au fost consemnate în Nevada şi Arizona (5,5% y/y). Raportat la septembrie, preţurile caselor s-au diminuat cu 0,2% (analiştii estimau un avans lunar de 0,2%).
Totdată, solicitările de credite ipotecare au scăzut cu 2,6% w/w în săptămâna încheiată în 16 decembrie, conform indicatorilor comunicaţi de Mortgage Bankers Association. Componenta cumpărări noi s-a redus cu 4,9% w/w, în timp ce componenta refinanţare a scăzut cu 1,6% w/w. Astfel, ponderea refinanţărilor în totalul creditelor ipotecare s-a majorat la 80,7%. Costul mediu al finanţării la creditele ipotecare pe 30 de ani s-a redus la 3,93% – nivelul minim din 2011. În timp ce dobânda la creditele ipotecare pe 15 ani a scăzut la 2,9%.
O serie de factori au contribuit în ultima perioadă la deblocarea pieţei imobiliare americane: scăderea preţurilor (în contextul nivelului ridicat al prescrierilor şi al ofertei ridicate de locuinţe din piaţă), reducerea costurilor de finanţare (dobânda la creditele ipotecare pe 30 de ani s-a redus la 3,91% – nivel minim record). De asemenea, recent Administraţia Obama a iniţiat recent un nou program de susţinere a pieţei imobiliare (Home Affordable Refinance Program). Cu toate acestea, se menţin o serie de provocări cu privire la evoluţia pieţei imobiliare, printre care se menţionează oferta ridicată de locuinţe din piaţă, în contextul nivelului ridicat al prescrierilor; nivelul ridicat al şomajului etc.
La nivelul pieţei forţei de muncă, solicitările iniţiale de ajutor de şomaj au scăzut cu 4 mii, până la 364 mii, în săptămâna încheiată în 17 decembrie (nivelul minim din aprilie 2008) (analiştii estimau un nivel de 380 mii). Solicitările existente de ajutor de şomaj s-au redus cu 79 mii, până la 3,55 milioane, în săptămâna încheiată în 10 decembrie (nivelul minim din septembrie 2008).
Zona Euro
Sentimentul consumatorilor a continuat să se deterioreze în decembrie, pe fondul persistenţei crizei datoriilor suverane în regiune, care determină adoptarea de măsuri de austeritate în mai multe economii din regiune. Indicatorul calculat de Comisia Europeană a scăzut de la -20,4 p. în noiembrie la -21,2 p. în decembrie, nivelul minim din august 2009 (analiştii estimau un nivel de -21 p.).
Sectorul de construcţii s-a contractat pentru a 3-a lună consecutiv în octombrie, pe fondul crizei datoriilor suverane din regiune (cu impact nefavorabil pentru sectoarele intensive în capital). Raportat la septembrie sectorul de construcţii a scăzut cu 1,4% (declin de 2,8% y/y). Contracţii severe au fost înregistrate în Slovenia (14,1% m/m), Portugalia (9,7% m/m), Olanda (1,3% m/m), respectiv Franţa (0,5% m/m). Pe de altă parte, în Germania s-a consemnat un avans lunar de 0,4%. 
În Germania climatul de afaceri s-a ameliorat pentru a 2-a lună consecutiv în decembrie, evoluţie care exprimă rezistenţa locomotivei Europei la valul II al crizei economico-financiare mondiale. Indicatorul calculat de Institutul de Cercetare Economică IFO a crescut de la 106,6 p. în noiembrie la 107,2 p. în decembrie, situându-se peste estimările analiştilor (106 p.). Componenta situaţia curentă s-a menţinut la 116,7 p.. Pe de altă parte, componenta perspective de evoluţie pentru următoarele 6 luni s-a ameliorat de la 97,3 p. în noiembrie la 98,4 p. în decembrie.
Sentimentul consumatorilor germani a stagnat în ianuarie. Indicatorul calculat de GFK s-a menţinut la 5,6 p. (după 3 luni de creşteri consecutiv) (analiştii estimau o scădere până la 5,5 p.). Componenta optimism economic a crescut de la -7,2 p. în noiembrie la -0,9 p. în decembrie. Componenta aşteptări salariale s-a majorat de la 31,1 p. în noiembrie la 34 p. în decembrie.
Deprecierea euro cu 10% în raport cu dolarul de la finele lunii august până în prezent constituie un factor important pentru susţinerea exporturilor germane în afara Zonei Euro (regiune puternic afectată de criza datoriilor suverane). Cu toate acestea, în ultima perioadă autorităţile responsabile cu politicile macroeconomice au implementat o serie de măsuri menite să atenueze impactul crizei datoriilor suverane: Banca Centrală Europeană a redus dobânda de referinţă la nivelul de 1%, lansând totodată programul de împrumuturi nelimitate (pe 3 ani) pentru bănci. Banca Centrală a Germaniei a redus previziunile cu privire la evoluţia economiei în următorii ani (doar 0,6% y/y în 2012 şi 1,8% y/y în 2013).
Economia franceză a crescut cu 0,3% q/q în T3, sub ritmul raportat iniţial de 0,4% q/q.
În Italia PIB-ul s-a contractat în T3 cu 0,2% q/q (prima scădere din T4 2009), pe fondul situaţiei critice a finanţelor publice, care a determinat adoptarea mai multor programe de austeritate (cu impact nefavorabil pentru cererea internă). Consumul privat – principala componentă a PIB – a scăzut cu 0,2% q/q, în timp ce investiţiile s-au contractat cu 0,6% q/q. Pe de altă parte, cererea externă a avut o contribuţie pozitivă la formarea economiei, dat fiind că exporturile au crescut cu 1,6% q/q, în timp ce importurile s-au diminuat cu 1,1% q/q.
Sentimentul consumatorilor a scăzut în decembrie către nivelul minim din ultimii 16 ani, pe fondul crizei datoriilor suverane, care a determinat implementarea de măsuri de austeritate. Indicatorul calculat de Institutul de Statistică a scăzut de la 96,1 p. în noiembrie la 91,6 p. în decembrie, nivelul minim din ianuarie 1996 (analiştii estimau un nivel de 95,3 p.).
Marea Britanie
Economia britanică a crescut cu 0,6% q/q în T3, peste estimările iniţiale (0,5% q/q). Raportat la T3 2010 economia a avansat cu 0,5%. Consumul privat – principala componentă a PIB – a stagnat. Consumul guvernamental s-a majorat cu 0,2% q/q. Cererea externă netă a avut o contribuţie negativă la formarea economiei (-0,4 p.p.): exporturile au scăzut cu 0,8% q/q, în timp ce importurile au avansat cu 0,5% q/q.
Sectorul de servicii s-a contractat în octombrie la cel mai sever ritm din ultimele 6 luni, expresie a climatului macroeconomic dificil. Raportat la septembrie sectorul de servicii a scăzut cu 0,7%, conform datelor Institutului Naţional de Statistică. Comparativ cu octombrie 2010 sectorul de servicii a avansat cu 1,1%. Sectorul de servicii financiare a scăzut cu 1,5% m/m. Serviciile de transport şi comunicaţii au consemnat un declin de 2,5% m/m. Serviciile de distribuţie, hoteluri şi restaurante au scăzut cu 0,2% m/m.
Sentimentul consumatorilor britanici s-a ameliorat în noiembrie, însă se menţine în apropiere de valorile minime record (în contextul climatului macroeconomic dificil – nivelul şomajului se situează la maximul din ultimii 17 ani). Indicatorul calculat de Nationwide Building Society a crescut de la 36 p. în octombrie la 40 p. în noiembrie. Se remarcă însă evoluţia componentei perspective pentru următoarele 6 luni, cu un avans de 7 p., până la 55 p.. Componenta situaţia curentă a stagnat la 18 p..
Pe de altă parte, sentimentul consumatorilor britanici s-a deteriorat în decembrie către nivelul minim din ultimii 3 ani, expresie a climatului macroeconomic dificil. Indicatorul calculat de GFK s-a redus de la -31 p. în noiembrie la -33 p. în decembrie – nivelul minim din februarie 2009. Componenta perspective de evoluţie pentru următoarele 12 luni a scăzut cu 8 p., până la -41 p. – nivelul minim din ianuarie 2009.
Numărul creditelor ipotecare aprobate s-a redus în noiembrie, pe fondul climatului macroeconomic dificil. Băncile au acordat în noiembrie 34 738 credite ipotecare, în scădere comparativ cu nivelul de 35 196 din octombrie, conform datelor comunicate de British Bankers’ Association.
Preţurile caselor au scăzut cu 2,7% m/m în decembrie, până la 225 766 lire, conform indicatorilor Rightmove. Raportat la decembrie 2010 preţurile caselor au consemnat un avans de 1,5%. Cel mai sever declin s-a înregistrat în Sud Est (6,2% m/m). În Londra preţurile au consemnat o scădere de 2,2% m/m. Menţinerea unui climat macroeconomic (şomajul la nivelul maxim din ultimii 17 ani) dificil constituie principalul factor de risc cu privire la evoluţia pieţei imobiliare britanice în perioada următoare.
Banca Angliei a publicat Stenograma Şedinţei de Politică Monetară din decembrie. Entitatea a decis menţinerea dobânzii de referinţă la nivelul minim istoric de 0,5% şi a programului de cumpărare de active la 275 mld. lire (cele două decizii au fost luate cu un vot unanim 9-0). Membrii Comitetului de Politică Monetară au atras atenţia asupra faptului că nu este exclusă o nouă majorare a programului de cumpărare de active, mai ales în contextul deteriorării perspectivelor macro-financiare pe termen scurt, pe fondul resimţirii crizei datoriilor suverane din Europa.
Deficitul bugetar a scăzut la 18,1 mld. lire în noiembrie (de la 20,4 mld. lire în noiembrie 2010). Analiştii estimau un deficit de 19,7 mld. lire. Veniturile bugetare s-au majorat cu 7,1% y/y. În timp ce cheltuielile bugetare au crescut cu doar 0,8% y/y. Astfel, în primele 8 luni ale anului fiscal, deficitul bugetar s-a situat la 88,3 mld. lire, în scădere comparativ cu nivelul de 98,7 mld. lire din anul anterior. Datoria publică a ajuns la 977 mld. lire, reprezentând 62,8% din PIB (în creştere de la 57,5% în 2010).
Japonia
Exporturile s-au contractat pentru a 2-a lună consecutiv în noiembrie (cu 4,5% y/y), pe fondul decelerării economiei mondiale, dar şi a evoluţiei yen-ului din ultimele luni în raport cu dolarul (în apropiere de maximele din ultimele decenii – 77,87 unităţi – în creştere cu 7,6% în ultimele 12 luni ).
La Şedinţa de Politică Monetară Banca Japoniei a menţinut dobânda de referinţă la nivelul (0%-0,1%), dar şi măsurile monetare neconvenţionale (programul de cumpărare de active de 20 tril. Yeni, dar şi programul de creditare de 35 tril. Yeni). Aceste decizii s-au situat în linie cu estimările analiştilor. În discursul de la Tokyo, Guvernatorul Shirakawa a atras atenţia cu privire la faptul că economia niponă resimte deja cel de-al doilea val al crizei economice mondiale (criza datoriilor suverane, manifestată în principal în Europa): “… We must continue to pay due attention to the possibility that the problem will weaken the growth of the world economy as well as the Japanese economy …”.
Radu Zlati 
Comentarii recente