C. Teodorescu (VoxPublica): Anul Regelui

1947, 30 decembrie: Regele Mihai e silit să abdice.

2011, decembrie: Regele Mihai ocupă locul doi pe lista încrederii alegătorilor într-un sondaj de opinie făcut de IMAS, iar printre alegătorii tineri Regele se află pe primul loc.

Încrederea nu e totuna cu intenţia de vot, dar exprimă ceva, chiar dacă, în acest caz, cu o întîrziere de peste 20 de ani. La nouăzeci de ani Regele nu mai poate fi privit ca un competitor politic, dar creşterea simpatiei faţă de persoana sa, într-un moment în care încrederea faţă de politicieni scade, spune ceva despre valoarea de simbol a lui Mihai I. Dar şi despre faptul că alegătorii, mai ales cei tineri, încep să ia în serios monarhia.

În 1990, cine spunea că e monarhist era privit ca un fel de zombie al istoriei. Printre monarhiştii declaraţi, poetul Petre Stoica, admirator al lui Corneliu Coposu, şi Alexandru Paleologu. Conul Alecu era convins că românii se vor întoarce la monarhie. Habar n-avea cînd. Era, spunea, o convingere metafizică. Paleologu nu se înscrisese în Partidul Monarhist, care nu-l inspira. Ştia în schimb cum se va întoarce România la monarhie: Printr-un miracol! Şi era cît se poate de serios cînd zicea asta.

Nu vă mai aduc aminte de toate porcăriile şi infamiile care se scriau şi se spuneau despre Regele Mihai în anii 90. În acest an preşedintele Traian Băsescu s-a făcut ecoul lor, încît i-a revoltat pînă şi pe unii dintre susţinătorii lui.

Să fi primit Traian Băsescu informaţii despre creşterea capitalului de încredere al Regelui atunci cînd l-a atacat? Oricum, de pe urma acestor atacuri preşedintele Băsescu n-a avut nimic de cîştigat, în timp ce simpatia faţă de Regele Mihai a crescut şi e posibil să crească în continuare. Asta poate şi pentru că longevitatea sa pare să aibă ceva miraculos, ca şi cum Regele ar mai avea ceva de făcut pentru români.

Etichete:, , , , , , ,

Comentariile nu sunt permise.

%d blogeri au apreciat asta: