Emisiunea „Romania Politica” de la Realitatea TV, invitat Crin Antonescu

DATA:                       22-04-2012

 

EMISIUNEA:           ROMÂNIA POLITICĂ

POSTUL:                   REALITATEA TV

ORA:   21:00

MODERATOR:  MELANIA MEDELEANU

INVITAŢI:  CRIN ANTONESCU EMIL HUREZEANU

             Melania Medeleanu: Doamnelor şi domnilor, bună seara! Bine v-am regăsit la „România politică”. Vin alegerile, e clar. Partidele au ieşit şi ele din post, au intra în febra electorală; până şi amiciţiile vechi par a se clătina, cumva în faţa testului suprem: votul. În Bucureşti USL dă oarecare semne de slăbiciune. Vom vedea dacă e sau nu aşa, după ce liberalii şi social-democraţii nu au ajuns la o înţelegere pentru candidatul de la Primăria sectorului 6. Chiar şi aşa, motive de sărbătoare în alianţă ar fi. Nu trece o săptămână fără ca un parlamentar sau un edil democrat-liberal să nu treacă la opoziţie. Până şi premierul spune – pe un ton, desigur, ironic – că e încă membru PNL. Mai aşteaptă doar o invitaţie de la liderul liberal, Crin Antonescu, la şedinţa de partid. Vorbim despre alegeri şi păcate electorale cu invitaţii mei din această seară, preşedintele PNL, Crin Antonescu, şi invitatul permanent al emisiunii, Emil Hurezeanu. Bună seara, domnilor! Dar pentru început, urnele tocmai s-au închis în Franţa, acolo unde peste 80% dintre francezi au mers să-l aleagă pe următorul preşedinte al republicii. Şi ţara noastră este vizată şi va fi inevitabil afectată de alegerile prezidenţiale pentru Elysée. Temele centrale ale campaniei electorale – imigraţia, politicile economice, Spaţiul Schengen, viitorul Uniunii Europene – toate aceste lucruri ne privesc direct şi pe noi, românii. Domnule Antonescu, dumneavoastră veţi fi viitorul candidat la preşedinţie. În cazul în care veţi ajunge preşedinte, cu cine v-ar plăcea să vorbiţi la Elysée?

Crin Antonescu: Cu Sarkozy, dar sigur că ăsta este un răspuns direct, ca să nu fie unul diplomatic.

Emil Hurezeanu: Aproape incorect politic, având în vedere împrejurările, şi interne, şi franceze.

Crin Antonescu: Nu, îl pot da cu atât mai mult cu cât probabil şi după primele estimări se vor confirma sondajele şi Sarkozy are şansa a doua, deci nu pot fi bănuit de un soi de oportunism, şi bineînţeles cu precizarea că această aplecare a mea către Sarkozy nu este una care să mă facă să fiu disperat dacă Francois Hollande câştigă aceste…

Melania Medeleanu: Pe de altă parte, o să aveţi discuţii serioase în alianţă cu colegul dumneavoastră, Victor Ponta, care spune: Nicolas Sarkozy, azi un simbol al politicianului demagog, populist fără limite, total lipsit de valori şi scrupule, fără o viziune clară şi coerentă, cu grave concepţii autoritare şi antidemocratice, exhibiţionist şi chiar bufon.

Crin Antonescu: Bun, n-o să avem nici un fel de conflict cu domnul Ponta în legătură cu aceste afirmaţii, deşi, evident, nu le împărtăşesc, dar nu le împărtăşesc câtuşi de puţin. Şi, sigur, domnul Ponta e un om de stânga, este o fervoare, o aşteptare a stângii. Să nu uităm că astăzi în Europa stânga are guvernarea, cred, doar Danemarca, Austria şi încă o ţară din marile ţări; a pierdut-o demult, aşteaptă, sigur, de la Mitterrand încoace, au avut mari îndoieli. Pot să înţeleg această febrilitate, dar nu am de ce s-o împărtăşesc.

Melania Medeleanu: Domnule Hurezeanu, o prezenţă la vot? 80% înseamnă foarte mult.

Emil Hurezeanu: Da, e presiunea mare. Franţa e o ţară foarte motivată politic de la Revoluţia franceză încoace. S-a văzut cu acest domn candidat, Mélenchon, de care va depinde, probabil, şi rezultatul în turul doi, care este un fel de comunist pre-marxist, un fel de comunist iacobin. E o ţară care poate să antreneze sub culorile stângii iacobine 200 de mii de oameni în Piaţa Bastiliei. Fenomenele secundare ale acestor alegeri mi se par tot mai interesante, pentru că de fenomenele secundare va ţine şi tranşarea turului doi, de altfel. Să vedem cu cine votează centriştii, respectiv extrema dreaptă, pentru că Sarkozy, cu toate păcatele lui, a cochetat şi cu unii, şi cu alţii, şi are şanse să-i adune, să-i coaguleze. Ceea ce observ, însă, şi vreau să salut în mod explicit este faptul că în ciuda unei alianţe puternice în interior, domnul Antonescu are o părere…

Melania Medeleanu: Diferită.

Emil Hurezeanu: …de dreapta în privinţa opţiunii şi mi se pare mai degrabă corectă, şi nu cerem explicaţii aici, dar la domnul Ponta observ, şi aş sesiza chiar un debut în interiorul UE. Doamna Merkel a stârnit destule rumori şi chiar nemulţumiri în propria ţară şi în Franţa atunci când a mers în Franţa şi în mod deschis l-a sprijinit pe Sarkozy. A încercat şi Steinmeier sau nu ştiu cine mai conduce stânga germană, că nu se prea înţelege bine acolo la stânga cine e şeful, dar a făcut un mic, un mic parti-pris cu Hollande. În realitate, domnul Ponta este primul politician de vârf în Uniunea Europeană care are o atitudine înainte de turul unu, vădit ostilă transparentă împotriva unui candidat la alegerile prezidenţiale. Sigur că face parte din aceeaşi lume dar…

Melania Medeleanu: Îmi cer scuze, pierdem atmosfera, de la Marine Le Pen, dacă nu mă înşel. Avem informaţii la cald. Iată: Hollande – 29,3%, Sarkozy – 26% în primul tur al alegerilor prezidenţiale din Franţa. Colega mea, Ştefania Vasiliu, este la cea care e în acest moment pe locul trei. Bună seara, Ştefania.

Reporter: Bună seară. O atmosferă incendiară aici, la sediul de campanie al Frontului Naţional. Candidata partidului, Marine Le Pen, a obţinut un scor extraordinar de bun: 18,2%. Aici este o atmosferă extraordinară. Este cel mai bun scor pe care l-a obţinut Frontul Naţional la alegerile prezidenţiale cu mult peste scorul obţinut de tatăl ei, Jean-Marie Le Pen, la alegeri în 2007. Aşa cum aţi spus şi voi, avem rezultatele oficiale. Auziţi, întreaga sala huiduie pentru că se anunţă rezultatele primilor doi candidaţi. Este vorba despre socialistul François Hollande, care a câştigat acest prim tur de scrutin cu 29,3%, iar pe locul doi se află actualul preşedinte, Nicolas Sarkozy, care a obţinut – conform rezultatelor oficiale – 26% din sufragii. Pe locul patru în rezultatele oficiale este candidatul Partidului Comunist, Jean-Luc Mélenchon, care a obţinut în jur de 10%-11% din sufragii. Trebuie să vă spun că întreaga sală a reacţionat extraordinar de bine atunci când aici, în mijlocul susţinătorilor Frontului Naţional a intrat Jean-Marie Le Pen, cel care în 2007 a obţinut un scor foarte bun pentru partidul de extremă dreapta. Este aşteptată din moment în moment să vină şi doamna Marine Le Pen, care va ţine un discurs în faţa susţinătorilor săi. Am vorbit cu numărul doi din cadrul partidului, care ne-a mărturisit că de abia pe 1 mai, Frontul Naţional va decide către cine îi îndeamnă pe susţinătorii partidului să voteze, cu cine să voteze la turul al doilea, pe 6 mai.

Melania Medeleanu: Mulţumesc foarte mult pentru toate aceste informaţii. Vom reveni la tine când vei avea date proaspete. Domnule Antonescu, e foarte important unde se vor duce în turul al doilea, din 6 mai, voturile celor care nu au intrat în finală şi, pe de altă parte, concesiile pe care vor fi nevoiţi să le facă, şi Hollande, şi Sarkozy.

Crin Antonescu: În fond, estimările tuturor sau aproape tuturor analiştilor convergeau către un asemenea scor de două, două şi ceva procente diferenţă în favoarea lui François Hollande, dar marea necunoscută a acestui tur unu era raportul între extrema dreaptă, Marine Le Pen, şi acest candidat foarte spectaculos, Mélenchon, care în fond, cum spunea un comentator francez, un candidat antisistem exprimă cumva nevoia de putere de tip tribunician, care să cenzureze establishmentul politic. Aici cred că avem de-a face, dacă aceste estimări pe care le avem acum se confirmă, avem de-a face cu o complicare un pic pentru turul doi. Victoria lui Hollande nu mai pare chiar aşa sigură. Aşteptările erau pentru un scor mai mic pentru Frontul Naţional şi ceva mai mare pentru Mélenchon care, sigur, în principiu se raliază unii la dreapta, unii la stânga. Este însă de văzut…

Melania Medeleanu: 18% înseamnă foarte mult pentru un partid extremist.

Crin Antonescu: Pentru mine cea mai mare surpriză e, însă prezenţa atât de ridicată a unui electorat calificat în general în toate aceste luni şi săptămâni drept desenchanté, adică un electorat…

Emil Hurezeanu: Dezîncântat.

Crin Antonescu: …dezîncântat, mefient, neîncrezător în raport cu ceea ce mai pot face politicienii, că sunt ei Sarkozy, Hollande, partidele lor sau structura actuală.

Melania Medeleanu: Să vedem care ar putea fi implicaţiile pentru România, indiferent cine câştigă alegerile prezidenţiale din Franţa, pentru că până la urmă migraţia a fost unul dintre principalele subiecte abordate în campania electorală de toţi candidaţii. Se vorbea despre control mai riguros la graniţă. Erau chiar nişte afirmaţii foarte dure legate de România.

Emil Hurezeanu: Vedeţi, faptul că în al doilea front, nu naţional, dar în al doilea front electoral după primii doi, după candidatul socialist şi candidatul dreptei, se poziţionează reprezentanţi şi forţe politice care ţin de extreme de fapt, o extremă neconvenţională, pentru că nu mai există comunişti în Franţa, Mitterrand i-a îmbrăţişat sau i-a sugrumat prin îmbrăţişare la începutul anilor, la mijlocul anilor ’80, dar există acest domn Mélenchon… Eu am fost la Paris acum o lună, când, întâmplător, domnul Mélenchon, cu 200.000 de oameni, blocase Piaţa Bastiliei. Şi am văzut acolo o formă de motivaţie politică, de participare politică foarte greu de găsit în mitingurile politice obişnuite ale establishment-ului politic mai degrabă centrist, de dreapta sau de stânga. Deci faptul că extrema dreaptă, prin madame Le Pen, să-i spunem aşa, şi extrema stângă, chiar dacă ele sunt foarte diferite de tradiţiile extremei drepte şi ale extremei stângi, a acestui domn Mélenchon, sunt imediat în spate şi că vor tranşa alegerile este ce semn? Este un semn că, de fapt, stânga şi dreapta sunt puternic flancate de nemulţumiri in extremis, provocate de criză, provocate de nemulţumire, de nemulţumire faţă de situaţia existentă, faţă de felul în care se administrează economia şi aici avem un pericol, în ceea ce ne priveşte…

Melania Medeleanu: Care e pericolul pentru noi?

Emil Hurezeanu: Nu ştiu dacă şi noi suntem în situaţia asta. Cred că suntem mai puţin delimitaţi de ideologii, şi de dreapta şi stânga, avem nişte nemulţumiri mai degrabă tactice decât strategice. Adică, opoziţia e, în continuare, în situaţia de a aduna sufragii pentru că puterea a greşit. Cred că mai degrabă suntem în situaţia asta. Văd coagulări de forţe secundare, care vin şi ele în vria crizei, cum ar fi partidul domnului Diaconescu, partidul domnului Becali, partidul…

Melania Medeleanu: Dumneavoastră vă referiţi la situaţia politică din România, dar vorbeam despre influenţele…

Emil Hurezeanu: Păi, da… A, în Franţa…

Melania Medeleanu: … sau implicaţiile rezultatului alegerilor din Franţa.

Melania Medeleanu: Dumneavoastră vorbiţi de migraţie, şi da, e o problemă, pentru că Franţa este o ţară care a adunat frânturile, spargerea imperiului – la fel ca Marea Britanie, mai puţin Germania a fost în situaţia asta. Sunt ţări care decontează acum o post-colonizare prost administrată, în condiţiile destul de paradoxale ale globalizării. Adică, au adunat ce au semănat, au cules ce au semănat şi, după ce au semănat vânt, au cules furtună. Dar în acelaşi timp, dezvoltându-şi global întreprinderile, forţa economică, şi Marea Britanie, şi Franţa nu au reuşit să devină actori competitivi în globalizare. Sunt mai degrabă ameninţaţi de aceste forţe centripetale de readunare în fostele metropole ale oamenilor nemulţumiţi, care vin cu barca, care vin cu pluta, care vin, eu ştiu, prin Malta, care vin prin Italia. Nu întâmplător, înaintea alegerilor din Franţa, şi Germania şi Franţa au impus sau vor să impună controlul frontierelor în Spaţiul Schengen. Eu cred că trebuie să fim destul de modeşti, aşa cum suntem noi, românii, să nu ne transformăm într-o miză. Adică, nu avem de câştigat…

Melania Medeleanu: Să nu ne transforme ei într-o miză.

Emil Hurezeanu: Nu cred, nu, pentru că noi suntem, totuşi, o ţară membră în Uniunea Europeană. Avem o emigraţie controlabilă, cred că povestea cu romii…

Melania Medeleanu: Povestea cu romii e foarte dură…

Emil Hurezeanu: …şi cu expulzările forţate a fost depăşită, chiar în interiorul….

Melania Medeleanu: E declaraţia lui Hollande, cel care ar putea fi viitorul preşedinte al Franţei.

Emil Hurezeanu: …administraţiei Sarkozy. Nu cred că o administraţie socialistă va schimba fundamental lucrurile în ceea ce priveşte interesele de siguranţă ale Franţei. Poate la început chiar va fi mai dură o astfel de administraţie decât cea a lui Sarkozy. Şi cred că ar trebui să fim destul de… Am văzut mari pasiuni participative din partea unui domn – Theodor Paleologu, din partea domnului Ponta. Ba suntem cu Sarkozy… Ar trebui să stăm liniştiţi, Franţa îşi vede de treabă, are mari pasiuni electorale, se discută mult. Oricine va ieşi în Franţa preşedinte…

Melania Medeleanu: Haideţi să ne întoarcem la neliniştile din România.

Emil Hurezeanu: Franţa are în România principalul partener istoric strategic, de cel puţin 150 de ani încoace, la gurile Dunării, la Marea Neagră. Aşa cum Germania va avea grijă ca ţări ca Ungaria, Cehia, eventual Polonia să fie asigurate în estul Europei, cred că întotdeauna Franţa va avea un interes ca România să fie o verigă importantă în ceea ce Franţa a numit odată „cordonul sanitar de la Marea Baltică la Marea Neagră”.

Melania Medeleanu: Vă propun să rămânem cu imaginile din Franţa, dar să ne întoarcem la neliniştile politice din România, pentru că îl avem pe domnul Crin Antonescu alături de noi. E evident că trebuie să vorbim despre alianţa dintre PSD şi PNL, care pare să fie în impas de câteva zile, de când se discută despre candidatura pentru Primăria Sectorului 6. Liberalii nu cedează, continuă să-l susţină pe Rareş Mănescu, ba chiar lasă să se înţeleagă că, dacă nu se va ajunge la o înţelegere cu Partidul Social Democrat, vor merge separat pe Bucureşti. Pe de altă parte, partenerii de alianţă nici ei nu vor să renunţe la conservatorul Ştefan Florescu pentru sectorul 6. Vă reamintim faptele.

Reporter: Partenerii din USL nu ajuns la un consens în ceea ce priveşte candidatura pentru sectorul 6 al capitalei. Liberalii îl sprijină pentru primăria sectorului 6 pe Rareş Mănescu, în timp ce social-democraţii şi conservatorii mizează pe Ştefan Florescu de la PC.

            Crin Antonescu: Persistă încă … în legătură cu anumite candidaturi, pentru că în vreme ce noi propunem şi susţinem varianta ca la sectorul 3 candidatul comun să fie PSD, la sectorul 6 candidatul comun să fie PNL. Cei de la PSD doresc în ambele sectoare candidaţi PSD, ceea ce este inacceptabil pentru PNL. Nimeni nu a pus în discuţie vreo secundă ruperea USL la Bucureşti sau în altă parte. Este vorba de variante între care va trebui să alegem şi sunt două variante mari şi late: unu – candidaturi comune peste tot, deci şi la primăria fiecărui sector, şi la consiliul sectorului respectiv sau în cazul sectoarelor, candidaturi separate.

            Reporter: Preşedinte PSD, Victor Ponta, spune că şansele câştigării sectoarelor din Bucureşti sunt mai mari în cazul unor candidaturi comune.

            Victor Ponta: Orice compromis e posibil. Eu cred că este bine să avem candidaţi comuni. Noi ne ţinem cuvântul, noi nu putem candidaţi contra domnului Chiliman sau contra domnului Piedone, doar suntem oameni serioşi. Probabil că, colegii liberali au o analiză din care rezultă că luăm mai multe voturi şi nu pot să contest aşa ceva.

            Reporter: USL şi-a nominalizat candidaţii la trei sectoare din şase: liberalul Andrei Chiliman la sectorul 1, conservatorul Cristian Popescu Piedone la sectorul 4 şi Marian Vanghelie la 5. În discuţie sunt încă sectoarele 2 şi 3.

            Crin Antonescu: Până la sfârşitul acestei săptămâni noi vrem să încheiem tot până la detaliu, deci şi Bucureştiul.

            Reporter: Deputatul liberal Ludovic Orban este convins că PNL ar avea mai multe avantaje dacă ar candida separat în Bucureşti: „Orice candidatură a PNL sub brandul PNL face bine atât PNL, cât şi mai ales reprezentării corpului electoral care simpatizează şi are încredere în PNL.”

Melania Medeleanu: Domnule Antonescu, este sfârşitul acestei săptămâni până la care doreaţi să clarificaţi situaţia. Aţi reuşit să ajungeţi la o concluzie? Cum va fi?

Crin Antonescu: Mâine avem reuniunea care va definitiva acest subiect. Aştept foarte liniştit ziua de mâine. Odată pentru că nimeni nu îl contrazice pe Victor Ponta în chestiunea asta, categoric este mai bine să candidăm, să avem candidaturi comune din raţiuni strict electorale. Pe un vot într-un singur tur este evident că primarul actual al sectorului 3 sau primarul actual al sectorului 6 primesc din partea noastră o mare şansă dacă avem candidaturi separate. Dacă era vorba de două tururi era cu totul altceva. Pe de altă parte, sigur că, deşi în absolut afirmaţia lui Ludovic Orban, ca de multe ori, este adevărată, noi nu putem odată angajaţi în această construcţie să ne gândim doar la binele propriului nostru partid.

Melania Medeleanu: Vă referiţi la afirmaţia lui Ludovic Orban potrivit căreia o participare separată de PSD la alegerile din Bucureşti ar face bine PNL?

Crin Antonescu: Sigur că da. Orice candidatură separată consolidează electoratul strict al unui partid, îi rodează candidaţii, îi exprimă mai întreg, să spun, aşa programul. Nu este mai puţin adevărat că şi oamenii serioşi, cum … domnul Victor Ponta, uneori candidează separat. Eu sper că mâine vom avea deja soluţia cu candidaturi comune şi încă odată o spun: nu este deloc un capăt de ţară.

Melania Medeleanu: Dar candidatura comună înseamnă că veţi ceda la sectorul 6?

Crin Antonescu: Eu nu aş dori să discut aici despre, să zic aşa, subteranele, arcanele acestei negocieri, mai ales că lucrurile sunt clare. Am discutat, am spus cum ni se pare nouă cât se poate de echitabil şi cu mari şanse de câştig, cu candidat PSD la sectorul 3 şi cu candidat PNL la sectorul 6.

Melania Medeleanu: Bun, dar Victor Ponta nu acceptă deocamdată candidatura PNL la sectorul 6.

Crin Antonescu: Din cât constat, nici nu este vorba de o chestiune între noi şi PSD, ci este vorba de susţinerea lui Victor Ponta pentru un candidat PC. Nu mai intrăm în detalii, mâine veţi avea rezultatul.

Melania Medeleanu: Da. Întrebarea mea este: nu renunţaţi la domnul Rareş Mănescu pentru sectorul 6?

Crin Antonescu: Nu. Nu renunţăm la candidatura PNL la sectorul 6.

Melania Medeleanu: Care va fi Rareş Mănescu?

Crin Antonescu: Care candidatură va fi ocupată de Rareş Mănescu, care este preşedintele acestei organizaţii de ani buni, care este un om, din punctul nostru de vedere, şi nu avem vreun contraargument de la aliaţii noştri, un om care nu poate fi împiedicat în niciun fel să câştige sub culorile USL acest sector.

Melania Medeleanu: Iar la sectorul 2 ce se întâmplă, acolo unde domnul Onţanu este foarte bine cotat?

Crin Antonescu: La sectorul 2, conform unei aritmetici care asociază PC Partidului Naţional Liberal şi conform principiului parităţii pe care noi l-am respectat şi la Bucureşti, sectorul 2 trebuie să revină PSD, pentru că noi avem deja sectorul 1, avem şi sectorul 6, vine sectorul 4, unde domnul Piedone este tot în alianţa de centru-dreapta. Deci, decurge că celelalte trei sectoare 2, 3 şi 5, sunt ale…

Melania Medeleanu: Ale PSD.

Crin Antonescu: Mă rog, cu candidaţi ai PSD, sub culorile USL.

Melania Medeleanu: Încă o întrebare, în cazul în care decideţi că veţi merge fiecare cu numele său în aceste alegeri …?

Crin Antonescu: Da, candidaturi separate la sectoare.

Melania Medeleanu: Aveţi cumva vreun protocol, potrivit căruia nu vă veţi ataca în timpul campaniei electorale?

Crin Antonescu: Nu avem niciun protocol. Avem o trimitere de principiu, pentru că în ţară oricum sunt astfel de situaţii, în multe comune, ba chiar câteva oraşe. Cred, însă că nu trebuie nicio hârtie, aici e vorba doar de un discernământ elementar, politic. Sigur, pe de altă parte, e o competiţie politică, nu avem cum să evităm ciocnirile.

Melania Medeleanu: Domnule Hurezeanu, deşi domnul Antonescu spune că îşi doreşte să meargă pe liste comune la alegerile de la Bucureşti, decizia de a-l susţine pe domnul Rareş Mănescu pare că vine în contradicţie, până la urmă, că vor merge pe liste separate…

Crin Antonescu: În contradicţie cu ce, iertaţi-mă?

Melania Medeleanu: În contradicţie cu ideea aceasta că veţi merge pe alegeri… pe candidaturi comune.

Crin Antonescu: Da, dar eu nu sunt sub condiţiile nimănui. Dorinţa mea de a merge cu candidaturi comune e întreagă şi nu sunt sub cenzura cuiva care îmi spune că…

Melania Medeleanu: Dorinţa e întreagă, însă felul în care acţionaţi în continuare va fi într-un oarecare conflict cu PSD, da?

Crin Antonescu: Şi felul în care, eventual, a acţionat PSD e într-un oarecare conflict cu PNL.

Emil Hurezeanu: Da, uitaţi ce…

Melania Medeleanu: Bun, asta e ideea…

Crin Antonescu: … şi nu e…

Melania Medeleanu: …că există un oarecare conflict.

Crin Antonescu: Încă o dată, asta nu a tensionat deloc raporturile dintre noi şi…

Melania Medeleanu: Întrebarea este ce fel de semnal dă USL în felul ăsta, dacă nu merge pe liste comune?

Emil Hurezeanu: Cui?

Melania Medeleanu: Celor care votează, electoratului.

Emil Hurezeanu: PSD şi PNL nu au fuzionat în interiorul USL…

Melania Medeleanu: Corect.

Emil Hurezeanu: …ci s-au asociat. Sunt partide, sper, suficient de mature să asume riscuri calculate. Vor veni şi riscuri necalculate, imprevizibile, precis. În măsura în care e vorba de un primar de sector la Bucureşti, de primari, candidaţi locali, sigur că un singur tur îngreunează foarte mult lucrurile şi aproape că programează mici discuţii. Îmi închipui că miza acestei alianţe, în favoarea naturii sau împotriva naturii, între un partid de dreapta şi un partid de stânga, dar având în vedere circumstanţele din România şi faptul că rezistă, totuşi, de o vreme explicabilă, ţine de strategia de înlocuire a unei puteri în exerciţiu, dincolo de candidatul la cutare sector, la cutare consiliu judeţean sau la cutare primărie. Creditez această alianţă cu controlul riscurilor calculate şi le doresc să-şi controleze chiar şi riscurile incalculabile, necalculate, imprevizibile de care vor avea parte până la alegerile prezidenţiale 2014. E tot ce pot să spun…

Melania Medeleanu: Spuneaţi că nu e vorba despre o fuziune între cele două partide, ci doar o alianţă. Dar până acum, semnalul pe care l-au dat cele două partide a fost unul de puternică unitate.

Emil Hurezeanu: Nu văd fisuri în această unitate acum şi în aceste cazuri despre care am vorbit în această seară.

Crin Antonescu: Finalul pregătirii alegerilor locale – mă rog, se apropie, în fond, până la 1 mai trebuie să înaintăm actele – consfinţeşte şi va consfinţi şi la Bucureşti, îmi îngădui să vă promit, această unitate. Numai că ea să ştiţi că nu e uşor de obţinut, nu a fost uşor de obţinut, nu e uşor să păstrat, nu e uşor de instrumentat în câmpul de bătălie electoral. Această alianţă politică e o construcţie foarte dificilă, cu mult mai dificilă decât toate celelalte construcţii, Convenţia Democratică sau Alianţa D.A. E o construcţie dificilă şi eu chiar sunt mulţumit de modul în care, până acum, înţelepciunea liderilor social-democraţi şi înţelepciunea liberalilor au putut să ducă această construcţie pas cu pas.

Melania Medeleanu: Cât vă propuneţi să menţineţi această alianţă, până când?

Crin Antonescu: Acum câteva luni v-aş fi spus până dispare PDL, dar PDL s-ar putea să dispară înainte de socotelile noastre. Un ciclu electoral, presupunând, ceea ce nu-mi mai pare aşa fantasmagoric, că PDL nici nu se mai prezintă la alegerile din toamnă, alegerile parlamentare sau că obţine un scor extrem de mic, tot vom păstra această alianţă, care, pe un program echilibrat, bine gândit, armonizat, să poată construi în patru ani majoritatea lucrurilor care să nu se schimbe după aceea, adică să avem nişte elemente pe un asemenea guvern, practic, de uniune naţională, nişte elemente de consens, care să fie în acelaşi timp şi elemente de stabilitate legislativă, constituţională, de altă natură. Deci 2016…

Melania Medeleanu: Domnule Antonescu, aţi obţinut, odată cu trecerea doamnei Mihaela Popa de la PDL la PNL, majoritatea în Senat. Cum se schimbă lucrurile odată cu acest lucru? O să vă rog să-mi spuneţi după publicitate. Domnule Antonescu, aţi obţinut, o dată cu trecerea doamnei Mihaela Popa de la PDL, la PNL majoritatea în Senat. Am putea, practic, să spunem că majoritatea pe care o aveţi acum în Senat vi se datorează. Simţiţi cumva că aţi căpătat cumva un soi de ascendent asupra partenerilor de alianţă, pentru că cei mai mulţi dintre cei care au plecat de la PDL s-au înscris în PNL?

Crin Antonescu: Nu, nu. În nici un caz. Într-un cuvânt, apropo de aceste transferuri politice, să precizez faptul că noi am primit aceşti oameni pentru că aceste mişcări au un impact politic mai puternic decât toate sondajele, un impact de imagine – am s-o spun foarte deschis, foarte sincer, deloc cinic. Doi, pentru că în unele cazuri, cu Sorin Frunzăverde în frunte, e vorba şi de un electorat care este legat personal de aceşti oameni. În al treilea rând, pentru că având grijă să nu ne apropiem sau să nu primim în rândurile noastre oameni care sunt discutabili, sub aspect moral, sub aspect administrativ, oameni compromişi, oameni caraghioşi – că sunt şi din ăştia – am luat, cred, nişte oameni rezonabili şi care, din punctul nostru de vedere, e normal să caute posibilitatea de a continua să facă politică. Oamenii ăştia – întâmplător – sunt nişte oameni de dreapta şi sigur că au venit în PNL, fără ca asta să însemne însă vreo competiţie în vreun fel, că nu e, în nici un fel, o competiţie sau, cum spuneţi, un ascendent.

Melania Medeleanu: Aţi numit transferuri.

Crin Antonescu: Darius Vâlcov s-a dus la PSD, de exemplu, şi este un primar cu mari şanse de a fi reales, deci e un câştig electoral important.

Melania Medeleanu: Le spuneţi transferuri şi vorbiţi şi despre impactul de imagine, pe care nu-l puteţi contesta, dar v-aş întreba, ele nu se numesc de fapt traseism?

Crin Antonescu: Din punctul meu de vedere, nu. Sau, în orice caz, ar fi o discuţie care să comporte multe nuanţe, dar în acelaşi timp o spun, sunt un om care foarte multă vreme, mai toată vremea de când fac politică şi culminând cu campania prezidenţială din anul 2009, dacă v-o mai amintiţi, am fost un om care a mizat întotdeauna pe acurateţea morală a gestului politic. Şi m-am pomenit, în 2009, reproşându-mi-se – şi am meditat mult asupra acestui reproş venit din partea unor oameni care mă susţineau politic, care aveau aceleaşi opţiuni şi aceleaşi obiective şi care erau nişte oameni foarte morali, ei nefiind oameni politici, şi care mi-au spus: este vina ta, pentru că politicianul trebuie să găsească acele mijloace care să facă posibile, în teren politic, îndeplinirea obiectivelor. În acest moment, eu ştiu că există o discuţie şi este justificată, şi e normal ca unii oameni să fie nemulţumiţi de faptul că se trec liniile în timpul bătăliei. Pe de altă parte, şi eu şi Victor Ponta, şi toţi cei care suntem angrenaţi în această bătălie, avem un comandament major de la aceiaşi oameni, dintre care unii iar sunt nemulţumiţi, şi anume să înlăturăm această putere. De aceea, cu majoritatea de la Senat…

Melania Medeleanu: Deci e „scopul scuză mijloacele”, de fapt?

Crin Antonescu: Întotdeauna scopul scuză mijloacele.

Melania Medeleanu: … aţi obţinut majoritatea printr-o metodă pe care chiar dumneavoastră o condamnaţi.

Crin Antonescu: Asta să ştiţi că este o vorbă pe care noi o cităm sau mulţi o citează aşa, cu o conotaţie peiorativă, numai că „Principele” lui Machiavelli arată foarte clar că într-adevăr scopul scuză mijloacele. Depinde, sigur, de conţinutul scopului şi de mijloace, dar putem discuta mult despre asta. Noi, acum, suntem preocupaţi de moţiunea de cenzură.

Melania Medeleanu: Ajungem şi la moţiunea de cenzură, aş vrea să îl întreb pe domnul Hurezeanu…

Crin Antonescu: Între altele, venirea acestor oameni creşte şansele de trecere moţiunii de cenzură.

Melania Medeleanu: Aici voiam să ajung. De fapt, aceşti oameni sunt primiţi pentru că ei cresc şansele de a dărâma acest guvern, dar asta nu se numeşte oportunism?

Emil Hurezeanu: Doamna Medeleanu, domnule Antonescu, aceşti oameni recurg la gestul ăsta de transfer voluntar dintr-o tabără în alta pentru că simt că actuala putere, din care au făcut parte, într-un fel sau altul, are mari probleme şi că lumina răsare dinspre opoziţie, ca să zic aşa. Dar gestul lor nu califică nici slăbiciunea puterii, nici puterea opoziţiei, ci un deficit moral. Este adevărat că în politică deficitele morale, sume, mulţimi luate câte doi ori patru de deficite morale alcătuiesc reuşita adesea, dar pentru mine este un semn că viaţa politică românească trebuie să se schimbe, că oricine ar câştiga alegerile în 2012 şi în 2014, este nevoie de o remobilizare în profunzime, inclusiv la nivelul schimbării matricei, a paradigmelor, în aşa fel încât nici traseismul, nici absenteismul, indiferentismul în bazinul electoral să nu mai fie factori dominanţi. Nu se poate bucura actuala opoziţie, dacă va câştiga, nu va câştiga alegerile cu aceşti transferişti sau traseişti. Nici …. nu trebuie să le plângă prea mult de milă, sau să plângă în urma lor, dar cine va câştiga alegerile, noile majorităţi trebuie să se gândească la ceea ce a spus mai demult domnul Ponta, la ceea ce spune din alte direcţii domnul Ungureanu, o nouă mobilizare, o nouă reconfigurare a intereselor politice în societate în aşa fel încât să nu mai asistăm la astfel de situaţii. Pur şi simplu.

Melania Medeleanu: Domnule Antonescu, dacă veţi ajunge la putere, veţi face ceva pentru a stopa acest fenomen? Bun, indiferent cu voturile cui veţi ajunge acolo.

Crin Antonescu: Este foarte important ce faci cu nişte voturi. Asta este în fond esenţialul. Cu aceleaşi voturi poţi face un lucru sau contrariul lui. Acest apel la reconfigurarea şi a modului de a face politică, a mentalităţii, a atitudinilor în principal, despre asta vorbesc, pe asta mi-am întemeiat campania prezidenţială în 2009, nu am renunţat nici o secundă şi nici un centimetru la aceste lucruri.

Melania Medeleanu: Dar, primindu-i pe aceşti oameni, nu aţi renunţat la aceste lucruri?

Crin Antonescu: Prima obligaţie a unui politician pentru a putea face ceea ce doresc oamenii să facă şi doreşte el însuşi să facă este să poată face acest lucru.

Melania Medeleanu: Adică să ajungă la putere.

Crin Antonescu: Adică să ajungă la putere. Nu sunt mulţi cei care vorbesc deschis despre asta. Eu o fac. În general auzim poveşti despre faptul că unii şi-au dat seama în al doisprezecelea ceas că nu o pot face, alţii au primit. Nu, eu v-am spus considerentele de forţă în acest război, pentru că în continuare este un război politic, democratic, dar este un război pentru care am făcut acest lucru. În legătură cu traseismul ca fenomen, am făcut deja ceva. Reamintim de fiecare dată şi eu şi Victor Ponta că avem un proiect de lege pe care, iată, cu majoritatea asta din Senat, pesemne că o să încercăm să-l aducem mai repede pe ordinea de zi, deşi nu suntem cameră decizională, care a fost contestat, proiectul, la Curtea Constituţională. CCR a spus că este neconstituţional, pentru că noi am spus acolo foarte clar: ai schimbat partidul în parlament, ai plecat din partidul sub culorile căruia ai intrat în parlament, pierzi mandatul, ca la primari. Ni s-a spus că este neconstituţional şi sigur că juridic este o discuţie întemeiată, pentru că asta ar însemna mandat imperativ. Căutăm, bineînţeles, soluţii în această privinţă.

Melania Medeleanu: Să ajungem la moţiunea de cenzură. Aţi depus o moţiune de cenzură, prima împotriva Cabinetului Ungureanu, la două luni, aproape trei de la învestirea cabinetului Mihai Răzvan Ungureanu. USL cere practic demiterea sa. Opoziţia se bazează atât pe voturile propriilor parlamentari, cât şi pe cele ale reprezentanţilor puterii nemulţumiţi de actuala guvernare. Dacă moţiunea va întruni 231 de voturi de la deputaţi şi senatori, abia atunci cabinetul Ungureanu va fi demis.

            Reporter: Moţiunea de cenzură vizează trei probleme:

            Victor Ponta: Procedura şi acest fenomen de înstrăinare rapidă şi fără o strategie în interes naţional a ultimelor resurse aflate în mâna Guvernului României, modul în care banii publici sunt folosiţi de către Mihai Răzvan Ungureanu pentru a cumpăra, pentru a cumpăra sprijinul unor preşedinţi de consilii judeţene şi primari, modul în care guvernul a încălcat principiul constituţional al autonomiei universitare şi împotriva principiilor constituţionale şi în mod ilegal a înfiinţat o facultate pe un criteriu etnic.

            Reporter: Democrat-liberalii susţin că nu se tem de demersul opoziţiei.

            Sever Voinescu: Această moţiune de cenzură nu va trece. Atitudinea noastră va fi şi de această dată consecventă, vom fi prezenţi pentru a asigura cvorumul şedinţei, dar nu vom vota.

            Reporter: La fel vor face şi parlamentarii UDMR şi ai minorităţilor naţionale. Opoziţia se laudă însă că demersul său are şanse de izbândă şi asta pentru că ar fi parlamentari ai puterii care ar fi semnat deja moţiunea de cenzură. Conducerea PD-L îi ameninţă pe trădători cu excluderea din partid.

            Puiu Haşotti: Până acuma doar doi. Sperăm să fie mai mulţi.

            Întrebare: Cine?

            Puiu Haşotti: Sunt doi deputaţi, nu vă pot spune cine. Ar fi bine ca PD-L şi majoritatea parlamentară să renunţe la acea atitudine jenantă, penibilă, de a-i lega pe parlamentari de scaun cum erau legaţi iobagii de glie.

Melania Medeleanu: Domnule Antonescu, de obicei, moţiunile se formulează pe o singură temă. Acum avem trei într-una, e la ofertă.

Crin Antonescu: Da. Asta se întâmplă pentru că noi am anunţat deja moţiunea de cenzură pe chestiunea de la Târgu Mureş. Dat fiind armistiţiul cauzat de sărbătorile pascale, până când am pregătit-o noi, amânând-o după Paşte, am început s-o redactăm, s-au întâmplat lucruri la fel de grave, cum este chestiunea privatizării Cupru Min şi cum este modul…

Melania Medeleanu: Care a picat.

Crin Antonescu: Da, dar care merită în continuare, măcar sub această formă, o dezbatere publică. Şi cum este alocarea scandalos de direcţionată, mai direcţionată ca niciodată a fondurilor publice către primării de o anumită culoare şi consilii judeţene de o anumită culoare politică. De aceea, este o moţiune compozită, să spun aşa, cu trei ţinte de atac, cu trei teme de atac. Şi apropo de faptul că opoziţia s-ar lăuda, nu, nu se laudă nimeni; am spus că suntem rezervaţi, a strânge numărul de voturi până la 231 este destul de greu, nu e însă imposibil. Şi probabil că dinamica acestui început de săptămână, vreau să spun dinamica de transfer politic, ar putea să ne ofere surprize. Acum să mai precizăm ceva, nu e vorba doar de oameni care au plecat din PDL devenind independenţi sau venind în PNL, e vorba de oameni care rămân în PDL, dar au anunţat că votează moţiunea de cenzură, asemenea senatorului Borza de la Timişoara sau…

Melania Medeleanu: Câte astfel de cazuri aveţi?

Crin Antonescu: Două, trei. Sunt şi astfel de cazuri care pot să apară. Deci, aş spune că…

Melania Medeleanu: Nu e imposibil să cadă guvernul la această moţiune, dar aşa cum arată…

Crin Antonescu: Nu, nu e imposibil să cadă, deşi în continuare eu cred că nu e foarte probabil.

Melania Medeleanu: Asta vroiam să spun, cum e calculul politic în acest moment, nu e foarte probabil. Are moţiunea aceasta…

Crin Antonescu: Noi însă facem tot ce putem, pentru că, iertaţi-mă, s-a vehiculat din partea cealaltă ideea că noi nu am dori ca această moţiune de cenzură să treacă. Dorim şi chiar, cel puţin din punctul meu de vedere, dar cred că nu e numai punctul meu de vedere, suntem gata să ne asumăm, dacă această moţiune de cenzură trece, şi responsabilitatea susţinerii unui guvern până la alegeri, pentru că nu are altcineva cine să o facă, dacă această moţiune trece; numai USL mai poate face o majoritate.

Melania Medeleanu: Adică nu ar rămâne cabinetul Ungureanu până la alegeri?

Emil Hurezeanu: Păi, cum…?

Crin Antonescu: De ce să rămână?

Melania Medeleanu: Interimar.

Emil Hurezeanu: Da…

Crin Antonescu: S-ar putea ca asta să fie o linie de joc de la Cotroceni, dar asta ne-ar duce la complicaţii mari şi nu are rost să …

Emil Hurezeanu: Eu acum întorc ocheanul, doamnă Medeleanu. „Ocheanul întors” – titlul unui roman de pe vremuri, al lui Costache Olăreanu, cred. Ce face USL dacă preia guvernarea? Vrea? Cade guvernul în momentul când e aici delegaţia Fondului Monetar Internaţional, nu e o problemă, că este o chestie tehnică veţi spune. Ce face guvernul ăsta, ce face guvernul ăsta până la alegeri, un guvern USL, admiţând că linia de joc a preşedintelui Băsescu se schimbă şi spune: aţi câştigat moţiunea, luaţi guvernarea. Nu cred că, văzând lucrurile într-o strategie normală, nici măcar subtilă, USL vrea acum să guverneze. Vrea să facă opoziţie, nu are prea multe dezbateri la care să participe cu drag, ca să zic aşa, pentru că parlamentul, dintr-un motiv sau altul, s-a blocat; de fapt, toate aceste motive pentru care face acum opoziţia moţiunea de cenzură aş spune că nu sunt, fără să fie banale, nu sunt un capăt de ţară. Nu are face obiectul unei moţiuni…

Crin Antonescu: Domnule Hurezeanu, permiteţi-mi…

Emil Hurezeanu: Povestea cu ungurii şi cu UMF, hai să fim serioşi.

Crin Antonescu: Da, asta propunem şi noi, să fim serioşi şi vă… Permiteţi-mi să vă contrazic, nu numai că sunt capete de ţară, dar reafirm foarte…

Emil Hurezeanu: Dacă aţi fi fost. Iertaţi-mă! Domnule preşedinte, dacă aţi fi fost în parlament erau foarte bune motive toate aceste trei capete cu care faceţi moţiunea de dezbateri intense parlamentare, ca pe vremuri. Dar nu ca pe vremea lui Kogălniceanu şi Maiorescu sau a lui Argetoianu şi Take Ionescu, ci ca pe vremea Convenţiei Democrate, când se făcea politică în parlament contradictorie, plină de conţinut.

Crin Antonescu: Deci asta ar fi fost… poate aţi avut prilejul să discutaţi cu primul ministru şi ar fi fost poate prilejul să-l întrebaţi pe domnia sa. Noi am vrut dezbatere. Noi am vrut ca această decizie de la Târgu Mureş să nu fie luată, dincolo de faptul că încalcă autonomia universitară, fără o dezbatere. Noi am vrut ca privatizarea sau… nici nu pot să-i spun privatizarea, Cupru Min să fie făcută pe sub mână, să aflăm, ştiţi bine cum şi când, cât şi de ce. Noi toate lucrurile astea le-am vrut…

Melania Medeleanu: Dar de ce aţi aflat atât de târziu, că discutăm de privatizarea asta de foarte multă vreme?

Crin Antonescu: Am aflat atât de târziu pentru că acest guvern, mai mult decât oricare altul dinainte, a procedat fără nicio urmă de transparenţă.

Melania Medeleanu: Dar nu acest guvern a început această privatizare, lucrurile sunt în traseu de mult.

Crin Antonescu: Noi vorbim de decizii care au fost luate de acest guvern, fără nicio urmă de transparenţă, de comunicare, nu mai vorbesc de dezbatere. În sensul acesta, noi considerăm, permiteţi-mi să vă contrazic, considerăm că trebuie să dăm jos cât mai curând acest guvern şi să luăm puterea, acum, chiar dacă asta ne va reduce, să spunem, din şansele electorale. Pentru că în şase luni oamenii ăştia pot să facă lucruri extrem de grave şi extrem de greu de reparat. Asta e convingerea noastră.

Melania Medeleanu: Cum aţi fi făcut dumneavoastră, domnule Antonescu, dacă aţi fi fost în acest moment la guvernare şi ar fi fost chestiunea Cupru Min la rezolvare?

Crin Antonescu: Doamnă, aţi văzut că, la un moment dat, poate aţi văzut că, la un moment dat, am spus că, într-o privinţă, sunt şi eu de acord cu preşedintele României, şi anume că din 1997, de când trenează o chestiune cu Roşia Montana, sau cu ce caz avem acolo, trebuie să dăm un răspuns. Aici sunt absolut de acord. Dar cum aş fi procedat? Păi, este foarte simplu, doamnă, cum se procedează în lumea civilizată şi democratică: aş fi avut studii, aş fi avut dezbateri, în Parlament, în ultimă instanţă, şi neapărat, dar dezbateri cu societatea civilă, dezbateri cu grupuri profesionale şi de altă natură direct implicate în chestiunea asta. Nu poţi veni peste noapte, am găsit doi evaluatori într-o firmă din Alba Iulia, într-un apartament şi am făcut o privatizare despre care abia după aceea aflăm cât, cum, de ce. Nu e acceptabil aşa ceva. E o resursă şi nu are niciun rost să povestesc eu acum, când ştie toată lumea cât de importante sunt resursele în general şi mai ales în…

Melania Medeleanu: Dar aţi fi privatizat Cupru Min?

Crin Antonescu: Doamnă, eu nu am dosarul chestiunii. Nu aş fi privatizat pe şest, asta pot să vă spun, spre deosebire de actualul guvern, şi e suficient.

Emil Hurezeanu: Bun, acum, Partidul Liberal…

Crin Antonescu: Noi nu suntem împotriva privatizării în principiu, niciodată nu am spus asta.

Emil Hurezeanu: Tocmai, şi faptul că domnul Antonescu vorbeşte de Roşia Montana, acum, nu, dar sigur, în loc să se facă o gaură în pământ şi să se adâncească, în care unii să vadă păstrarea moştenirii daco-romane, iar alţii împiedicarea accesului la tezaurul ieşirii din criză, nu, e bine să existe hotărâri, studii şi politici rapide, pentru că asta este guvernarea şi administrarea unei ţări. Nu constă în amânare. Dar, de pe altă parte, un partid liberal trebuie să pornească, totuşi, de la ideea că autonomia universitară poate, în anumite situaţii, e mai puţin importantă decât păstrarea unui echilibru interetnic. Dumneavoastră aţi ţinut tot timpul la acest…

Crin Antonescu: Domnule, un partid liberal…

Emil Hurezeanu: …şi ştiţi ce s-a întâmplat la Târgu Mureş… De fapt, domnule preşedinte, ştiţi că la Târgu Mureş e vorba de posturi de lectori conferenţiari şi profesori pentru etnici maghiari în această facultate, care, la fel ca profesorii sau ca universitarii români, au posturile blocate de ani de zile şi au vrut acum să aibă o universitate? Deci, lucruri sunt aproape diferite şi de ce vrea puterea, şi de ce credeţi dumneavoastră.

Crin Antonescu: Am să vă spun la fel de franc, aşa cum v-am spus în chestiunea cu mişcările politice, ce cred. Partidul ăsta, în afară că e liberal, şi ca partid liberal a făcut, cred, foarte mult, cred aproape totul pentru drepturile identitare ale minorităţilor în România, şi când a guvernat şi din opoziţie, mai e şi un partid naţional. Iar această chestiune poate să însemne, şi probabil înseamnă, şi povestea pe care aţi spus-o cu posturile, dar mai înseamnă ceva: mai înseamnă un pas într-o strategie care există de proclamare a limbii maghiare limbă oficială, a doua limbă oficială în statul român.

Emil Hurezeanu: Asta este o chestie prospectivă.

Crin Antonescu: Sigur, sigur că aici ar însemna abia să începem să discutăm…

Emil Hurezeanu: Da.

Crin Antonescu: … dar asta este convingerea noastră, pentru că, în tot ceea ce înseamnă istoricul acestei poveşti de la Târgu Mureş, primul lucru care izbeşte este faptul că decizia a fost luată, în mod evident, sub şantajul unei formaţiuni politice. Nu are importanţă că ea era UDMR. Oricare alta ar fi fost cred că este indecent să vezi cum o decizie se ia sub şantaj.

Emil Hurezeanu: Domnule preşedinte, sub şantajul unei legi votate de Parlamentul României – Legea statutului minorităţilor. Legea prevedea această situaţie. Pot fi legile şantajiste?

Crin Antonescu: Domnule Hurezeanu, asta este o interpretare pe care eu chiar regret acum că nu avem…

Emil Hurezeanu: Dar legea s-a votat ca atare, nu?

Crin Antonescu: Legea s-o fi votat ca atare, dar interpretarea pe care dumneavoastră şi UDMR-ul… UDMR-ul a dat-o, aşa, cât s-a vorbit cu frumosul, că după aia nu a mai invocat nici UDMR-ul asta, a bătut cu pumnul în masă şi a spus foarte clar: dai hotărârea de guvern, nu ne interesează ce a decis Senatul la Târgu Mureş, ce au decis organismele! Dumneavoastră văd că relativizaţi autonomia universitară şi, sincer, mă surprinde. Nimeni nu împiedică această comunitate maghiară, academică sau etnică în general, să-şi facă facultăţi, să-şi facă universităţi. Ştiţi foarte bine, nu despre asta e vorba. Este vorba de o instituţie care are istoria ei, care are profilul ei, care are tradiţia ei şi care a fost pur şi simplu călcată în picioare pentru că aşa a vrut UDMR-ul, din considerente strict şi imediat electorale. Or, eu nu pot să respect un prim-ministru care face astfel de legi în ţara mea, sub pumnul bătut în masă de cineva precum domnul Kelemen Hunor.

Melania Medeleanu: Vă propun să mergem mai departe. Un ultim subiect pe care aş vrea să-l abordăm în cele câteva minute care ne-au mai rămas la dispoziţie, să vorbim puţin despre retrocedările caselor naţionalizate, un subiect absolut spinos al tuturor guvernelor de până acum pe care Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu are până la urmă obligaţia să-l rezolve acum, până pe 12 iulie, dacă nu mă înşel. Nu poate să fie cineva de acord cu varianta pe care a propus-o Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu, însă vă întreb, dumneavoastră ce aţi fi făcut din nou?

Crin Antonescu: Aici este o chestiune pe care noi să ştiţi că am şi discutat-o la ultimul Birou Politic şi apropo de comedia asta cu venirea domnului… mă rog, cu autoinvitarea domnului Ungureanu, poate chiar că ăsta ar fi un subiect, dacă nu cade în urma moţiunii, dar atunci îl invităm ca prim-ministru.

Emil Hurezeanu: Păi nu, dacă cumva cade în urma moţiunii, de abia atunci o să-l invitaţi.

Crin Antonescu: Domnule Hurezeanu, eu nu vreau să fiu, nici tendenţios, nici maliţios. Am văzut mulţi, nu ar merita domnul Ungureanu doar pentru că e prim-ministru acum să primească replici pe care nu le-au primit alţii. Însă chestiunea apartenenţei sale la PNL e una care nu preocupă pe nimeni şi care e foarte clară pentru toată lumea. Revenind însă la lege. Sigur că acum noi am ajuns la o strâmtoare – guvernul, dar spun noi, legislativ. A existat destul timp în care acest subiect nu a fost abordat şi legiferat. Sigur că formula actuală este inacceptabilă. Nu ştim în ce măsură problema cu titluri de stat la Fondul Proprietatea şi cu despăgubirea, dincolo de ceea ce se poate face în natură; să ştiţi că aici, repet, sunt nişte lucruri pe care e greu să le discutăm aici la masă fără să avem cheile guvernării. Păi, dumneavoastră ştiţi, nici eu nu ştiu exact, dar ştiu că sunt în continuare foarte multe terenuri, în continuare foarte multe imobile pe care le învârte RA-APPS, pe care le învârte statul român în continuare. Lucrul acesta ar putea intra în calculul unui asemenea proces cinstit…

Melania Medeleanu: Credeţi că despăgubirile ar trebui făcute în cuantum de 100%, domnule Antonescu?

Crin Antonescu: Eu cred că dacă nu putem să facem despăgubirile în cuantum de 100%, trebuie să găsim o formulă incomparabil mai rezonabilă decât aceea că unora le-am dat 100% care au fost mai iuţi…

Melania Medeleanu: Care aceea? Că aţi discutat despre asta, spuneaţi.

Crin Antonescu: Nu ştiu că nu m-am ocupat cu Fondul Proprietatea. Am solicitat chiar la Senat constituirea unei comisii.

Melania Medeleanu: Dacă pică Guvernul Ungureanu, să spunem, la moţiunea de cenzură, mai aveţi până pe 12 iulie de rezolvat acest caz. …?

Crin Antonescu: Foarte bine. Deci ideea noastră este să despăgubim corect oamenii şi echitabil în sensul…

Melania Medeleanu: Asta e întrebarea: ce înseamnă corect?

Crin Antonescu: Păi în natură tot ce se poate în natură. După aceea, dacă facem o plafonare, n-o putem face la 15%, o facem… Nu vă pot spune o cifră acum, pentru că nu am calculele, dar o facem rezonabil şi nu cu ani de aşteptare, pentru că în fond ştiţi foarte bine că aici noi am avut de-a face cu birocraţia hoaţă a statului român sub toate guvernele care muta dosare în faţă pe şpăgi şi pe alte învârteli, pe tipul …

Melania Medeleanu: Dar legea vine acum în parlament, deocamdată e în fază de proiect, vine în parlament.

Crin Antonescu: Această lege nu o votăm, pentru că este inacceptabilă simplificarea în maniera asta a guvernului…

Melania Medeleanu: O amendaţi, nu?

Crin Antonescu: O amendăm. O să vedem exact cum şi în ce fel.

Melania Medeleanu: Ar mai fi o mulţime de întrebări …

Crin Antonescu: Până una, alta avem şi o comisie de anchetă la Senat, am solicitat – dacă tot avem majoritate, o să şi obţinem – pentru a analiza activitatea Agenţiei Naţionale pentru Restituirea Proprietăţii de prin, ştiu eu, 2007, 2008 aşa.

Melania Medeleanu: Aşteptăm concluziile acestei analize. Mulţumesc foarte mult pentru prezenţă. Mulţumesc, domnule Hurezeanu.

(Prin Monitoring Media: Realitatea TV – România politică, Oră: 21:00)

Etichete:, , , , , , , , ,

Comentariile nu sunt permise.

%d blogeri au apreciat: