Presa internaţională de marţi notează că austeritatea a devenit un subiect controversat în Europa, iar protestele declanşate în ţări europene, printre care şi România, pun din ce în ce mai mult în discuţie viabilitatea politică pe termen lung a acelui tip de programe de austeritate impuse de UE şi FMI ţărilor în dificultate şi îndatorate din Europa. Demisia premierului român Emil Boc este un semnal de alarmă puternic asupra problemelor cu care se confruntă ţările din afara zonei euro.
Wall Street Journal /WSJ/ comentează că premierul român Emil Boc a demisionat luni după seria de proteste violente la nivel naţional împotriva reducerilor bugetare şi a standardelor de trai în scădere, în contextul în care agitaţia politică tot mai profundă, alimentată de criza economică prelungită din Europa, s-a extins pe întreg continentul. Mii de români au ieşit pe străzile hibernale din Bucureşti şi alte oraşe, în ultimele săptămâni, pentru a-şi revărsa furia faţă de guvernarea de centru-dreapta a lui Boc, care a pus în aplicare măsuri dure de austeritate într-un efort de a redresa finanţele statului.
Colapsul încrederii în Boc şi echipa sa reflectă sprijinul popular în scădere faţă de strângerea curelei după ani de impozite mai mari şi reduceri ale salariilor din sectorul bugetar şi ale pensiilor, care până acum nu au fost însoţite de o revenire la creşterea economică robustă.
Relevând că şi Slovacia vecină lovită de criza din Europa a fost zguduită vineri de cele mai mari proteste de la sfârşitul comunismului încoace, WSJ a apreciat că astfel de revolte pun din ce în ce mai mult în discuţie viabilitatea politică pe termen lung a acelui tip de programe de austeritate impuse de UE şi FMI ţărilor în dificultate şi îndatorate din Europa.
UE şi FMI, care au salvat România din pragul insolvenţei în 2009, printr-un împrumut de 26 miliarde de dolari condiţionat de reduceri de cheltuieli şi alte măsuri, au declarat, luni, că ‘programul lor rămâne pe făgaş’. Creditorii au subliniat că ‘consolidarea fiscală a îmbunătăţit credibilitatea României”.
Dacă politicienii par să şovăie în angajamentul lor faţă de planurile de austeritate, acest lucru ar putea creşte costurile de împrumut ale ţării pe pieţele de capital, au avertizat analiştii.
România este al doilea membru cel mai sărac al UE, cu PIB-ul pe cap de locuitor sub jumătate din media blocului şi nu a adoptat euro. Ca multe ţări din Europa, a făcut datorii şi a crescut cheltuielie de stat în timpul anilor de creştere rapidă şi credit uşor înainte ca criza financiară globală din 2008 să declanşeze o recesiune.
Reducerile de cheltuieli ulterioare au consolidat finanţele publice, dar au acţionat ca o frână în calea redresării economice. PIB-ul s-a redus cu 7% în 2009. Economia a crescut cu aproximativ 2,5% în 2011 şi este de aşteptat să crească cu 1,5%-2% în acest an. Dar nu este suficient pentru a recupera terenul pierdut în timpul crizei, consideră WSJ. Totodată, este clar că românii şi-au pierdut răbdarea faţă de liderii politici, unii consideraţi corupţi şi intangibili.
Ca un indiciu al stării de spirit populare, imagini televizate ale unei reuniuni de prânz sponsorizate de Ministerul român de Finanţe şi Banca Naţională, la care a participat şi şeful misiunii FMI în ţară, au declanşat critici dure din partea unor politicieni din opoziţie şi comentatori din mass-media. Evenimentul, care a avut loc la un restaurant dintr-o staţiune de munte, nu a fost deosebit de luxos, dar a fost suficient pentru a alimenta furia, este de părere publicaţia. Oficialul FMI a negat orice comportament inadecvat, aminteşte ziarul.
Guvernul Boc a tăiat aproximativ 200.000 de locuri de muncă din sectorul public din 2009 încoace. Traian Băsescu a declarat că încă 100.000 de locuri trebuie eliminate până la sfârşitul acestui an. Salariile bugetarilor au fost reduse cu 25%. Guvernul a luat măsuri pentru a ridica vârsta de pensionare şi a elimina pensiile speciale pentru militari sau poliţişti. A crescut TVA-ul şi a tăiat din subvenţii, inclusiv ajutorul pentru încălzire, aminteşte WSJ.
New York Times relevă că premierul Boc este cel mai recent lider european care a căzut victima unei stări de spirit de indignare publică privind măsurile de austeritate şi creşterea stagnantă. Economia a început să crească din nou după o recesiune profundă în 2009 şi 2010, dar popularitatea lui Boc a avut de suferit după ce a crescut taxele şi a operat reduceri mari ale salariilor bugetarilor pentru a se conforma unui program de salvare al FMI.
Prin demisia sa, Boc se alătură seriei de lideri din UE care au părăsit mandatul: în ţări care au primit bailout-uri, precum Portugalia, Grecia şi Irlanda, în ţări cu teren şubred ca Spania şi Italia şi în ţări mai stabile fiscal ca Finlanda, Danemarca şi Slovacia. Preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, speră să evite să-şi vadă numele adăugat la lista de lideri demişi atunci când alegătorii vor merge la vot în această primăvară, dar publicul a demonstrat un ”apetit vorace” pentru o schimbare politică în contextul în care condiţiile economice dificile persistă.
Chiar dacă atenţia Europei rămâne concentrată asupra negocierilor privind datoria Atenei şi repercusiunilor pentru euro, demisia lui Boc serveşte drept un memento puternic al problemelor cu care se confruntă ţările din afara zonei euro.
Spre deosebire de Ungaria, care depune eforturi pentru a se stabiliza şi a avut negocieri accidentate cu FMI, România este ‘pe făgaş’ în obiectivele de a îmbunătăţi creşterea economică, în timp ce menţine stabilitatea fiscală şi financiară, potrivit evaluării de duminică a progreselor ţării în conformitate cu programul de împrumut, făcută de reprezentanţii de la FMI, Banca Mondială şi UE. ‘Nu anticipez că schimbarea de guvern va duce în mod necesar la schimbări majore în acest sens’, a declarat Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI pentru România, într-un interviu telefonic pentru New York Times de la Bucureşti. ‘Focalizarea-cheie este de a menţine stabilitatea economică pentru care s-au depus eforturi majore şi greu câştigată, pe care România a realizat-o cu unele sacrificii considerabile în ultimii ani’, a subliniat el.
Austeritatea a devenit un subiect controversat în Europa, în contextul în care criza datoriilor s-a agravat. Din Grecia în Irlanda, adversarii au criticat o filosofie impusă de Germania şi cancelarul Angela Merkel, pentru ceea ce ei consideră a fi reduceri dureroase în domeniul serviciilor şi locurilor de muncă ale bugetarilor pentru a plăti pentru decizii proaste ale unor instituţii financiare şi gestionarea incorectă a unor guverne. Mulţi economişti, în special din SUA, susţin că înăsprirea cheltuielilor într-un moment de stagnare sau de recesiune nu face decât să împiedice recuperarea robustă. Franks a spus că FMI oferă un colac de salvare şi acordă unor ţări precum România mai mult timp pentru a opera schimbările necesare. ‘În final, pentru ţări mici ca România, în special pieţe emergente, abilitatea de a gestiona deficite fiscale mari este constrânsă de dorinţa cuiva de a împrumuta,’, a spus Franks.
Analiştii politici spun că demisia lui Boc nu este o surpriză. ‘Din punct de vedere politic, coaliţia de guvernământ a fost deja epuizată’, a declarat analistul politic şi consultantul Dorel Şandor. El a afirmat că demonstraţiile au dezvăluit o dezamăgire profundă faţă de toate partidele politice, nu doar faţă de guvern. ‘Oamenii de rând de pe stradă reacţionează faţă de toţi iar acest lucru ar putea fi un semn de probleme reale pentru mediul politic din România”, a explicat el.
Potrivit Financial Times, Boc a demisionat într-o încercare clară de a detensiona protestele împotriva măsurilor de austeritate şi presupusului clientelism al guvernului, care au mocnit timp de trei săptămâni. FT apreciază că, în pofida protestelor, demersul lui a venit ca o surpriză. Unii analişti au remarcat faptul că guvernul a făcut unele concesii demonstranţilor, iar protestele au părut să-şi piardă avântul înainte de a fi fost întrerupte brusc de vremea deosebit de rece din Europa Centrală. ”Demersul de astăzi al premierului ar trebui să fie văzut mai mult ca un semn de disperare, având în vedere presiunea puternică asupra guvernului de a ceda la proteste din ultimele săptămâni, versus poziţia puternică a UE-FMI privind probleme cum ar fi salariile din sectorul bugetar şi pensiile’, a declarat Simon Quijano-Evans, strateg privind pieţele emergente la ING.
Ziarul Scotsman notează că premierul desemnat Mihai-Răzvan Ungureanu s-a angajat rapid să continue reformele economice nepopulare, dar numirea lui poate face prea puţin pentru a potoli furia populară. Demisia lui Boc, cu nouă luni înainte de alegerile parlamentare programate pe care părea condamnat să le piardă, a stimulat apetitul pentru mai multă schimbare în echipa care a apelat la FMI în 2009, pentru a primi 20 de miliarde de euro în scopul prevenirii colapsului financiar.
Ziarul mai relevă că unii protestatari ar dori să vadă şi plecarea lui Băsescu, care este, la fel ca Boc, un ”produs” al PDL şi un susţinător vocal al programului de austeritate.
În timp ce USL vrea alegeri anticipate, nu are suficiente locuri în Parlament pentru a bloca confirmarea lui Ungureanu, exceptând cazul în care poate atrage dezertori din coaliţia anterioară a PDL, minorităţi etnice şi un grup de independenţi.
Protestatarii sunt furioşi pentru standardele de trai scăzute şi ceea ce spun ei că este corupţia extinsă într-o ţară în care venitul mediu este sub 350 de euro – un sfert din salariul minim legal din Franţa – iar unele sate şi chiar părţi ale capitalei nu au apă curentă sau electricitate, scrie Scotsman.
Băsescu, un fost căpitan de vas cunoscut pentru abordarea sa deschisă, deţine o poziţie care este teoretic în mare parte ceremonială, dar care acum este văzută de mulţi drept sediul real al puterii. Mandatul său expiră în 2014. El speră ca schimbarea la vârful guvernului să-i acorde PDL un moment de respiro pentru a recâştiga teren în sondaje, deşi se află cum mult în urma poziţiei din trecut, la sub 20% sprijin.
Şi ziarul britanic The Independent relevă că Boc este ultima victimă a măsurilor de austeritate aplicate în UE, subliniind la rândul său că, în realitate, Băsescu are multă putere şi ia multe decizii-cheie, o situaţie care a contribuit la climatul politic agitat. Ziarul mai aprecizează că, deşi România nu a adoptat încă moneda euro, ţara s-a angajat să se alăture clubului monedei unice la un moment dat.
Los Angeles Times relevă că austeritatea a devenit cuvântul de ordine în Europa, unde guvernele au operat reduceri de cheltuieli şi au încercat să ţină în frâu datoriile pentru a ajuta la restabilirea încrederii în moneda euro afectată. Astfel de reduceri de austeritate sunt adesea un gen de ”dinte-pentru-dinte” pentru supravieţuirea financiară a unor ţări strâmtorate: România a facut reduceri radicale pentru a obţine un împrumut de 26 miliarde de dolari de la FMI, UE şi Banca Mondială.
Dar în România şi în alte ţări, reduceri atât de profunde sunt extrem de nepopulare. Grecii susţin că măsurile de austeritate nu stabilizează economia care se clatină.
Bloomberg relevă că noul cabinet trebuie să reconstruiască sprijinul coaliţiei de guvernământ după protestele violente faţă de măsurile de austeritate mandatate în cadrul unui împrumut de salvare. Preşedintele Senatului, Vasile Blaga, a declarat într-un interviu telefonic pentru agenţie că este încrezător că coaliţia are voturile necesare pentru a trece aprobarea noului guvern prin Parlament.
Demisia premierului Emil Boc, desemnarea lui Mihai-Răzvan Ungureanu pentru formarea unui nou cabinet, precum şi situaţia generală din România sunt consemnate marţi în paginile ştirilor internaţionale ale celor mai importante cotidiene spaniole, care scriu la unison că măsurile dure de austeritate, provocate de criza economică, au fost cele care au forţat anunţul demisiei.
Preşedintele Traian Băsescu a anunţat desemnarea noului prim-ministru după ce, cu câteva ore înainte îl sacrificase pe Emil Boc pentru a domoli furia oamenilor şi protestele dure antiguvernamentale, scrie cotidianul El Pais, cu precizarea că această chestiune a înlocuirii premierului a fost discutată încă din luna decembrie, potrivit preşedintelui.
Recent plecată din România, misiunea FMI şi a Comisiei Europene arăta că nu vede vreun motiv pentru ca schimbarea guvernului să aibă vreo influenţă asupra acordului de împrumut, excluzând orice legătură între rezultatele misiunii de observare şi demisia premierului, mai notează cotidianul spaniol. De asemenea, acesta mai observă că Boc a plecat cu capul sus de la guvernare, după ce, în urma celor doi ani de recesiune, a reuşit să încheie 2011 cu o creştere economică de 2,5% – una dintre cele mai importante rate de creştere din UE – şi ar putea încheia 2012 cu o creştere de 2%. În sfârşit, El Pais aminteşte şi că în Grecia sau Italia criza şi măsurile de austeritate i-au costat funcţiile pe premierii Georgios Papandreu, respectiv Silvio Berlusconi, iar în Marea Britanie, Olanda, Irlanda, Portugalia, Danemarca şi chiar Spania, guvernele şi-au schimbat culorile politice din 2010.
Premierul Emil Boc şi-a anunţat demisia în urma protestelor dure care au avut loc împotriva politicii sale de austeritate, scrie la rândul său cotidianul El Mundo. Acesta relatează că Boc a dat asigurări că plecarea sa de la guvern are drept obiectiv principal ‘calmarea situaţiei politice şi sociale a ţării’. El Mundo aminteşte că România, lovită de criza economică, a fost scena unor manifestaţii puternice împotriva reducerilor salariale aplicate de guvern, eliminării de mii de locuri de muncă şi creşterii impozitelor, cerând demisia lui Boc şi a preşedintelui Traian Băsescu, pe care îl acuzau de autoritarism. Perceput drept ‘marioneta’ preşedintelui, mai scrie cotidianul spaniol, Boc şi-a apărat din nou politica de economisire, arătând că aceasta ‘a salvat ţara de la colapsul economic’.
În aceeaşi termeni şi despre aceeaşi situaţie din România scriu marţi şi cotidienele La Razon ori La Vanguardia, iar ABC consemnează pe scurt că premierul român a căzut în urma protestelor împotriva planurilor de austeritate, iar de acum legislativul urmează să ratifice numirea la şefia guvernului a şefului serviciilor de informaţii externe, Mihai-Răzvan Ungureanu. Acest din urmă cotidian spaniol aminteşte că guvernul de la Bucureşti a aprobat reduceri şi tăieri sau creşterea TVA pentru a putea respecta condiţiile împrumutului de 20 de miliarde de euro de la FMI şi stimula economia, lovită de o recesiune puternică.
Cotidianul Publico, ce are vederi evidente de stânga, scrie că revoltele populare împotriva reducerilor FMI au doborât guvernul român. Publicaţia aminteşte că Boc a fost profesor universitar şi afirmă că, în ciuda faptului că este un om al dreptei, ca mulţi dintre politicienii din ţară, a fost preşedinte al Uniunii asociaţiilor studenţilor comunişti, între 1987 şi 1989. Ulterior, a fost ales deputat în legislativul de la Bucureşti şi a avut o activitate intensă de militant de centru-dreapta, mai notează Publico, apreciind că Boc este un supravieţuitor politic, care a depăşit fără prea multe probleme dificultăţile tranziţiei de la dictatura comunistă la democraţia parlamentară şi a îmbrăţişat neoliberalismul.
După trei ani de austeritate, România este în continuare obligată să aplice reforme, titrează Le Monde. Pentru că a fost în linia întâi, atunci când preşedintele Traian Băsescu s-a făcut mai discret, Boc a plătit preţul reformelor în care s-a angajat. El este, deci, obligat să motiveze cura de austeritate introdusă în 2009. În acel an, România, lovită din plin de criza economică, a împrumutat 20 de miliarde euro de la Fondul Monetar Internaţional (FMI), Banca Mondială şi Uniunea Europeană (UE). În martie 2011, un al doilea acord, menit să prevină o agravare a crizei, a fost semnat pentru o linie de credit în valoare de cinci miliarde de euro.
În schimb, statul român s-a angajat să aplice un sever program de economii, în special prin reducerea cu 25% a salariilor personalului bugetar, îngheţarea pensiilor şi majorarea TVA de la 19 la 24%. Reprezentanţii FMI, susţinuţi de cei ai Uniunii Europene, au mai cerut liberalizarea treptată a pieţii energiei şi gazelor, notează ziarul francez.
Destinate să reducă deficitul bugetar, aceste reforme sunt pe cale să bulverseze economia românească, susţinută îndeosebi de cererea internă. ‘În 2007 şi 2008, creşterea economică a României atingea anual circa 8% din PIB, din care jumătate provenea din consumul casnic. Dar această creştere era nesustenabilă. Consumatorii casnici beneficiau de majorarea salariilor care le permitea să obţină foarte uşor credite’, explică Sandrine Levasseur, economist la Observatorul francez pentru conjuncturi economice.
În opinia sa, ‘România va ieşi destul de greu din situaţia actuală, deoarece politica de austeritate nu face decât să se adâncească sărăcia. În absenţa cererii interne, singura speranţă a României constă în relansarea economică a zonei euro. Ţara va putea să-şi reia atunci exporturile de care este foarte dependentă’. ‘Dar acestei ţări îi lipseşte un sector dominant, cum ar fi tehnologia de vârf în Cehia sau sectorul auto în Slovacia’, nuanţează ea. Exporturile româneşti sunt foarte diversificate – aparate electrice şi electrocasnice, automobile cu preţuri scăzute, textile -, care însă generează o valoare adăugată redusă, încheie Le Monde.
Criza datoriei a făcut o nouă victimă politică, premierul român Emil Boc. Situaţia din România dovedeşte că Europa Centrală şi de Est sunt în prezent fragilizate. Guvernul ungar s-a confruntat în acest week-end cu un marş de protest al opozanţilor, iar manifestaţiile anti-corupţie s-au înmulţit în Slovacia. În Republica Cehă, acordul european a destabilizat guvernul iar Slovenia a cunoscut deja alternanţa, în urma crizei datoriilor, scrie publicaţia franceză La Tribune.
La Tribune aminteşte că în 2009 Bucureştiul a solicitat un ajutor de 20 de miliarde de euro de la FMI pentru a evita falimentul. Evident, instituţia cu sediul la Washington a pus condiţiile sale, în special în termeni de consolidare a finanţelor publice. Pensiile au fost îngheţate, salariile bugetarilor tăiate cu un sfert. Pentru a merge chiar mai repede, TVA-ul a trecut de la 19% la 24%.
Într-o primă etapă, aceste măsuri au fost bine acceptate şi cu numai câteva luni în urmă cancelariile au lăudat admirabila ‘pasivitate’ a românilor, în special prin comparaţie cu rezistenţa grecilor, portughezilor sau italienilor. În 2011, deficitul bugetar a fost adus de la 6,9% la 4,9% din PIB. Dar efectele acestei consolidări au sfârşit prin a greva prea greu populaţia, deoarece creşterea economică a rămas slabă. După doi ani de declin puternic în 2009 şi 2010 (-7,1% şi -1,9%), PIB-ul nu a crescut în 2011 decât foarte modest (+1,7%) iar previziunile de creştere pentru 2012 au fost revizuite de Comisia Europeană de la 3,1% la 2,1%. Rata şomajului a crescut anul trecut de la 7,3%, la 8,2%.
Radu Zlati 
Comentarii recente