B. Mateescu: Ce spun şi mai ales ce nu spun sondajele de la început de martie

Scriam cu trei săptămâni în urmă:

„O să apară IMAS-ul pe februarie, unde procentul celor care votează va fi peste 58% din populaţie, USL va fi în jurul lui 49%, iar PDL peste 16%. Nu am informaţii din interior, dar e în logica eşantioanelor din şcoala maximalistă„.

Rezultatele apărute în ultimele zile în „Adevărul” arată astfel: USL 49,2%, PDL 17,8%. În plus, PDL a pierdut locul doi în încă o provincie istorică, Bucureşti şi Transilvania rămânând singurele spaţii unde este pe locul doi.

O observaţie: scorul UDMR deformează valorile celorlaltor partide în Transilvania. Cifrele acolo sunt aparent următoarele:

1. USL 38,9%. Mult sub scorul la nivel naţional (49%) sau sub performanţa în alte regiuni istorice (cel mai slab USL stă în Moldova – 48%).

2. UDMR 19,4%.

3. PDL 19,2% (un pic peste scorul la nivel naţional de 17,8%).

4. PP-DD 15% (doar în Bucureşti este mai slab).

Analiza de mai sus este însă în cea mai mare parte greşită şi neglijentă. Dacă excludem intenţia de vot pentru UDMR, ca să ajungem într-o situaţie asemănătoare cu cea din celelalte provincii istorice, scorurile devin de fapt:

1. USL 48,2%. În continuare mai slab decât la nivel naţional, dar la acelaşi nivel cu Moldova. UDMR în Transilvania şi PP-DD în Moldova împiedică USL să urce peste 50% la nivel naţional în sondajele IMAS.

2. PDL 23,8%. Cel mai bun scor din orice provincie istorică, chiar şi peste Bucureşti.

3. PP-DD 18,6%. Mai bine decât Bucureşti (14%) sau Muntenia (16,8%). Doar în Moldova stă PP-DD mai bine (24,3%). (!).

În altă dezordine de idei, într-un sondaj CSOP din luna februarie s-au adresat câteva întrebări interesante privind percepţia partidelor politice. PDL ocupă locul 1 doar la „cel care apără cel mai mult interesele firmelor” şi la „politicienii cei mai corupţi”. La apărarea intereselor săracilor, pierde în faţa USL (6-25), la fel şi la „partidul care are oamenii cei mai competenţi” (9-30), „preocuparea faţă de nevoile oamenilor” (7-25) sau „dorinţa de a schimba ceva în bine în ţară” (9-28). Cifrele nu au de ce să surprindă, ele sunt exact procentele din totalul populaţiei pe care le vedem la PDL sau la USL de luni de zile, cu un oarecare spaţiu gol la PDL („nu-mi place partidul, dar votez forţa politică cea mai apropiată de Traian Băsescu”).

Ce nu se prea vede în sondajele de la început de martie:

1. Putere. MRU – efectele popularităţii sale nu se reflectă în scorul PDL. Iată ce vreau să spun: să zicem că 60% dintre români spun conform sondajelor că vor veni să voteze. Tot conform sondajelor, 20% dintre români au încredere mare sau foarte mare în MRU. Ar fi uşor să presupunem că vor vota PDL. Dar atunci scorul PDL ar fi 20/60 = 33%. Şi asta excluzând pe cei care votează PDL fără să aibă încredere în MRU (există şi astfel de cazuri). Dar scorul PDL nu este 33%. Atunci, una din supoziţii este greşită şi:

a) încrederea în MRU este mult mai mică decât cea indicată de sondaje. Puţin probabil. CCSB: 28%, IMAS 22%, CSOP 20%. Şi am luat scorul cel mai mic.

b) popularitatea lui MRU nu s-a transferat asupra PDL. Joncţiunea nu s-a produs (încă).

c) MRU obţine încrederea multor români care nu se văd votând – ceilalţi 40% din paragraful de mai sus – şi care nu apar în rândul votanţilor PDL (încă).

2. USL. Efectele grevei parlamentare şi mai ales ale răspunsului PDL la greva parlamentară nu se văd în sondajul IMAS şi nici în cel CSOP. Explicaţie:

11-19 februarie, CSOP face sondajul, nu prinde decât impactul grevei şi foarte puţin din al afişelor, USL 48-PDL 20.
17 februarie: PDL anunţă că va pune afişele şi va pune hârtii în cutii poştale.
Se efectuează sondajul IMAS (17-24 februarie), USL 49-PDL 17,8.
??? februarie: Începe trimiterea afişelor,  hârtiile apar în cutii poştale.

În curând – dar nu în zilele următoare – vom putea contoriza efectele grevei şi ale răspunsului puterii la grevă. Va fi un studiu interesant de „proiectil tras încet lovind o ţintă moale”: PDL nu are vectori puternici cu care să comunice cu alt electorat decât cel propriu, iar iniţiativa USL are un potenţial negativ intrinsec. Potrivit manualelor americane, se va mări numărul indecişilor iar determinarea celor care au rămas pe poziţii (votanţi PDL sau USL) va creşte. În confruntarea „manuale americane” vs. „politica românească”, pariez pe RO.

Observaţie de final: până la alegerile generale mai sunt 263 de zile. Cu 263 de zile înainte să câştige Cupa Campionilor Europeni din 1986, Steaua Bucureşti nici măcar nu jucase turul unu. Mai e mult până departe.

sursa: Sociollogica

Etichete:, , , , , , ,

Comentariile nu sunt permise.

%d blogeri au apreciat asta: