M. Pana (Curs de Guvernare): Au venit cifrele. Dansul deficitelor: 2011, an de cotitură în execuţia bugetară

De-abia anul trecut am reuşit să inversăm tendinţa de creştere a cheltuielilor bugetare totale şi să le readucem sub nivelul din 2009. Ceea ce ne-a permis să diminuăm deficitul bugetului general consolidat sub nivelul din 2008 şi să creăm premizele unui rezultat pe 2012 apropiat de cel „regulamentar”, din 2007.

Deficitele bugetare din anii 2006 şi 2007, care au încadrat momentul aderării la Uniunea Europeană, au fost sub limita de 3% cerută prin tratatul de la Maastricht. Tocmai în anul de maximă creştere economică 2008 s-a dublat suma cheltuită fără acoperire în veniturile realizate.

Majorarea cheltuielilor spre limita de 40% a continuat în anii de declin economic 2009 şi 2010 îndeosebi pe baza angajamentelor sociale excesive luate la finele lui 2008, dar şi ca urmare a reducerii Produsului Intern Brut, la care se raportează rezultatul net al execuţiei bugetare.

De menţionat că am prezentat pentru comparabilitate cifrele comunicate pentru execuţia cash la final de an. Potrivit metodologiei europeane, deficitele consfinţite la Bruxelles, au fost mai mari, de pildă 8,3% pentru anul 2009, cel mai recent pentru care avem atât execuţia cât şi PIB-ul cu valori definitive.

Venituri şi cheltuieli

Pe partea de venituri, ar fi de notat reducerea ponderii impozitelor pe profit ( de la 2% la 1,9% din PIB), păstrarea aproape la acelaşi nivel a impozitului pe salarii şi venit (3,5% din PIB) şi majorarea puternică a încasărilor din TVA ( de la 7,6% la 8,7% din PIB).

Faţă de anul precedent, au scăzut considerabil cheltuielile de personal, de la 8,3% la doar 7% din PIB, adică deja sub pragul de 7,2% fixat pentru 2012. În schimb, au crescut cheltuielile cu bunuri şi servicii de la 14,6% la 15,5% din PIB.

O situaţie interesantă se regăseşte la bugetul Fondului naţional unic de asigurări de sănătate, care a fost direcţionat în proporţie de 7% spre cheltuieli de personal şi 93% spre cheltuieli cu bunuri şi servicii. Ceea ce explică nivelul de salarizare şi număr de personal, precum şi plecările masive în străinătate.

Bugetul asigurărilor sociale rămâne punctul nevralgic

Datele mai arată că 2011 a adus, prin raportare la PIB, cel mai înalt nivel al veniturilor din ultimii şase ani. Faţă de 2010, bugetul de stat şi-a majorat gradul de acoperire a cheltuielilor cu veniturile încasate de la 66% la 75%, cel pentru şomaj de la 34% la 61% iar cel pentru sănătate de la 75% la 84%.

Din păcate, singura evoluţie negativă a gradului de acoperire s-a înregistrat exact acolo unde a contat mai mult, deoarece se efectuează şi cele mai mari transferuri de la bugetul de stat, şi anume la bugetul asigurărilor sociale. De la 75%, s-a ajuns la 72,5% (deşi contribuţiile de asigurări şi-au sporit ponderea în venituri !), urmare a evoluţiilor demografice.

Subvenţiile acordate de la bugetul de stat în principal pentru plata pensiilor, deoarece sumele colectate la bugetul asigurărilor sociale nu erau suficiente, au totalizat 13,33 miliarde lei, adică 2,4% din PIB. Altfel spus, o parte semnificativă din pensii sunt plătite de către toţi românii ( inclusiv de către pensionari, prin plata TVA şi a impozitelor pe venit) şi, în plus, au afectat puternic şi deficitul bugetar.

Etichete:, , , , , , , , , , , ,

Comentariile nu sunt permise.

%d blogeri au apreciat asta: