Transcrierea emisiunii ”Punct de întâlnire”, invitat Crin Antonescu (8.01.2011)

Radu Tudor: Noi, aici, la „Punctul de întâlnire” dezbatem politica românească. Am intrat în cel mai important an politic al României prezente. Confruntarea dintre opoziţia unită în USL şi actuala putere intră pe ultima sută de metri. Peste 80% dintre români spun că mergem într-o direcţie greşită şi vor o schimbare. Dar Traian Băsescu şi echipa lui fac tot ce le stă în putinţă pentru a influenţa dorinţa covârşitoare a populaţiei şi a menţine, prin manevre nedemocratice PDL la guvernare. Sunt lansate diversiuni, vor fi întocmite dosare liderilor opoziţiei. Baronii locali ai PDL se pregătesc de asalt prin racolări şi trafic de influenţă. Cu toate astea, nimic nu pare să determine o răsturnare spectaculoasă. USL va câştiga alegerile de anul acesta pe fondul avansului uriaş de peste 40% în raport cu PDL. Sunt însă foarte multe lucruri de analizat şi discutat. Cel mai potrivit interlocutor este astăzi la „Punctul de întâlnire”, liderul liberal Crin Antonescu. Bună seara, domnule preşedinte!

Crin Antonescu: Bună seara şi La mulţi ani!

Radu Tudor: La mulţi ani! Sperăm ca să aveţi un an bun, anul 2012, pentru că este aşa cum l-am numit eu, anul bătăliei finale. Aţi acumulat un an de zile popularitate, procente în sondaje, încredere – sunteţi politicianul cu cea mai mare încredere dintre cei care activează pe scena politică românească şi am spus în felul următor: obiectivul principal al USL îl constituie câştigarea alegerilor. Cum vor fi câştigate aceste alegeri, domnule Crin Antonescu, în calitate de lider cu cea mai mare cotă de încredere?

Crin Antonescu: În primul rând, permiteţi-mi să spun că avem nevoie toţi de un an bun şi asta nu exclude din capul locului ideea că va fi un an foarte greu. Pentru opoziţia actuală tema este, sigur, cum câştigă aceste alegeri şi mai ales cât este de pregătită din momentul câştigării alegerilor, câştigare care e, totuşi un mijloc, să-şi îndeplinească scopul, adică să realizeze ceea ce actuala guvernare nu numai că nu a realizat, dar valorile de care s-a îndepărtat periculos de mult; trebuie să le transmit tuturor celor care ne urmăresc şi întâi şi întâi celor care au nevoie de noi, celor care şi-au pus speranţa şi încrederea în noi, că suntem pregătiţi, nu numai liderii formaţiunilor din USL, ci şi corpul de comandă al acestei armate până la nivel local, suntem pregătiţi pentru această bătălie, avem o strategie, ştim foarte bine cu cine ne confruntăm şi ce avem de făcut pe parcursul acestui an. Avem nişte obiective, avem chiar un calendar. Vom vorbi, începând chiar de mâine, în zilele următoare foarte clar, foarte transparent despre acest calendar, pentru că în fond sunt trei direcţii mari pe care ofensiva din 2012 a USL va trebui să se desfăşoare. Pe de-o parte definitivarea programului şi programelor de guvernare şi de acţiune politică în momentul în care vom veni la putere. Noi va trebui să spunem încă o dată şi mult mai pe larg pe fiecare domeniu şi în fiecare privinţă ce vom face, nu doar că ceea ce se face astăzi este greşit. Noi am dat şi în cursul anului trecut elemente esenţiale de natură programatică. Avem în acest moment datele şi este momentul să dezvoltăm toate aceste lucruri, în aşa fel încât practic în fiecare domeniu de activitate oamenii să ştie cel puţin patru, cinci lucruri majore pe care USL, guvernul acesteia le vor face. În al doilea rând, e vorba de efortul nostru continuu, organizatoric de tot ceea ce înseamnă bucătăria internă a unei asemenea construcţii politice în scopul de a definitiva şi de a pregăti candidaţii – mai ales în condiţiile acestei aberaţii non-democratice a alegerilor comasate, dar trebuie să ne adaptăm la terenul şi condiţiile de joc – definitivarea candidaţilor şi pregătirea lor pentru alegeri. Noi nu vrem în nici un fel să desemnăm candidaţii în ultimul moment şi mai ales nu vrem să desemnăm candidaţii doar noi, conducătorii acestei formaţiuni politice. Intenţionăm – şi probabil asta va fi chiar o noutate în politica românească, sper să şi reuşim, pentru că nu-i uşor – intenţionăm să contactăm societatea, societatea civilă în procesul de selectare, de pregătire a acestor candidaţi. S-au mai făcut astfel de lucruri, în sensul în care societatea civilă sau anumite segmente ale ei au alcătuit dosare de curăţenie ale unor candidaţi sau ale altora. Nu e vorba doar de atât. S-au mai făcut un fel de alegeri preliminare. Îmi aduc aminte că PSD, condus de Adrian Năstase, prin 2004 a făcut un asemenea exerciţiu cu o anumită doză de reuşită.

Radu Tudor: Cine ar putea să fie partenerul USL în această provocare?

Crin Antonescu: Noi vrem să facem mai mult şi nu o să intru în detalii acum, încercăm, dacă tot puterea actuală ne-a privat pe toţi, în primul rând pe alegători, de ceea ce ar fi trebuit să fie alegeri normale în vară pentru alegerile locale, încercăm să facem un exerciţiu prin care să, simplu spus, să cerem şi părerea oamenilor în legătură cu diferite variante cu oameni în care ei au încredere, oameni dintre noi, evident, pe care partidul să-i asume, dar despre care să avem certitudinea că sunt agreaţi de oameni şi că se străduiesc să îi întâlnească pe oameni în realitate, să le preia aşteptările, nemulţumirile, dorinţele.

Radu Tudor: Veţi face un soi de sondaj? Care va fi…?

Crin Antonescu: Este mai mult decât un sondaj. Repet, nu doresc să intru acum în detalii, pentru că nici nu este fair faţă de colegii cu care am lucrat şi care au avut iniţiativa aceasta. Vom căuta să obţinem un răspuns de la societate prin care să ne ajute să ne găsim cei mai buni candidaţi.

Radu Tudor: Faceţi în fiecare localitate acest lucru?

Crin Antonescu: Da, pentru că o să încercăm să facem acest lucru la o scară naţională şi dacă se poate, şi o să se poată, până în fiecare localitate, pentru că una din acuzaţiile mai mult sau mai puţin rostite legate de USL este că nu suntem nici noi mai breji, că până la urmă şi partidele noastre au mai guvernat, chiar dacă nu împreună, şi aşa mai departe. Or, noi vrem, nu ca să combatem propagandiştii inamici, ci ca să convingem oamenii, vrem ca să întindem această mână – nu ştiu care va fi răspunsul, tocmai de aceea vorbesc la început de an – să întindem această mână prin care împreună, noi cu electoratul, cel puţin cu electoratul nostru, să găsim cele mai bune variante. În fine, o a treia direcţie de ofensivă este cea care ţine de relaţiile internaţionale, pentru că trebuie admis că nu reproşurile caraghioase care ni se fac sunt valabile, dar există zone în care activitatea noastră politică, a noastră ca partide, ca formaţiuni, până acum nu a fost suficient de consistentă şi zona aceasta a relaţiilor internaţionale, sigur mai dificilă când eşti în opoziţie, trebuie explorată mai adânc şi dezvoltată. În sensul acesta şi eu, şi Victor Ponta avem în agendă, urmează să fie fixate datele, întâlniri la un nivel politic cât mai înalt cu responsabili politici europeni şi poate nu numai, nu doar pentru că ne pregătim să guvernăm şi avem nevoie de aceste contacte, dar şi pentru că una din problemele care se pun, şi eu nu am niciun fel de jenă să o pun foarte-foarte deschis, este că Europa, SUA trebuie să ştie exact ce se întâmplă în România. Actuala putere, între alte dibăcii, a avut şi dibăcia de a comunica şi de a intoxica, inclusiv foruri europene, prin diverse manevre, intrăm şi în detalii, printr-un soi de monopol asupra acestei comunicări, a indus acolo o falsă idee despre aşa-zisa reformă din România, despre aşa-zisa combatere a corupţiei din România, despre modul în care actuala opoziţie ar fi o forţă reacţionară, retrogradă, care se opune, mă rog, marilor reforme şi trendului european. Ori eu nu am nicio jenă, nu am mers niciodată cu jalba în proţap, nici măcar în anii ’90, dar cred că acum trebuie foarte bine să ştie toată lumea că nu doar în Ungaria sunt probleme cu statul de drept, şi în România cel puţin la fel de tare. Trebuie să ştie că în Europa civilizată şi în UE, într-o ţară membră a UE se petrec lucruri întru-totul îngrijorătoare pentru nişte oameni care au intrat şi în UE şi în NATO, nu din considerente militare în primul rând, ci din considerente care ţin de valorile democraţiei şi statului de drept.

Radu Tudor: Apropo de ceea ce se întâmplă în Ungaria. Fac o scurtă pauză. Sinteza grafică a intenţiei populare de schimbare este mai mult decât sugestivă: 75% votează pentru ceea ce numim îndeobşte opoziţie; 25% pentru actuala putere. O să mă întrebaţi de unde 25%, că PDL are 15-17, unde mai este restul? Trecem şi UDMR la actuala putere.

Crin Antonescu: Sigur.

Radu Tudor: Restul formaţiunilor nu apar, din păcate, în sondaje şi în ceea ce priveşte opoziţia, USL acumulează cele mai multe procente din aceste 75. Întrebarea firească este următoarea: nu ar fi corect, nu ar fi, să spunem, dezirabil ca USL să cumuleze toate cele 75% din intenţiile şi dorinţele de schimbare din România? Mai lasă încă loc pentru, să zicem, apariţia unor formaţiuni mai mici sau mai mari, mai greu de luat în serios sau mai legitime, precum ar fi formaţiunea lui Dan Diaconescu şi aşa mai departe? Ştim că actuala putere se bazează exact pe această strategie şi pe această diversiune incredibilă. Inoculează, prin mesajele pe care le subliniaţi şi dumneavoastră, în rândul opiniei publice acest fals obiectiv, acest fals mesaj: USL va fi sub 50%. Dorinţa de schimbare este de 75%. Vă propuneţi din punctul acesta de vedere să maximizaţi în anul electoral 2012 scorul USL? Pentru că zilele acestea, ştiţi, este o dezbatere. Sunt câteva institute de sondare apropiate actualei puteri, sunt câţiva prieteni, pe ici, pe colo, prin unele instituţii de presă şi sunt şi câţiva, să spunem, aranjori din spatele ecranului, care spun în felul următor: „USL are deja patruzeci şi, nu ştiu, 49%, deşi toate sondajele merg undeva, clar, 55%, numai că inocularea asta cu 49% are darul, să spunem, de a intoxica, iar cei necredincioşi, cei mai slabi de înger – şi din păcate, nu, sunt mulţi în vremuri de criză, îşi pun semnul acesta de întrebare, au această îndoială: oare USL nu este cumva sub 50%? Spun unii că opoziţia ar fi cam slabă.

Crin Antonescu: Domnule Tudor, puterea actuală nu are câţiva prieteni, ici şi colo, prin presă, puterea actuală are într-o majoritate covârşitoare – dacă luăm cantitativ cel puţin – trompetişti, propagandişti, cum doriţi să le spunem – eu jurnalişti nu le mai pot spune şi unora nici analişti – care seară de seară, nu s-au odihnit nici măcar până la Sfântul Ion, în scris şi vorbit, cu asta se ocupă. Sigur că pe anul 2012, încercând, aşa, să-l recapitulăm, avem de a face cu câteva minciuni majore ale actualei puteri. Cea mai mare dintre ele nu este că USL scade sau că USL este la 40 sau la 30 sau la 70, cea mai mare este cea legată de reforma statului. Asta este minciuna majoră şi gravă pe care ei o fac, pentru că într-un stat care are nevoie de reforme reale, într-o economie care are nevoie de politici reale, ei fac exact opusul a ceea ce vorbesc. Dar, revenind la cazul acesta, suntem într-o situaţie în care cred că se poate vedea cu ochiul liber, şi s-a văzut de către oricine, indiferent de opţiunea şi simpatiile sale politice, indiferent de gradul său de instrucţie, de informare în materie de politică şi gradul de interes pentru politică, s-a putut observa un lucru ieşit din comun, şi anume că actuala putere un an de zile nu a încercat să se legitimeze, să-şi sporească numărul de adepţi, explicând ce face, că face bine, că nu face bine, ci pur şi simplu, inoculând ideea că opoziţia este rea, iar după o vreme, nu atât că opoziţia este rea ci că opoziţia nu are şansa să câştige. Suntem în domeniul absurdului, dar lucrurile se repetă şi dvs. semnalaţi pe bună dreptate această temă. Sigur că noi am vrea să luăm 75%. În legătură cu formaţiunile terţe, pentru este clar, totuşi, scena politică românească este bipolară în acest moment. Avem un PD în jurul căruia anexele – că sunt UNPR, că e vorba de UDMR, care s-a transformat, s-a transformat definitiv într-o anexă a PD, şi în partea cealaltă avem USL. Formaţiunile terţe pot fi de două categorii. Eu nu am contestat nicio secundă – am şi fost întrebat la apariţia unor noi partide sau la anunţarea intenţiilor – am spus întotdeauna că nu am cum ca democrat, ca liberal, să contest dreptul cuiva sau să învinuiesc pe cineva că doreşte să întemeieze o nouă formaţiune politică. Oricine are dreptul ca nemulţumit, nereprezentat de actorii politici existenţi să se transforme într-unul sau să ia o astfel de iniţiativă, dar e foarte clar că aici putem avea, teoretic şi practic, de a face cu două situaţii. Una, şi avem deja exemple aici, partide construite sau mişcări sau cum doriţi construite de către actuala putere, aceeaşi putere. Când cineva vine şi spune cu energie tinerească că e rău totul în România, că e jale cu clasa politică, că până la urmă opoziţia e nenorocită, nici puterea nu e bună, şi numai domnul Traian Băsescu e un om care se luptă să facă reforme şi aşa, atunci ne-am lămurit. Şi avem un astfel de caz. Există şi probabil vor mai apărea tot felul de mici formaţiuni; nu este PD primul care face asta, este instinctul fiecărei puteri care nu mai are legitimitate şi nu mai are forţă la vedere să se bată să nască astfel de diversiuni. Pot însă exista şi formaţiuni sincere, să spun aşa, numai că, în ceea ce priveşte aceste formaţiuni, eu spun următorul lucru: dacă ele există, dacă ele se vor înfiinţa, vine un moment al adevărului în care, în mod normal, ar trebui să existe un dialog între aceste formaţiuni şi USL. De ce? Poate nici mie nu îmi este foarte, foarte drag şi nici altor liberali să ne unim într-o asemenea construcţie cu PSD.

Crin Antonescu: Cu siguranţă că multor pesedişti nu le e cel mai drag lucru din lume să se unească cu noi. Am avut fricţiuni, animozităţi, nu încăpem întotdeauna nici cu Partidul Conservator, chiar dacă nu e un partid foarte mare, totuşi am făcut această Uniune Social Liberală şi cred că, după un an, înţelegem toţi că e bine că am făcut-o şi că trebuia neapărat făcută din energia cu care suntem atacaţi în fiecare zi de ceilalţi, pentru că nu există o altă soluţie politică. Şi atunci, o formaţiune care a apărut sau care apare ajunge automat la aceeaşi concluzie. Porţile USL sunt deschise pe principii foarte corecte şi o astfel de formaţiune poate să vină în USL cu drepturi depline, cu şanse depline, pentru a activa în viaţa politică, ba chiar, spun eu, sporite. Vom purta astfel de discuţii, nu reclamăm un monopol, dar repet, să fie vorba de oameni care cu adevărat vor o schimbare şi înţeleg practic ce trebuie făcut pentru această schimbare. Că aşa, să-i înjurăm pe unii şi pe alţii că sunt răi, şi puterea, şi opoziţia, asta e simplu, poate fi şi adevărat până la un punct, numai că nu ne foloseşte la nimic în practică acest adevăr. Eu cred, în legătură cu sondajele, şi cu asta închei intervenţia mea, cred că vede toată lumea cât de fals sună toate aceste solfegii ale puterii şi susţinătorilor ei, care de la nicio lună de la constituirea USL au tot strigat că USL fie se dizolvă, nu va rezista, fie scade. Ea, săraca, scădea în sondaje din februarie 2011, ea tot scade. Cu chiu cu vai, s-a comandat, în fine, un sondaj – ca la chelner, ce comanzi la chelner, dacă ai banii, îţi aduce omul ce comanzi – în sfârşit, un sondaj în care are 40 şi ceva. Este foarte caraghios pentru oricine ştie politică să deplângi soarta unui competitor politic pentru faptul că are doar 40 şi ceva la sută.

Radu Tudor: Dar ştiţi care e miza, nu…?

Crin Antonescu: Ştiu, ştiu care e miza.

Radu Tudor: Să se pună că nu puteţi să faceţi 50+1 şi nu puteţi câştiga alegerile şi rămâne Băsescu cu echipa lui la putere.

Crin Antonescu: Chestiunea, pentru noi, este următoarea: noi avem de-a face cu o putere disperată, dar nu mai puţin redutabilă, tocmai de aceea, care va fi pe zi ce trece mai disperată şi va recurge la mijloace, repet, la care nu s-a mai recurs; deci ceea ce vom vedea în 2012 şi ceea ce deja am văzut în 2011 sunt lucruri fără precedent în lupta politică din România.

Radu Tudor: Sunteţi pregătiţi să le faceţi faţă, să le combateţi?

Crin Antonescu: Suntem pregătiţi şi vă spun, vă dau trei elemente esenţiale pentru care afirm acest lucru şi dau un mesaj cât se poate de sincer, de optimist. Eu cred că am analizat totdeauna cu realism, nu m-am bătut niciodată cu cărămida în piept, nu am spus că adversarul e dinainte bătut şi nu o spun nici acum. Dar există trei elemente esenţiale pentru care eu cred că dacă ne vom face datoria, noi, cei din opoziţie, pe parcursul acestui an şi în calendarul şi cu obiectivele despre care am vorbit, nu e niciun dubiu asupra victoriei politice. Avem, în primul rând, şi îmi pare rău că trebuie să vorbesc cumva şi despre persoana mea, dar vremea timidităţilor şi sfielilor a trecut…

Radu Tudor: Sunteţi co-preşedinte USL.

Crin Antonescu: Avem de-a face cu…

Radu Tudor: Sunt câteva milioane de români care vă spun nişte lucruri în fiecare zi.

Crin Antonescu: Da. Avem de-a face cu oameni care nu umblă cu fineţuri, avem de-a face cu nişte oameni pe care nu mai vreau să-i calific şi ar trebui spus destul de clar. Nu are niciun rost să nu spunem chiar noi următorul adevăr: USL are lideri care sunt şi puternici, şi consecvenţi, şi capabili. Vorbesc aici şi de Victor Ponta, şi de Daniel Constantin, şi de mine în primă instanţă, dar şi de oamenii care sunt alături de noi, de secretarii generali ai acestor formaţiuni, de Liviu Dragnea, de Eduard Hellvig. Suntem oameni care avem curaj, care avem capacitatea de a construi şi am dovedit-o pe parcursul anului, suntem oameni cărora nu ne e frică, nu le e frică să se bată cu Traian Băsescu, cu sistemul lui, cu tentaţiile şi cu ameninţările lui. Ăsta e lucrul esenţial. Suntem oameni în care atât partidele noastre, cât şi o bună parte din publicul românesc au încredere. În momentul în care aceşti comentatori şi analişti de sondaje vin şi spun, „E jale la USL”, chiar pe sondajele lor, 50%…

Radu Tudor: „Se vor despărţi, o să fie sub 40%”…

Crin Antonescu: 50% este enorm. Sau cifra de încredere a politicienilor români este scăzută. Da, cifra de încredere, în general, a politicienilor, în momentul ăsta, în Europa, este scăzută, în România nu a fost grozavă niciodată, dar faptul, de pildă, că eu sau Victor Ponta avem cifre de încredere care sunt comparabile, uneori superioare cu ale unei personalităţi publice ca Mugur Isărescu, care, nota bene, nu e afectat de toate relele din imaginea publică proiectate asupra politicienilor, arată că există lideri ai opoziţiei care au încrederea publică. Şi încrederea publică vine tocmai din faptul că oamenii s-au convins că suntem hotărâţi, că suntem cinstiţi, că nu trişăm în această bătălie împotriva actualei puteri. În al treilea rând, e vorba de faptul că oamenii pe care noi îi conducem în această luptă sunt mulţi şi sunt buni. Noi, atunci când vorbim despre valoare în politică, sigur că judecăm atât personalităţi, cât şi partide pe două dimensiuni. Unu – capacitatea unui om sau unui partid de a câştiga puterea, în regim democratic. Doi – ce face el cu puterea după ce o câştigă. Or, cu tot respectul şi simpatia chiar pentru sceptici, pentru critici…

Radu Tudor: Pentru cei care vor o opoziţie mai dură…

Crin Antonescu: …nu este adevărat că România, România actuală, cu toate neajunsurile ei, este lipsită de politicieni şi de partide performante. Faptul că partidele noastre au reuşit să construiască o structură politică de asemenea anvergură, cum nu a mai existat în România, este un indiciu de performanţă. Faptul că liderii acestor două partide sunt în toate sondajele primii la încredere, primii la intenţie de vot – ca preşedinte, ca prim-ministru – este un indiciu de performanţă.

Radu Tudor: Corect.

Crin Antonescu: Faptul că în toate aceste mişcări deloc uşoare noi am fost urmaţi de partidele noastre, fără să se petreacă vreo convulsie majoră, este un indiciu de performanţă pentru partidele noastre, care au înţeles că această construcţie e necesară. Faptul că am dus, cum poate nu s-a mai întâmplat niciodată, nişte negocieri foarte dificile, le-am dus la capăt, până în etapa actuală, fără scandaluri şi fără lucruri de genul acesta, şi negocierile au fost acceptate în interiorul acestei construcţii este un indiciu de performanţă.

Radu Tudor: Numai că oamenii vă cer să mergeţi mai departe.

Crin Antonescu: Vorbeam despre faptul că există aceste premise. Şi în momentul în care aceste armate, ca să spunem aşa, că sunt nişte armate care luptă, de fapt, pentru democraţie în România şi pentru un mers normal al României, au rezistat în aceşti ultimi trei ani, ca să nu spun că la unii rezistenţa e mai veche. În fond, bătălia cu regimul Băsescu este mai veche. În fond, la putere, în ţara asta, de şapte ani, este Traian Băsescu. Călin Popescu Tăriceanu era prim-ministru al acestei ţări şi, în anumite privinţe, nu era de fapt la putere. Era prim-ministru în această ţară…

Radu Tudor: A fost şuntat, a fost, să spunem…

Crin Antonescu: …şi era monitorizat, urmărit…

Radu Tudor: Marginalizat.

Crin Antonescu: …marginalizat, contestat şi stânjenit în acţiunile sale de instituţii care ar fi trebuit să-l…

Radu Tudor: Sprijine.

Crin Antonescu: …să-l sprijine, ca prim-ministru, şi să-l asculte.

Radu Tudor: …într-o democraţie, corect.

Crin Antonescu: Deci, noi suntem într-o situaţie pe care trebuie s-o privim în faţă. Există toate aceste lucruri şi aceste partide, aceşti oameni care sunt, repet, mulţi şi performanţi, pentru că am vorbit de lideri centrali, dar vorbim de lideri locali, care, sigur, pot fi mai puţin simpatici pentru unii. Chiar pentru mine. Există aşa-numiţi baroni care au, unii dintre ei, nişte apucături sau un trecut care nu îmi era foarte simpatic nici mie. Dar nu se poate contesta faptul că ei sunt, în regim democratic, nişte performeri politici. Pentru că ei câştigă alegeri, au în continuare susţinere şi, atunci, cred că demersul politic corect nu este să conteşti un asemenea om, ci să te întrebi de ce un asemenea om câştigă alegeri şi cu autoritatea ta, ca om care faci politică la nivel naţional, ca om care vei guverna, să faci ca manifestări baroniale, să spunem aşa, să dispară. Orice om îşi poate folosi calităţile mai bine dacă este ajutat. Toate lucrurile astea nu se pot pierde. Se poate întâmpla ceva cu unul sau cu altul dintre noi, dar tot acest angrenaj, care s-a construit în timp, este, după părerea mea, imparabil şi puterea actuală ştie asta.

Radu Tudor: Solo spot, 20 de secunde, şi revenim cu preşedintele liberal Crin Antonescu, despre alegerile comasate şi puterea USL. Am revenit la „Punctul de întâlnire”. Vă spuneam, domnule preşedinte Crin Antonescu, comasarea alegerilor reprezintă un grav atentat la democraţie, în opinia mea, în opinia jurnaliştilor care lucrează la Antena 3, atentat la democraţie condamnat de toată societatea civilă şi de opoziţie. Şapte buletine de vot vor îngreuna serios procesul de votare, amestecarea temelor locale cu cele naţionale e premeditată pentru eludarea bilanţului catastrofal pe care îl are PDL, prin premier şi miniştrii săi. Aceste alegeri comasate, din punctul meu de vedere, ţinând cont de această diferenţă uriaşă între USL şi PDL, pe această garanţie pe care o dau sociologii şi toţi oamenii pricepuţi din ţara asta, care au trecut prin campanii electorale mult mai dure decât asta care urmează, spun, domnule, USL-ul câştigă, nu este niciun fel de îndoială. Dar modul în care se va vota la aceste alegeri comasate e cu un mare semn de întrebare. Nu vă temeţi că ceea ce face actuala putere şi că acest proces de comasare este premeditat, tocmai pentru a modifica, influenţa dorinţa de schimbare de populaţiei? Câţi oameni credeţi că vor reuşi să voteze şapte buletine de vot într-o cabină, mă rog, luând în calcul şi pensionari, şi oameni care, să zic aşa, au sau nu au chef vin la vot, pentru că vor să schimbe actuala putere. Sunt multe date care trebuie discutate. Comasarea alegerilor, din punctul meu de vedere, e ameninţarea principală. Şi mai este încă una: am spus, dintre abuzurile puterii în 2012, două vor fi cap de afiş: dosare întocmite unor lideri ai opoziţiei pentru schimbarea agendei publice şi racolarea prin mituire şi trafic de influenţă a oamenilor opoziţiei la centru şi în teritoriu. Cu asta vă luptaţi.

Crin Antonescu: Exact. Domnule Tudor, comasarea alegerilor, în sine, este un lucru de neacceptat, e un lucru scandalos şi aici, din fericire, parcă văd, aşa, primele semne ale unui protest la nivelul unor personalităţi civile, altele decât oamenii deja bine cunoscuţi, din Antena 3 şi cei care sunt socotiţi partizani ai schimbării. Am văzut, ca să dau un exemplu, cum doamna Alina Mungiu, personaj deloc apropiat de actuala opoziţie, ba chiar o bună vreme susţinător…

Radu Tudor: Un critic deschis, da.

Crin Antonescu: …susţinător în termeni rezonabili, dar susţinător al actualei puteri şi al actualului preşedinte, a protestat cu energie şi cu argumente extrem de solide, vehement a protestat, public, împotriva comasării alegerilor şi chiar a formulat, unora poate să li se pară comic, dar nu e, în ce hal am ajuns dacă nu se găsesc 100.000 de oameni să iasă în stradă în semn de protest faţă de aşa ceva. Dincolo de asta, convingerea mea e următoare sau interpretarea mea e următoarea: lucrurile se leagă. Eu cred că la povestea cu regionalizarea s-a renunţat, cel puţin până la noi ordine, nu atât datorită rezistenţei UDMR-ului, pe lângă care cred că se mai putea insista, ca să fiu delicat, ci datorită calculului pe care actuala putere l-a făcut – că regionalizarea nu salvează nimic din dezastrul electoral care îi aşteaptă. Sigur, regionalizarea ar fi creat nişte probleme şi partidelor noastre – redistribuirea candidaţilor, reorganizarea forţelor în teritoriu etc.

Radu Tudor: Dar vedeţi că personajul insistă, Traian Băsescu spune că vrea până la sfârşitul anului.

Crin Antonescu: Dar… Nu sunt foarte convins că insistă sincer. Cred că doreşte să se arate doar, eventual, în faţa studenţilor din diaspora, nu, consecvent, cu nişte idei de-ale sale reformatoare, chipurile. Dar revenind, ar fi provocat un haos instituţional şi mai mare, cu repercusiuni la electorat, direct, şi, în plus, ar fi politizat şi mai mult votul. Pentru că, pe spaţii mai mari, votul devine mai politic. Personalităţi de anvergură regională PDL-ul nu are, nu are, în niciun caz, în mai mare măsură decât Uniunea Social Liberală. Oricând, ca să dau un exemplu, noi puteam, pe orice regiune o împărţeau din Transilvania, să venim cu cineva ca Andrei Marga şi nu ştiu ce personaj de asemenea talie, fie şi regională avea PDL-ul, şi, atunci, combinaţia care să le dea ceva şanse este comasare plus racolare. Pentru că nu întâmplător, în finalul anului trecut, consacrarea comasării, în ciuda tuturor protestelor sau măcar rezervelor opiniei publice din România, s-a conjugat cu operaţiuni spectaculoase de transferare cu forţa sau cum să-i spun, de transfugi politici, din nou. Asta se va întâmpla…

Radu Tudor: Transfer contra cost.

Crin Antonescu: Ofensiva va fi majoră asupra aleşilor locali cu şanse – şi sunt mulţi şi cei mai mulţi sunt la USL. Aici va fi atacul major în speranţa în care aceşti oameni trec în partea cealaltă sub şantaj, sub alte tipuri de constrângere şi duc cu ei şi voturile pe care le au. Sigur că aici ştim cu toţii că într-o anumită măsură asta se întâmplă, alesul local duce nişte voturi după el. Bătălia în această situaţie cu şapte buletine, dincolo de confuzie, va fi un soi de care pe care, nouă revenindu-ne obligaţia de a-i face pe oameni să înţeleagă că în faţa a şapte buletine trebuie să ai un criteriu determinant. Va fi acela criteriul: domnule, votez cu primarul şi după aia mă duc pe toate cum am votat cu primarul sau votez pentru sau împotriva acestui puteri şi atunci mă duc cu ştampila cum m-am dus după acest criteriu. Sigur că nouă ne este mai greu, pentru că totuşi persoana este mai concretă decât mulţumirea sau nemulţumirea faţă de actuala putere. Dar este o bătălie pe care trebuie să o dăm. Din cauza asta tot la început de an spun în ceea ce mă priveşte, ştiu că este şi hotărârea celorlalţi colegi ai mei, că ne veţi vedea mai rar la televiziune. Sigur că după ce am fost criticaţi că suntem prea des, propaganda va sări şi va spune că, nu ştiu, suntem la Monte Carlo sau nu ştiu unde. Nu vom fi la Monte Carlo, vom fi în teritoriu, în ţară, în judeţe, în localităţi, chiar şi mai mici, şi pentru a ne pregăti oamenii, şi pentru a ne mobiliza şi mai ales pentru a avea acest dialog cu cetăţenii cărora trebuie să le facem foarte clar, împreună sigur, şi alături de presă, câtă luptă în continuare pentru ideea asta, că votul acesta în alegeri comasate este pentru viitorul României, nu este doar pentru primarul respectiv. Ce se va întâmpla şi în ce măsură presiunea pe care o pun în mod vădit deja asupra aleşilor noştri locali va reuşi, nu aş putea să vă spun. Sunt optimist, însă şi în această privinţă. Dacă facem bilanţul anului 2012 să ştiţi că ei nu au dezlănţuit presiunile doar în luna decembrie când au avut ceva recoltă, noiembrie-decembrie, tot anul.

Radu Tudor: 2011, da.

Crin Antonescu: Prin instrumentele bugetare, prin instrumentele cu dosare şi aşa mai departe, presiuni asupra tuturor primarilor noştri au existat. Dacă au rezistat până acum sunt optimist că rezistă încă un an.

Radu Tudor: Aş vrea să mergem la site-ul anterior să vă… Am reuşit să culeg cele mai importante idei, ce i se cere anume USL, în afara faptului că există. Şi am spus aici: USL i se cere mai multă implicare, acţiuni combinate politice şi civice, manifestaţii la Bucureşti şi în teritoriu, o comunicare mai bună şi o reacţie mai dură împotriva regimului Băsescu – Boc. Cu alte cuvinte, domnule preşedinte, nimeni, din punctul meu de vedere, nimeni dintre cei care doresc schimbarea nu pune la îndoială buna intenţie, pregătirea şi calitatea liderilor USL. În schimb, o parte dintre cei care doresc schimbarea, probabil mai apăsaţi de criză, cu probleme ceva mai mari în interiorul familiilor lor din cauza acestui regim nefericit care ne conduce, cu probleme de sănătate, care sunt apăsaţi de ceea ce se întâmplă în momentul de faţă în sistemul medical şi de faptul că regimul Băsescu vrea să-l privatizeze în beneficiul propriu şi să-l transforme într-un SRL care să genereze miliardari în euro peste noapte. Oamenii aceştia, din ce în ce mai mulţi aş putea spune, într-o ţară din ce în ce mai săracă şi cu mai multe probleme, vor o atitudine mai radicală. Vor din partea dumneavoastră spre exemplu, întâlniri, întruniri publice în marile oraşe ale României. Vor să vă vedeţi cu ei. Vor să le daţi într-un fel sau altul siguranţă. Vor, dacă se poate într-o zi, nu ştiu, să înconjuraţi Palatul Cotroceni, că sunteţi mulţi ai opoziţiei, foarte mulţi, câţi membri are PSD, câţi membri are PNL, câţi membri are PC, nu ştiu, acţiuni care din punctul lor de vedere să dea o oarecare satisfacţie a omului foarte-foarte revoltat împotriva acestei puteri. Apariţiile lor la televizor sunt foarte importante. Mulţumim lui Dumnezeu, aici la „Punctul de întâlnire” şi la toate emisiunile Antenei 3 se uită câteva sute de mii de oameni în fiecare zi. Este o audienţă foarte bună. Dar simt asta şi în mesajele care vin, oamenii vor ceva mai mult. Vor mai mult radicalism şi vor, dacă se poate, mâine să-l vadă pe Crin Antonescu la o mare întrunire la Iaşi, poimâine să-l vadă la Timişoara, peste o lună să-l vadă la Braşov şi aşa mai departe. Cred că întrunirile astea publice şi contactul direct contează enorm.

Crin Antonescu: Aşa este.

Radu Tudor: Vor mai mult radicalism şi vor, dacă se poate, mâine să-l vadă pe Crin Antonescu la o mare întrunire la Iaşi, poimâine să-l vadă la Timişoara, peste o lună să-l vadă la Braşov şi aşa mai departe. Cred că întrunirile astea publice…

Crin Antonescu: Aşa este.

Radu Tudor: …şi contactul direct contează enorm.

Crin Antonescu: Şi în anul care a trecut am făcut câteva astfel de întâlniri şi, paradoxal, au fost mai mulţi oameni în localităţi mici.

Radu Tudor: Asta spune ceva.

Crin Antonescu: Spune ceva. Au fost întruniri cu câteva mii de oameni şi acolo nu mai era vorba doar de membri ai noştri. Nu ştiu, dau un exemplu: la Filiaşi. Noi nu avem câteva mii de membri, nici noi, nici PSD, că Filiaşul tot are câteva mii de locuitori. Au fost 3.000-4.000 de oameni acolo, mai mult decât în oraşele mari. Sunt perfect conştient de aceste aşteptări. Vom face din anul 2012 un an de comunicare intensă şi sub acest aspect. Trebuie să spun foarte clar, că nu am niciun motiv să mă dau după deget, noi putem să facem oricând o manifestaţie de 30.000, de 50.000, de 70.000 de oameni. Dar dacă facem această manifestaţie şi strângem aceste zeci de mii de oameni, printr-un efort de organizare prin care noi, PSD, PC ne aducem membrii din ţară, nu am făcut mare lucru. Am făcut ceva şi dacă va fi nevoie vom face şi asta, dar nu am făcut mare lucru. Omul care aşteaptă de la noi, aşteaptă pe bună dreptate, pentru că noi suntem politicieni, noi suntem cei care avem dorinţa şi pretenţia că-l reprezentăm şi atunci e normal ca el să ne ceară, că el este acţionarul care ne investeşte.

Radu Tudor: Că ei vă investesc cu încredere au şi pretenţia mai mare.

Crin Antonescu: Trebuie însă să înţeleagă toată lumea că noi nu putem face tot în numele celorlalţi şi că există o mică părticică pe care fiecare e chemat să o dea şi el. De pildă, la un miting, să spunem, atunci când îl vom face în Bucureşti, vreau să nu-l facem cu membrii noştri de la Suceava, vreau să vină şi nişte mii de oameni, care au aceste probleme, aceste nemulţumiri, aceste aspiraţii până la urmă, din Bucureşti. Le vom face…

Radu Tudor: Oamenii sunt conştienţi că nu puteţi să adunaţi 100.000 de oameni în Piaţa Victoriei mâine dimineaţă, dar exerciţiul comunicării publice…

Crin Antonescu: Sigur, sigur…

Radu Tudor: …azi, la Sala Palatului, poimâine, la Sala Polivalentă şi aşa mai departe s-ar putea, zic eu, să mulţumească o parte dintre cei care spun că USL încă nu e foarte activ.

Crin Antonescu: Sigur că da, o vom face. Eu cred că trebuie să ne asumăm chiar şi riscul unor manifestaţii la care vin mai puţini oameni. Trebuie să conştientizăm foarte bine că România are o lungă tradiţie de neieşit în stradă. Altele sunt formele prin care noi ne manifestăm. Nu dramatizez, nu fac parte dintre cei care spun că nu se poate face nimic în România. Electoratul României a dat de fiecare dată, vă rog să reţineţi, cu excepţia lui 2009, prezidenţialele speciale – le-aş numi aşa – a dat de fiecare dată şansa schimbării. Niciun guvern nu a rămas două mandate întregi la rând, s-a votat schimbare şi în ’96, şi în 2000, şi în 2004, electoratul reacţionează. Nu avem, însă cultura protestului civil masiv, cultura protestului de stradă, pentru că asta ne este istoria şi nu are rost să o mai reiau. Până la urmă, noi vom încerca, chiar cu riscul şi eu îmi asum acest risc, să facem o manifestaţie la care prima dată să nu vină decât câteva sute de oameni, dar câteva sute de oameni nu aduşi de noi, repet, membri de-ai noştri, oameni care aşteaptă de la noi, fără să fie membri, că presupun că nu sunt toţi sau puţini dintre ei sunt membri ai unui partid politic. Sigur că atunci toată armata de propagandă a domnului Băsescu va arăta, „Ia uite care este audienţa opoziţiei…”, nu ştiu ce, cred că trebuie să ne asumăm acest risc. Şi pe de altă parte, cred că trebuie să organizăm foarte bine, încă de azi, ziua votului, pentru că tot ceea ce vorbim noi despre fraudă, despre pomeni, despre manipulări de tot felul, nereguli de un fel sau altul, se combate, cum s-a spus şi se ştie, prin prezenţă cât mai masivă, iar prezenţa cât mai masivă se asigură şi prin efortul de mobilizare. Adică eu trebuie să ştiu până atunci, eu… noi, în sensul acesta, eu – opoziţia, trebuie să ştim până atunci foarte bine o bună parte din cei care doresc să voteze cu noi, să ne îngrijim telefonic, prin contact direct, să-i mobilizăm, să-i batem la cap, ca să mă exprim băbeşte, să vină la vot, să-i convingem că nu e nimic mai important decât asta şi cred că, dacă vom fi capabili să facem acest efort, va fi copleşitor, pentru că, repet, România astăzi are două teme majore pe care simte fiecare pe nivelul său. Noi am crezut că, intrând în Uniunea Europeană, am ajuns la liman, în privinţa statului de drept, în privinţa unui nivel de trai de prosperitate, am crezut că trenul intră pe şine şi oricât de proaste ar fi guvernele României, el va merge. Nu e aşa. Avem nevoie din nou de putere politică onestă şi performantă.

Radu Tudor: Publicitate şi revenim în patru minute cu două concluzii foarte importante, cu liderul liberal Crin Antonescu. „Tiran nou fericit!” este ultima copertă a Caţavencilor, www.catavencii.ro, să spunem o aluzie cât se poate de transparentă la modul în care se guvernează astăzi în România. Este adevărat, avem de-a face cu o revistă de umor, dar ea este făcută de oameni inteligenţi şi care, de fiecare dată ne-au dat, să spunem, mesajul acesta că trebuie să şi râdem, nu este aşa? Domnule Antonescu, mai sunt caricaturi, îi mulţumesc lui Criv, un om care îmi trimite constant astfel de caricaturi foarte reuşite. Vă spun atât: la fel ca bancurile din vremea lui Ceauşescu, miştourile, glumele, poantele făcute pe seama actualei puteri au explodat. Este plin Internetul. Am decis să fac o selecţie, pentru că unele dintre ele sunt foarte reuşite. Este o acţiune populară, este o acţiune care demonstrează o, cum să spun, o atitudine şi o mentalitate a opiniei publice. Combină revolta cu miştocăreala, cu poanta, cu bancul. Oamenii ăştia au devenit eroi de bancuri.

Crin Antonescu: Este un simptom major şi este, apropo de cultura manifestării în raport cu chestiuni politice, ne este proprie şi după părerea mea explozia asta de parabancuri, că în fond sunt exact ce erau bancurile înainte, acum există ….

Radu Tudor: 2012 în viziunea PDL este asta.

Crin Antonescu: Această modalitate este cât se poate de simptomatică, este semnificativă.

Radu Tudor: Nicio altă putere, niciun alt regim politic în ultimii 21 de ani nu s-a mai bucurat de atâta, să spunem, atenţie din partea celor care fac bancuri politice.

Crin Antonescu: Nu.

Radu Tudor: Şi similitudinea cu regimul Ceauşescu este absolut evidentă.

Crin Antonescu: Şi niciun alt regim politic nu a fost în anul, să zicem ultimul an, anul preelectoral, nu a fost abandonat sau nu s-a capitulat în privinţa apărării virtuţilor sale. Nimeni, astăzi, nu mai spune că, premierul sau guvernul sau PDL sunt bune, corecte, performante. Cei care vor să-i facă servicii, şi sunt foarte mulţi, atacă opoziţia, atât.

Radu Tudor: „Nu vrem Kent, nu vrem valută, mai vrem minus 5%. Stima noastră şi mândria, Băsescu şi datoria!” O mostră de umor sănătos, românesc pentru o putere care, mă rog, face zile fripte românilor. Ne simţim ca în anii ’80, urmează să reînfiinţăm Serviciul în limba română al Europei Libere. Am aici în mână şi o să arăt la cameră, domnule Antonescu, scrisoarea pe care secretarul de stat american, Hillary Clinton, şeful diplomaţiei americane, fosta primă doamnă, a adresat-o primului-ministru al Ungariei, Viktor Orban, un om acuzat în mod deschis că duce Ungaria spre dictatură. Conţinutul acestei scrisori, din punctul meu de vedere, este important, demersul la fel. Vă întreb în felul următor: aveţi de gând să solicitaţi liderilor importanţi ai lumii, aşa cum este şi doamna Hillary Clinton, să tragă un semnal de alarmă în legătură cu acelaşi gen de abuzuri care se petrec şi în România?

Crin Antonescu: Da, pentru că în convingerea noastră ce se petrece în România nu este cu nimic mai prejos, cu nimic mai periculos, cu nimic mai ameninţător decât ce se întâmplă în Ungaria. Şi doi, da, pentru că nu sunt deloc partizanul ideii că din cauza crizei economice mondiale preocuparea pentru democraţie, pentru statul de drept, pentru valorile elementare ale unui astfel de sistem a scăzut sau că trebuie considerată scăzută. Dacă SUA, să zicem, sunt şi pentru noi categoric principalul partener de perspectivă politic, militar şi de alt ordin, sunt pentru că SUA au fost şi trebuie să rămână bastionul valorilor democratice, nu pentru că SUA sunt cea mai mare putere militară acum şi pe un viitor previzibil.

Radu Tudor: Este o ultimă idee pe care vreau să o supun discuţiei cu dumneavoastră, în această seară. Am zis aşa: majoritatea sociologilor şi analiştilor afirmă că, în ciuda eforturilor disperate de fraudare, PDL va pierde alegerile şi USL va forma viitoarea majoritate parlamentară şi guvernul la finalul anului. Sunteţi optimist că lucrul ăsta se va întâmpla, în ciuda războiului generalizat pe care vi l-a declarat puterea?

Crin Antonescu: Sunt categoric optimist, aşa am început această emisiune, aşa o termin, aşa încep acest an, aşa îl voi termina şi încă o dată spun, suntem oameni noi în fruntea acestor partide, oameni noi la această guvernare şi efortul nostru nu este doar de a câştiga alegerile, ci de a guverna România aşa cum ea nu a mai fost guvernată. Ăsta este un pariu greu, dar este un pariu pentru care ne luptăm şi pentru care avem nevoie de toţi cei care, sincer, în societatea românească, doresc acest lucru. Cum spuneam la Cluj, în preajma zilei de 1 Decembrie, cu cât se vor implica mai mulţi oameni în demersul nostru, cu cât vor fi mai interesaţi şi mai exigenţi, cu atât avem noi înşine şansa de a fi mai buni. Cu cât vor sta mai mulţi de-o parte, cu atât şansa noastră scade, nu doar de a câştiga alegerile, ci de a guverna aşa cum ne dorim şi cum România are nevoie.

Radu Tudor: Cine va fi primul-ministru al USL?

Crin Antonescu: Victor Ponta.

Radu Tudor: Victor Ponta.

Crin Antonescu: Acelaşi Victor Ponta.

Radu Tudor: Nu aveţi rezerve, nu aveţi îndoieli, nu aveţi…?

Crin Antonescu: Nu am nici cea mai mică rezervă. În finalul de an am văzut nişte atacuri speciale dedicate. După ce o bună parte a anului am fost, să zic aşa, victima favorită sau ţinta favorită, am văzut că Victor a fost gratulat cu o atenţie specială. Să fie foarte limpede, nu doar că în PSD poziţia lui Victor Ponta este a unui lider cu deplină autoritate şi un lider care este urmat de tot partidul, în USL el este un partener cu care vom merge, fără niciun fel de dubiu, până la capăt, adică până la capătul guvernării USL, nu doar până la capătul acestei bătălii. Este un om, repet, tânăr, un om care are capacitatea de a conduce un PSD altfel decât ştim vechiul PSD şi un om împreună cu care noi toţi putem să facem ceva cu totul nou din toate partidele noastre şi din această forţă politică.

Radu Tudor: Ce va face Crin Antonescu atunci când Victor Ponta va deveni prim-ministru, va fi un om foarte important? Nu o să prea mai aibă timp de USL, ca să spun aşa. O să aibă activitate guvernamentală. Ştiţi bine, că dacă ajunge acolo, la Palatul Victoria…

Crin Antonescu: Ponta va avea misiunea cea mai dificilă.

Radu Tudor: Ce face Crin Antonescu?

Crin Antonescu: I-am şi spus în telefonul pe care i l-am dat de Anul Nou, i-am zis: bucură-te, bea, mănâncă şi te veseleşte pentru că la anul, pe vremea asta, o să-ţi fie foarte greu. Ce va face Crin Antonescu? Va conduce PNL până la următorul său congres şi va fi la fel ca orice liberal, la fel ca orice social-democrat, angrenat, chiar dacă nu membru în guvern, în ceea ce USL are de făcut în această ţară. Voi fi categoric alături de primul-ministru şi de guvernul său care va fi şi guvernul meu.

Radu Tudor: Vă mulţumesc pentru această discuţie interesantă şi importantă. Primul invitat, lider politic al anului 2012. Să aveţi un an bun, domnule preşedinte!

Crin Antonescu: Mulţumesc foarte mult.

Radu Tudor: Mergem acum la Mihai Gâdea. Bună seara, Mihai. La mulţi ani! Începe „Sinteza zilei”. Am discutat aici cu preşedintele PNL, Crin Antonescu, despre măsurile USL pentru 2012 şi înţeleg că şi tu ai o temă foarte importantă în această seară legat de dosarele pe care actuala putere începe să le întocmească liderilor opoziţiei, chiar una din figurile centrale ale acestor dosare vine în această seară la „Sinteza zilei”.

Mihai Gâdea: Bună seara, Radu Tudor. Bună seara domnului preşedinte Crin Antonescu. Am urmărit emisiunea, discuţia, interviul cu foarte multă atenţie şi recunosc că s-au spus lucruri interesante, poate lucruri aşteptate de cei care îşi doresc schimbarea şi care vor ca anul 2012 să fie anul schimbării în România. Mă gândeam că direcţiile de propagandă din aceste zile ale actualei puteri – şi această propagandă este dusă atât de către liderii politici, cât şi de mijloacele de propagandă, şi aici mă refer la ziarele, televiziunile pe care le deţin, pe care le coordonează practic în acest demers – sunt trei: prima direcţie a acestei propagande sunt atacurile susţinute împotriva presei nesubjugate, neîngenunchiate de actuala putere. A doua direcţie este faptul că USL nu va rezista împreună şi a treia direcţie este că USL nu va câştiga cu pese 50% aceste alegeri. Voiam să vă întreb pe dumneavoastră, domnule preşedinte Crin Antonescu, pe Radu Tudor, cu privire la prima chestiune. Cu câteva excepţii, cu excepţia noastră şi a altor câteva figuri ce au rămas în peisajul media, este limpede ce se întâmplă acum, este limpede care este direcţia şi toată ziua – buna ziua, la aceste posturi de televiziune, în aceste ziare nu există decât aceste teme obsedante pe care, pe scurt, le-am prezentat mai devreme. Care este punctul dumneavoastră de vedere cu privire la aceste două direcţii? Credeţi că vor reuşi să inducă acest sentiment că USL nu este capabil să câştige, pe de o parte, şi pe de altă parte, faptul că USL nu va putea rezista împreună până la alegerile din acest an?

Crin Antonescu: Bună seara, domnule Gâdea. La mulţi ani! Mă bucur să vă revăd.

Mihai Gâdea: La mulţi ani!

Crin Antonescu: Mi-aţi lipsit câteva zile, cred că nu numai mie.

Mihai Gâdea: Mulţumesc.

Crin Antonescu: Vă doresc un an bun, un an bun profesional şi personal! Nu. Sigur, propaganda, orice propagandă, mai ales când este făcută cu mulţi bani în spate, are efect. Este clar însă că noi avem responsabilitatea şi posibilitatea, noi vreau să spun acum, în primul rând politicienii, cei din opoziţie, despre asta am vorbit mai mult cu Radu Tudor mai devreme, să mergem să-i convingem pe oameni să vină la vot şi să voteze ceea ce doresc ei. Restul, sondajele care se fac, se vor mai face, pentru că aţi văzut deja o nouă specialitate, sondaje care nu mai măsoară intenţia de vot, ci măsura în care cred românii că va face USL 50%. Avem de-a face cu specialităţi, cu rafinamente mai complicate chiar decât cele gastronomice de sărbători. Noi trebuie să ne vedem de treabă şi noi avem o singură şansă, pe care însă nu o vom rata. Nu cred că vom rata această şansă, nu cred că românii nu vor veni într-o măsură suficientă la vot şi nu cred, de asemenea, că fie şi asediaţi, aşa cum sunteţi dumneavoastră şi cei care mai fac presă liberă în România, nu veţi rezista. Vom rezista şi veţi rezista pentru că avem în spate milioane de oameni. Avem în spate, nu atât noi, politicienii ca persoane, cât valorile pentru care ne luptăm. Ţara asta are dreptul la ele şi le va apăra.

Radu Tudor: Mihai, eu vreau să spun doar atât, ca având această experienţă la care, mă rog, ţin foarte mult, a anilor ’80, a lui decembrie 1989, o parte la Timişoara, o parte la Constanţa, vreau doar atât să spun: cu cât mai mare oprimarea, cu atât mai sigură schimbarea.

Crin Antonescu: Corect.

Radu Tudor: Îţi dorim o emisiune plăcută.

Mihai Gâdea: Mulţumesc.

Etichete:, , , , , , , , , , , , , , , ,

2 comentarii pe “Transcrierea emisiunii ”Punct de întâlnire”, invitat Crin Antonescu (8.01.2011)”

  1. anonimcunumesinr50 9 ianuarie 2012 la 10:15 PM #

    Super! Pentru ce-i ce nu prea ajung sa se uite la TV e bine si asa! Multumim

    Apreciază

  2. Zamfira 7 iulie 2012 la 10:52 PM #

    D-le Radu Tudor, va urmaresc si imi place emisiunea d-voastra si interventiile la A3, la Sinteza zilei. Vreau sa va spun ca oamenii, mai ales cei din mediu rural,trebuie bine instruiti cum sa voteze la referendum. Dupa cum am inteles ca se formuleaza intrebarea, cei ce nu il mai vor pe Basescu trebuie sa voteze ”da”. Multi oameni nu citesc intrebarea si daca nu il mai vor pe Basescu vor vota”nu”, cum e firesc atunci cand nu mai vrei ceva.Asta este parerea mea, poate nu e corect cum gandesc eu. Asta am vrut sa va spun. D aca este cazul, stiu ca d-voastra puteti trimite mai departe. Va multumesc si va doresc sanatate si multe bucurii!

    Apreciază

%d blogeri au apreciat: