„Sinteza zilei” de la Antena 3, invitati: Crin Antonescu, Victor Ponta, Daniel Constantin, Sorin Oprescu, 7 iunie 2012

TALK-SHOW

 

Mihai Gâdea: E o ediţie specială, la „Sinteza zilei”. Pentru întâia dată, în acelaşi studio, se află primul ministru al României, domnul Victor Ponta. Bună seara! Bine aţi venit!

Victor Ponta: Bună seara! Mulţumesc de invitaţie.

Mihai Gâdea: Domnul Crin Antonescu, candidatul pentru Preşedinţie, al USL, şi copreşedinte al USL. Bună seara! Vă mulţumesc pentru prezenţă.

Crin Antonescu: Bună seara! Cu drag!

Mihai Gâdea: Domnul Daniel Constantin, preşedinte al Partidului Conservator şi ministru al Agriculturii. Bună seara!

Daniel Constantin: Bună seara! Bine v-am regăsit!

Mihai Gâdea: Şi primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu. Bună seara! Vă mulţumesc pentru prezenţă!

Sorin Oprescu: Bună seara!

Mihai Gâdea: Astă-seară, pe postul nostru de televiziune şi pe cele mai multe posturi, măcar aşa, în treacăt, s-au putut zări imagini de la, probabil, cel mai amplu miting ce a fost în această campanie electorală şi unul dintre cele mai ample şi mai bine organizate, pe care le-am văzut de multă vreme. Un miting bine organizat este bun, din punct de vedere electoral, pentru dumneavoastră. Întrebarea mea este, acum, când oamenii, probabil, au ajuns la finalul acestei campanii, cu atât de multe mesaje, unele dintre ele confuze, cu unele dintre mesaje negative, nu au reuşit unii dintre candidaţi, în mod special cei care sunt acum la putere, decât să încerce campanii negative. Dacă ar fi ca dumneavoastră să sintetizaţi şi să le spuneţi în seara asta, să le răspundeţi la întrebarea ce este cel mai important despre USL? Ce este cel mai important, ce vrea Sorin Oprescu de la această campanie? Ce e până la urmă, care ar fi motivaţia pentru care eu şi cei care ne privesc vom ieşi la vot, duminică? Ce le-aţi spune foarte simplu şi foarte direct, în seara asta, domnule prim-ministru?

Victor Ponta: În primul rând, încă o dată, bună seara! În al doilea rând, vreau să fiu foarte corect. A fost în seara asta, într-adevăr, un miting important aici, la Bucureşti, cu primarul general, cei trei preşedinţi, dar vreau să vă spun că mai mulţi oameni, cred că mii de oameni au fost alături de noi la Târgovişte, în judeţul stăpânit de Florin Popescu şi de PDL, la Suceava, în judeţul stăpânit până duminică, sper, de Flutur, la Tulcea, unde e protejatul doamnei Udrea, Tarhon, la Mehedinţi, unde e Stănişoară, deci în zonele pe care PDL le considera nişte fiefuri, la Cluj, când am fost, le considera nişte fiefuri aşa, în care nu are nimeni voie să intre, acolo nu ai voie nici să ai un loc de muncă, nu ai voie să faci nimic, decât dacă eşti de la PDL. Bucureştiul, prin persoana domnului Oprescu, a ţinut steagul sus în ăştia patru ani grei de bătălii. Ce vreau să spun? Vreau să spun că cel mai important lucru despre USL este că există USL-ul, a pornit, aşa, din ideile câtorva oameni şi că acest USL a redat românilor speranţa, speranţa că poate fi bătut şi Băsescu, că poate fi bătut Boc, că poate fi dat jos Boc, că poate fi bătută Udrea, că pot fi bătuţi Flutur, Popescu, toţi ceilalţi. Speranţa că se poate guverna altfel, fie la nivel central, fie la nivel local, şi speranţa că o să facem dreptate. Pe de o parte, o să facem ceea ce am promis oamenilor, despre salarii, despre pensii, despre bani publici şi, pe de altă parte, că legea o să-i pedepsească pe cei de la PDL sau, sigur, dacă vor fi şi de la USL care au greşit în acest timp. Sunt foarte mândru de faptul că, împreună cu dumneavoastră, cu telespectatorii dumneavoastră care, în fiecare seară, se uitau şi spuneau: „Doamne, dar scăpăm, există o soluţie să scăpăm, există o altă speranţă?” Am reuşit să rezistăm în anii ăştia grei. După ce obţinem victoria de la locale, victoria de la parlamentare şi victoria de la prezidenţiale, pentru că toate sunt esenţiale, nu-i suficient să ai Guvernul, trebuie să câştigi la locale, la parlamentare şi Crin trebuie să fie preşedinte al României, vine a doua bătălie, la fel de grea, să dovedim că ceea ce am spus şi ceea ce aşteaptă şi speră oamenii de la noi se poate întâmpla. Nu ştiu dacă a fost foarte scurt răspunsul, dar am încercat să includ ceea ce am simţit împreună cu colegii mei în această lună de bătălie electorală adevărată.

Mihai Gâdea: Domnule Crin Antonescu, în seara asta, în mod evident, se uită la această emisiune mai mulţi dintre aceia care vor merge şi vor vota, ştiu ce vor să voteze, sunt decişi la această oră şi nu există dubii pentru ei. Există, cum ştim, şi o categorie de oameni care ar vota cu cineva, dar pentru diverse amintiri sau resentimente, sau cineva din partidul respectiv care a făcut vreodată vreo nefăcută, stau un pic în dubiu şi se gândesc: „Să merg, să nu merg!?” Şi, poate, faptul că PDL nu mai este astăzi la putere le-a mai stins un pic din furia aceea, că „de-abia aştept să mă duc la vot, ca să-i dau jos!” Întrebarea este aceeaşi, pusă în acest context: ce le-aţi spune acestor oameni, acestor oameni care, poate, unii din ei sunt decişi, alţii care sunt în momentul de faţă indecişi sau poate uşor indiferenţi, şi care stau şi se uită la televizor şi încearcă să afle care ar fi motivul principal, care este miza esenţială a acestor alegeri şi de ce prezenţa lor face parte din această miză?

Crin Antonescu: Foarte pe scurt, dumneavoastră vorbiţi despre oameni care au fost furioşi pe PDL şi a căror furie, oameni a căror furie s-a mai ostoit, după ce PDL-ul a căzut de la guvernare, că nu aş putea spune aşa, cu toată gura, de la putere. Eu le spun acestor oameni şi le-am spus tot timpul în campania electorală că PDL-ul, în fond, şi guvernarea sau au reprezentat ultimul, cel mai rău stadiu dintr-o boală a politicii româneşti, prelungită pe ani de zile, că aceşti oameni nu se dau la o parte de bunăvoie sau cuprinşi de remuşcări, că astăzi doar se ascund şi că lovitura decisivă pentru înlăturarea acestui rău din politica românească trebuie să vină la alegerile locale, pentru că aşa cum evoca şi Victor Ponta adineaori, de fapt, pilonii, structura de rezistenţă a acestui sistem, pilonii săi au fost oameni ca Flutur, ca Falcă, Florin Popescu şi alţii asemenea lor, care, dacă păstrează puterea în judeţele lor, în oraşele pe care le conduc, veţi vedea cum PDL-ul reapare după ce şi-a aruncat cât colo şi numele, şi culoarea electorală portocaliu, şi toate celelalte. Ceea ce cred că oferim noi dincolo de programele noastre, dincolo de oamenii noştri, care mulţi dintre ei vor trebui să fie revalidaţi, certificaţi până la urmă sunt judecaţi, cum este cazul şi primarului general din Bucureşti, la capătul unui sau unor mandate, dar, dincolo de asta, cred că am dovedit până acum capacitatea de a sta împreună, de a trece peste diferenţe, de a ne angaja împreună la un proiect lung, serios, profund pentru România. Toţi oamenii care au din instinct, dacă nu, mă rog, din informaţie foarte multă, sentimentul că România are nevoie să-şi strângă forţele, are nevoie de toţi oamenii săi, capabili să facă ceva, au în ceea ce noi am construit în aceşti aproape doi ani din urmă au, cred, o ofertă de unitate, de seriozitate, de respectare a cuvântului dat între noi şi de către noi înspre cetăţenii României şi au ca atare o şansă pe care nu o pot fructifica decât prin vot. Electoratul este acea instanţă care se întruneşte rar, dar care se întruneşte într-o singură înfăţişare şi a cărei sentinţă nu mai lasă drept de apel. Oamenii înţeleg în general lucrul acesta. Eu cred că va fi o prezenţă semnificativă la acest vot şi mai cred, de asemenea, că acest vot nu va împărţi doar calificative de natură administrativă, ci va fi un vot puternic politic. Un vot care să plătească ceea ce am făcut fiecare, unii la putere, alţii în opoziţie.

Mihai Gâdea: Domnule Constantin, aceeaşi întrebare, dar aş mai adăuga un element. De foarte multe ori eu când citesc mesaje şi ascult ceea ce spun telespectatorii îi văd între alegeri de foarte multe ori furioşi pe cei care decid pentru noi, că este vorba despre aleşi locali, că este vorba despre guvernanţi, că este vorba despre parlamentari, de foarte multe ori am văzut oameni care sunt furioşi în cei patru ani de zile de mandat. Când vin alegerile, cu toată furia asta, parcă au o ezitare în a ieşi la vot, parcă au o ezitare în a spune persoana respectivă mă poate reprezenta şi rămân furioşi încă patru ani de zile şi ne trezim furioşi de vreo 22 de ani unii dintre noi. Pentru oamenii care sunt furioşi, pentru oamenii care sunt nemulţumiţi de ceea ce se întâmplă, uneori sunt nemulţumiţi de ceea ce li se oferă şi din partea cealaltă, ce le-aţi spune în seara asta ca motivaţie principală la finalul acestei campanii în această miză în a ieşi la vot sau în a nu ieşi la vot, în a vota USL-ul sau a nu vota USL-ul?

Daniel Constantin: E un lucru foarte simplu şi foarte direct, acela că a început o schimbare în România, şi o schimbare nu este suficientă, dacă se întâmplă numai la nivel central, numai la nivelul administraţiei centrale, ci ea trebuie să continue şi la nivelul administraţiei locale, pentru că, aşa cum spuneau şi colegii mei mai devreme, la nivelul administraţiei avem foarte mulţi oameni care s-au transformat, de-a lungul timpului, prin susţinerea pe care au avut-o de la centru şi susţinerea pe care au dat-o la centru, în adevăraţi baroni locali, care sunt la fel de vinovaţi ca şi doamna Udrea, ca şi domnul Boc, ca şi cei care au condus guvernarea Partidului Democrat Liberal. Din acest punct de vedere, cred că, indiferent ce le spunem noi, oamenii deja şi-au dat seama, nu se lasă păcăliţi şi acestea sunt două elemente pe care aş vrea să le punctez şi care mi-au rămas mie – pentru că mă întorc la întrebarea pe care i-aţi adresat-o domnului Ponta – din această campanie electorală. Unu, oamenii nu se lasă păcăliţi, chiar dacă Partidul Democrat Liberal, astăzi, se numeşte altfel, chiar dacă ei candidează sub diferite sigle şi, spuneam mai devreme ce se întâmplă în anumite judeţe din această ţară, aş completa şi eu, de exemplu, judeţul Neamţ, la Primăria Piatra Neamţ, cel care se crede un mare baron local candidează astăzi nu sub sigla Partidului Democrat Liberal, ci sub sigla unei alianţe care se numeşte A.P.E.L. Nu ştiu ce fel de apel vrea să facă domnul Pinalti acolo. La Arad, acolo unde candidează domnul Falcă, candidează nu sub sigla PDL, ci sub o siglă a unui… şi o altă culoare. La Maramureş, aceeaşi situaţie şi în foarte multe zone din ţară. Deci este, dacă vreţi, un oarecare sentiment de recunoaştere a vinovăţiei şi atunci fug de Partidul Democrat Liberal. Astăzi, 23 de judeţe din această ţară nu au candidatura Partidului Democrat Liberal, toţi au fugit de această siglă şi de această culoare, pe de-o parte. Pe de altă parte, sentimentul de unitate pe care l-a manifestat, l-am văzut, vreau să vă spun, în toate judeţele şi în toate oraşele în care am fost împreună cu domnul Ponta, cu domnul Antonescu şi acolo am văzut oameni care s-au mobilizat, în primul rând, datorită unităţii pe care noi am demonstrat-o – şi vreau să vă spun că unitatea nu este numai la centru şi nu vreau să fiu ipocrit că a fost un lucru uşor să realizăm Uniunea Social Liberală, a fost foarte greu, în foarte multe judeţe. Nu peste tot s-a realizat în proporţie de 100%, dar pe măsură ce a început să dea rezultate, pe măsură ce unitatea ne-a adus astăzi la guvernare, toţi oamenii Partidului Social Democrat, Partidului Naţional Liberal şi Partidului Conservator au înţeles că numai aşa putem să câştigăm şi numai aşa putem să avem rezultate. Aceste două lucruri îmi dau mie un sentiment că oamenii sunt mobilizaţi, vor ieşi în număr foarte mare la vot, pentru că vor să termine cu tot ce înseamnă Partidul Democrat Liberal.

Mihai Gâdea: Cum simţiţi dumneavoastră, domnule Sorin Oprescu? Îi simţiţi pe bucureşteni, în momentul de faţă, că îşi doresc să iasă la vot? Că au înţeles care este miza acestor alegeri? Unii au impresia că veţi câştiga oricum. De ce ar ieşi bucureştenii la vot? De ce ar face acest drum, ar da acest vot? Care e esenţa, pentru dumneavoastră, a acestei campanii şi a acestui moment?

Sorin Oprescu: Domnule Gâdea, ăştia patru ani de zile i-am petrecut printre oameni, la propriu. Săptămânile astea care au trecut – campania electorală – mi-a confirmat încă o dată că acest cuvânt „unitate”, pe care mulţi l-au folosit câteodată ca formă fără fond, este adevărată pentru că pe oamenii ăştia i-a unit, indiferent de simpatiile lor, i-a unit durerea. Unirea în durere, unirea celor necăjiţi e mult mai puternică decât oricare altă formă de a-i aduna împreună şi de a spune că nu mai vor dihonii, de a spune că vor normalitate. Normalitate înseamnă civilizaţie, să poată să trăiască cu ideea clară că şi mâine e o zi, că şi după 10 iunie este viaţă şi că ea nu dispare. Oamenii ăştia sunt apăsaţi şi umiliţi de patru ani de zile. Profesioniştii, în timp ce îi alerga vechea putere, îi alerga pe toate culoarele instituţiilor sau nu-i băga în seamă, ei totuşi se duceau la serviciu. Zeci de mii de pensionari au strâns din dinţi şi atunci când n-au mai putut au spus: „Domnule, nu se mai poate, faceţi ceva”. Refuz să cred că duminică nu sunt acolo. Sunt acolo ca să ce? Ca să arate tuturor că nimeni nu poate să-şi permită să-i trateze şi să-i umilească aşa cum au fost ei umiliţi. Este unul dintre motivele pe care i-am întrebat deschis: „Măi fraţilor, nu vă lăsaţi pe o ureche, nu vă lăsaţi pe o ureche şi dormiţi!” Mulţi au avut senzaţia că odată cu formidabila schimbare, pentru că a fost o schimbare formidabilă, ce să o mai discutăm? Nici nu ştiu câţi dintre dânşii credeau că se poate. Este ceea ce am încercat să le arăt eu patru ani de zile. Este aici în faţă reprezentantul administraţiei centrale, primul ministru, al viitoarei administraţii prezidenţiale, să dea Dumnezeu gândul bun poporului ăsta şi să o ducă la sfârşit! Sunt aici oameni care au spus, au atras atenţia şi s-au luptat, lângă ei au început să vină oamenii. Nu pot să cred acum că duminică vor sta acasă, se vor uita la televizor şi vor îmbrăţişa ideea pe care de multe ori le-au indus-o. „Lasă, băi, că ies ăştia şi fără noi!” Care ăştia? Că suntem tot ei, fiecare în parte! Avem aceeaşi viaţă, avem aceleaşi probleme, nu suntem diferiţi de ei. Asta vreau să înţeleagă cetăţenii, asta i-am rugat, am spus de la bun început, de fiecare dată când m-am dus şi m-am întâlnit cu ei în aceste trei săptămâni, nu am început cu ditirambe şi să vă promit, să vă spun eu, eu vreau să-i fac, să le arăt, patru ani am dorit şi cred că am reuşit să le arăt că se poate pentru că de asta au ei nevoie, de plaja de speranţă şi de fapte. Pe bază de fapte. Că mulţi au vorbit în 20 de ani, mulţi au promis munţi, palate în Spania, luna de pe cer, s-a ales praful! S-a ales praful. Stăteam şi mă gândeam astăzi, mă uitam prin sală la miting, felul cum tinereţea a venit din urmă, oameni care au îmbătrânit odată cu mine, oameni care au crezut, eu îi ştiu şi de acum 18 ani, şi de acum 17 ani, şi de acum 16 ani, au rămas aceleaşi caractere. Asta doresc, domnule Gâdea! Să îi îndemn pe toţi românii să-şi spună cuvântul duminică, pentru că nicicând acest război, un război a fost câştigat. Urmează o bătălie serioasă, iar administraţia locală este singura care poate să arate că administraţia centrală a pus nişte baze corecte. Îl auzeam pe primul ministru vorbind zilele trecute, săptămânile trecute, şi foarte bine că o face, ca să dea deoparte ideea aia că numai unii sunt vinovaţi, iar alţii care potenţial ar vrea şi ei, am văzut un primar, am văzut un primar de la USL care se pregăteşte pentru al doilea mandat în ţară şi un primar de la PDL care doreşte să acceadă la funcţia de primar. Este ca în filmele cu proşti, domnule. A ieşit ăsta în faţă şi a spus aşa: „Fraţilor, acest primar USL a furat patru ani. Daţi-mi şi mie o şansă!” Dacă în asta constă greutatea vieţii normale a fiecăruia, atunci înseamnă că noi ne-am modificat ca popor. Nu cred. Nu este, am spus-o şi o spun în continuare, nu este numai vot negativ, este vot de gândire, pentru că fiecare are copil, s-a văzut ce l-a durut pe copil şi ce l-a durut pe el ca părinte, că nu a putut să … fiecare îşi are o mamă, fiecare îşi are un tată, unii îi îngrijesc, alţii au uitat, au avut grijă oamenii de bună-credinţă şi atunci ce să aştepte? Să se complacă? Da, am văzut şi o parte din intelectuali, oameni cu bagaj puternic, personalităţi ale vieţii româneşti, care mi-au spus aşa: „Primarul? Stau în casă!” „De ce stai în casă, dragă?” „Pentru că îmi este ruşine!” „Atunci stai în casă.” „Mi-e ruşine să cer, mi-e ruşine să dau ochii cu oamenii de pe stradă”. Atunci când ţi-e ruşine, pleci! Şi mai bine să le fie ruşine! Din nefericire, nu este aşa. Va fi o capitală în toată regula! Nu mă refer la partea fizică şi la măgăriile şi astea care în fiecare campanie sunt marcate de momente de astea tensionate. Eu îi invit la vot, să-şi spună părerea, spunându-le clar, uitându-mă la ei: „Dacă nu vii, atunci după aceea nu poate fi decât tăcere!” Degeaba noi, care suntem devotaţi unei cauze. Dacă le-au plăcut anii care au trecut peste ei, dacă le-a plăcut să se zbată pentru fiecare zi câştigată, atunci nu o fac, dar refuz să cred, acest popor nu este tâmpit, chiar dacă unii au spus că cred ei că este. Ştie, simte şi sunt convins că o să o facă. Îmi râd în nas încă unii când le spun. Eu cred că majoritatea bucureştenilor vor fi la vot.

Mihai Gâdea: Credeţi asta?

Sorin Oprescu: Da, cred. Cred şi cred cu tărie şi sper ca duminică seara să mă strecor şi eu cu un telefon şi să vă spun, domnule Gâdea, am avut dreptate!

Mihai Gâdea: Eu sper să nu vă strecuraţi doar cu un telefon, pentru că indiferent de rezultatul alegerilor eu am să vă aştept în acest studio duminică seara. Duminică seara va fi o ediţie specială, extinsă, dedicată alegerilor. Toată ziua, practic, duminică la Antena3 veţi avea posibilitatea de a afla primii ceea ce se întâmplă în toate colţurile ţării. Vom vedea dacă va fi o cafteală pe bune, cum spunea domnul Sorin Oprescu, dacă se va încerca frauda, dacă se vor aplica vechile metode pe care le-am văzut cu autocarul, cu pacheţele, cu bani. În seara asta, de exemplu, aflu, domnule preşedinte Antonescu, că un liberal de-al dumneavoastră, din Ilfov, dacă am înţeles corect, a fost luat la bătaie. Deci, oamenii, în momentul de faţă, probabil tensiunea a crescut într-atât de mult, încât vom vedea, eu ştiu, chiar şi în zilele următoare, chiar dacă campania se opreşte, oameni tensionaţi, care se iau la bătaie. Ieri, am văzut bătăi la propriu în diverse oraşe din… Ştiţi despre situaţia asta?

Crin Antonescu: Vag, pentru că am fost în acţiunea asta. Se întâmplă în ultimele zile o escaladare şi a unor forme de violenţă, după cum se dă drumul la o serie de diversiuni şi de atacuri foarte joase, calomnii de cea mai joasă speţă, care sunt aruncate în ultima zi oficială de campanie, în ideea că cel atacat, cel calomniat, nu se mai poate apăra, nu poate ieşi, nu poate contracara lucrurile astea. Sunt exemple spectaculoase. Cunoaştem şi noi. De pildă, în sectorul 3, ca să dau un exemplu, a început şi se pregăteşte, probabil, pe vizual o campanie violentă. „USL nu îl susţine pe Robert Negoiţă!” Profit de împrejurare să spun că USL-ul, liberalii, PSD, PC, toţi îl susţinem pe Robert Negoiţă! Cum să nu-l susţinem pe el? L-am susţinut pe Robert Negoiţă, când puţini credeau că are vreo şansă, când se credea că sectorul 3 şi titularul primăriei de acolo sunt de neatacat. Cum să nu-l susţinem pe Robert Negoiţă? L-am susţinut în toată această perioadă, îl susţinem până la capăt şi va câştiga. La Buzău se distribuie, chipurile, o scrisoare semnată de însuşi premierul, în care ar îndemna să nu fie votat Bâgiu, candidatul USL, ci altcineva. Iar o făcătură! Sunt astfel de lucruri şi, din păcate, sunt şi violenţe.

Mihai Gâdea: Luăm o scurtă pauză de publicitate. Dragi prieteni, aştept mesajele dumneavoastră pe Facebook pentru invitaţii mei din această seară. Ce aţi vrea să-i întrebaţi? Care sunt chestiunile, promisiunile pe care doriţi să le facă şi care sunt lucrurile pe care le doriţi altfel în România, care ar putea să fie poate un pic diferit de duminică încolo. Urmăriţi „Sinteza zilei”, doamnelor şi domnilor! În studioul nostru, în această seară, pentru întâia dată, spun, împreună… Am început prima dată prezentarea cu domnul prim-ministru, acum am să încep cu domnul preşedinte Antonescu. Domnul prim-ministru Victor Ponta e şi preşedinte PSD, domnul preşedinte Daniel Constantin

Crin Antonescu: Nu ne încurcaţi niciodată.

Mihai Gâdea: Acum, să ştiţi că sunteţi greu de încurcat, şi Sorin Oprescu, primarul general al Capitalei.

Victor Ponta: Preşedintele Bucureştiului.

Crin Antonescu: Preşedintele Bucureştiului, da.

Mihai Gâdea: Domnilor, ce a fost rău în campania aceasta? Ce v-a enervat în campanie? Ce a fost aşa ceva, care v-a dezgustat sau…? Eu am văzut, de exemplu, astăzi, un lucru – am primit acasă, era aşa o chestie roşie, şi-mi spunea că USL e ceva cu socialiştii, nu ştiu. Era cu…

Crin Antonescu: În parte, e adevărat.

Mihai Gâdea: Dar numai în parte. Am stat şi m-am gândit, domnule, oamenii ăştia, care au tăiat pensii, care au tăiat salarii – aici, neţinând partea USL-ului, am să vă explic imediat – care au tăiat pensii, care au tăiat salarii, care au făcut, au guvernat în halul în care au guvernat, dacă tot foloseşti nişte bani şi un fluturaş, nu poţi să-ţi spui mai bine ce vrei tu să faci, care e promisiunea ta, decât să faci o campanie negativă? Acum, nu ştiu dacă şi USL a făcut acelaşi lucru, dacă a făcut campanie electorală negativă, eu însă nu am primit, cel puţin nu a ajuns la mine. Ce a fost însă ceva care v-a deranjat foarte rău în această campanie? Minciuni, nu ştiu, atacuri, habar n-am. Domnul prim-ministru?

Victor Ponta: Nu, eu nu o să mă plâng de atacuri, că până la urmă fac parte din fişa postului, ca să spun aşa. În schimb, cred că s-a consemnat o premieră absolută şi în România şi, în general, într-o ţară democratică şi ce m-a, dacă vreţi, supărat cel mai tare a fost modul absolut perfid şi absolut ipocrit, şi nu vreau să mai folosesc şi alte epitete, în care tot felul de indivizi – Flutur, Florin Popescu, Stănişoară şi alţii -, dom’le, s-au vopsit în altă culoare, şi-au dat un alt nume şi dacă îi întreba lumea, ziceau: „Cine, noi? Nu avem legătură nici cu guvernul PDL, ăsta care v-a tăiat pensiile, nici cu guvernul PDL care v-a tăiat salariile, nici cu Băsescu”. Nici pe Băsescu nu-l mai cunoşteau, nici pe Elena Udrea nu o mai cunoşteau. Ei nu ştiu cine e PDL, ei nu ştiu cine a guvernat România. Unii dintre ei, i-am mai auzit vorbind, ziceai că au fost în opoziţie până acum şi au luptat ca să dea jos guvernul PDL. Mi s-a părut, e prima dată când am… Ştiu că de multe ori – şi Crin pomenea asta – dom’le, a fost şi PSD la guvernare, a mers ca PSD, asta e, am pierdut alegerile, dar nu ne-am schimbat, şi PNL-ul, şi PC-ul. Să încerci să-i prosteşti şi să-i minţi pe oameni cu atâta neruşinare, să spui, „dom’le, nu sunt eu ăla portocaliu, care scriam cu oi pe dealuri „Trăiască Băsescu!” Nu, eu sunt unul, aşa, un gospodar, care… Care gospodar? Că ţi-a dat Guvernul 100 de milioane, ai făcut de 10 şi 90 i-ai furat? Aia înseamnă gospodar? La Liviu Negoiţă, că de el tot vorbim, marele Livache. Păi, Livache a avut sute de milioane din bani publici, a făcut trei fântâni şi două străzi şi restul i-a dus în alte ţări. Dacă vreţi, asta mi s-a părut îngrozitor. Sigur, politicienii în campanie mai se ceartă între ei, mai promit, mai uită ce au zis, dar chiar să uiţi cum te cheamă? Să uiţi ce ai făcut până acum o lună? Mi s-a părut chiar jignitor la adresa oricărui om. Apropo de ce ziceaţi şi dumneavoastră, ce spunea şi domnul Oprescu, domnule, chiar să cred că lumea a uitat că ei erau acum o lună? Aţi văzut că au spus că din cauza noastră a intrat România, din cauza USL, a intrat România în recesiune în trimestrul IV din 2011? Păi, chiar cred ei că lumea poate fi atât de uşor prostită? Oamenii mai uită în timp, dar într-o lună nu uită şi, dacă vreţi, mă întrebaţi pe mine, asta cred, că ăsta a fost lucrul care m-a indignat cel mai tare. Asumă-ţi, dacă crezi că ai guvernat mai bine şi că ai făcut bine, scrie pe tine PDL şi pune-te în portocaliu. Vreau să vă spun un lucru, pe care sper să nu-l trăiesc niciodată, nu doar ca preşedinte al PSD, ca membru al PSD, că nu am fost niciodată la alt partid. Astăzi am fost la Cluj şi afişele lui Boc erau în altă culoare. Cum e, domnule, să fii preşedintele partidului să-ţi fie ruşine cu partidul tău? Păi, atunci cum să te mai voteze cineva pe tine, dacă tu, preşedintele…? Cum ar fi să zic eu, „domnule, mi-e ruşine de PSD, nu mai recunosc că-s la PSD”.

Mihai Gâdea: Eu vă mărturisesc că într-un fel mi-ar fi plăcut, aşa mediatic şi pentru spectacolul ideilor, ca şi domnul Emil Boc să fie într-o seară invitatul meu, în locul acesta, şi să spună ceea ce-l nemulţumeşte la USL, ceea ce-l nemulţumeşte la dumneavoastră personal, ca şi prim-ministru. Unul dintre lucrurile, pe care vă mărturisesc că nu l-am putut înţelege niciodată, este cum a putut un partid să asculte de o femeie, să ignore, să sfideze un public într-atât de numeros al unuia dintre cele mai audiate posturi, nevenind să răspundă la întrebări elementare? Pentru mine, apropo de lucrurile care sunt surprinzătoare în această campanie, unii au venit de la PDL, cred că pe domnul Paleologu nu era o zi să nu-l văd la o emisiune la Antena3 şi alţii care au venit şi au încercat să-şi spună punctele de vedere, dar pentru mine însă ceea ce mi se pare uluitor este faptul că domnul Emil Boc, preşedintele partidului, nu a venit, de exemplu, într-o seară ca asta, să spună în ce crede şi de ce crede că e varianta cea mai bună. E foarte greu să înţeleg.

Victor Ponta: Numai o secundă. Ştiţi, voiam să fac o precizare. Ştiţi însă care va fi efectul, luni, al acestei politici mârşave de ascundere şi vreau să vă anunţ din timp, pentru că pentru noi e un mare avantaj. Biroul Electoral Central, luni, va trebui să publice rezultatele, probabil, luni după-amiază, luni seara, rezultatele alegerilor şi primul lucru, care e important, votul politic al fiecărei formaţiuni, la Consiliul Judeţean, la Consiliul General la Bucureşti şi va fi aşa: Uniunea Social Liberală, pentru că noi am candidat împreună, am fost împreună de un an şi jumătate, va avea peste 50%, nu ştiu cât, dar obiectivul nostru era 50% şi va avea. Partidul Democrat Liberal va avea sub 10% şi vă explic de ce, pentru că nu se poate legal să aduni PDL cu voturile pentru mişcarea nu ştiu care, pentru (…) lui Pinalti, cu alianţa pentru nu ştiu care a lui Stănişoară, cu … Ăia vor avea şi ei 0,2, 0,4, 0,7. Deci, va fi un USL peste 50% şi un PDL sub 10%. Ce pretenţii mai ai să spui că eşti legitim? Eu vă spun sincer, duminică, eu văd votul de duminică şi ca o legitimare a guvernului USL. Noi nu am ajuns prin votul popular, am ajuns prin bătălia noastră, prin ceea ce s-a întâmplat în Parlament, dar luni românii vor decide inclusiv dacă e bine ca guvernul să fie al USL sau al PDL-ului ăsta vopsit în şapte culori şi, în acelaşi timp, vor da un semnal decisiv pentru alegerile parlamentare şi prezidenţiale, dacă vor în continuare să fie conduşi de USL şi de Crin Antonescu, preşedinte, sau dacă îl vor pe Băsescu, pe Boc şi pe ceilalţi înapoi.

Mihai Gâdea: Aţi avut mult timp să vă gândiţi la lucrurile care v-au enervat în campanie, domnule Crin Antonescu.

Crin Antonescu: Da, şi cu toate astea o să vă spun că pentru mine această campanie, foarte importantă, foarte grea, rămâne cu o dominantă pozitivă, şi anume că, deşi am trecut prin multe campanii de diferite feluri, de la campanii de locale, până la campanie prezidenţială, niciodată nu am văzut atâta speranţă, atâta aşteptare, atâţia oameni strânşi în jurul nostru. Or, satisfacţia, trebuie să o mărturisesc, e poate mai puternică decât rezultatul, care sper să fie unul foarte bun, satisfacţia pentru cei câţiva oameni care am pornit, ne-am înhămat, cum spunea şi Victor, la început, la ceva foarte greu, satisfacţia că a prins viaţă, că nu e o idee care a fost undeva doar în capul nostru, o combinaţie între politicieni.

Mihai Gâdea: Iertaţi-mă că vă întrerup. Nu vă este un pic şi teamă? Oamenii aceştia, care s-au adunat în jurul dumneavoastră, şi oamenii care sunt din ce în ce mai mulţi în momentul de faţă, e, mă rog, uşor vizibil, că sunt foarte mulţi oameni care speră într-o schimbare şi că în momentul de faţă USL-ul pare a fi majoritar, vom vedea duminică, dacă este aşa sau nu, dar eu îmi imaginez, uitându-mă şi la mitingul dumneavoastră, repet, impresionant în multe feluri, nu vă este teamă că mulţi dintre oamenii aceia, când vor ajunge la putere, când vor ajunge, cum spune românul, la borcanul cu miere, să-şi bage şi el un deget acolo pentru familia lui, pentru cineva de-ai lui, idealurile, speranţele, bătălia politică, toate lucrurile astea, pentru care aţi luptat, nu credeţi că i-aţi putea dezamăgi pe oameni ăştia? Probabil că ar fi cumplit şi pentru ei şi pentru dumneavoastră.

Crin Antonescu: Sigur că ne e teamă, sigur că, până la urmă, e o răspundere uriaşă pentru noi în calitate de conducători de partide, pentru primul ministru, pentru primarul general, pentru cei care vor fi aleşi în fruntea comunităţilor, în numele nostru. Sigur că ne e teamă, sigur că există acest risc, sigur că ştim cât de mult aşteaptă oamenii de la noi. Ştiţi că, atunci când s-a făcut Uniunea Social Liberală, au venit teoreticienii şi, foarte corect, de altfel, au amintit un mare adevăr politologic: niciodată, în alianţe, unu şi cu unu nu fac doi, ci fac ceva mai puţin. Acum, eu nu ştiu, din punct de vedere al scorului electoral propriu-zis, dacă unu şi cu unu şi cu unu fac doi sau trei. Ce ştiu este însă că suma speranţei în jurul Uniunii Social Liberale e clar mai mare decât suma speranţei care s-ar fi pus în Partidul Naţional Liberal, separat, în Partidul Social Democrat sau Partidul Conservator. Şi, apropo de această cantitate enormă de speranţă, de susţinere, de încredere, amintirea sau impresia dominantă din această campanie este, repet, una bună, bineînţeles, însoţită de grija, i-aş spune, nici teamă, ci grija de care dumneavoastră vorbiţi. Că s-au făcut lucruri urâte în această campanie, nu e prima dată. Vă reamintesc faptul că toţi cei patru de aici şi, poate, cel mai pe nedrept, primarul general Sorin Oprescu, spun cel mai pe nedrept pentru că, în fond, el nu a fost un competitor partizan cu aceşti oameni. Noi eram adversarii lor politici, deja de multă vreme. Am fost atacaţi cum vrei şi cum nu vrei, pe ce temă vrei şi pe ce temă nu vrei. Nimeni nu a venit, de pildă, să spună, domnule, Sorin Oprescu a spus că face aia şi n-a făcut, sau pe aia a făcut-o rău. Omul ăsta a venit, a spus „am făcut asta, asta, asta, asta se poate, asta nu se poate, cred c-am dovedit ceva, judecaţi voi”! S-a născut o campanie din care e ceva nedemn, adică să votezi pe Oprescu, pentru că are prea mult, un scor prea mare, fără să te întrebi: „Dar de ce are oare cel mai mare scor?” – dacă nu mă înşel – „pe care vreodată un primar, fie în funcţie, fie candidat, l-a avut în Bucureşti?” Ce să mai vorbim de faptul că în legătură cu noi, cei trei de aici, ca şi cu atâţia alţi colegi ai noştri, inclusiv Daniel Constantin, care fusese cruţat o vreme, ca fiind „mai mic”. Ei, n-a mai fost aşa de mic! A intrat şi el în colimator! S-au făcut toate lucrurile astea, numai că astea sunt obişnuite. Le-am mai trăit… măcar eu, care’s mai bătrân… pentru Daniel a fost o premieră binevenită… până la urmă te căleşte. Ce a fost nou a fost acest „ceva bun” despre care vă vorbesc şi asta, pentru mine, rămâne, repet, impresia dominantă.

Mihai Gâdea: Am vrut să vă întrerup la un moment dat, dar… mă rog… m-am gândit că-i mai bine să vă las să vă încheiaţi ideea… În momentul în care vorbeaţi despre faptul că oamenii sunt în jurul dumneavoastră şi că sunt nemulţumiţi de ceea ce s-a întâmplat în toată această perioadă – şi domnul Ponta a vorbit despre asta, şi domnul Oprescu, toţi aţi vorbit despre acest lucru care este evident – întrebarea mea este: înţeleg oamenii din USL, înţelege independentul Sorin Oprescu şi oamenii care-l susţin care este motivul principal pentru care românii nu-i mai vor pe oamenii ăştia? Sau mulţi dintre ei nu-i mai vor? O să vedem, repet, duminică la alegeri, pentru că n-aş vrea să mă antepronunţ… aşa pare. Au înţeles că hoţia, că tupeul, că aroganţa, că… eu ştiu… senzaţia asta că nu poţi să respiri în ţara ta de clientelă, de mafioţi, de şmecheri, de… nu ştiu… toate adjectivele care se folo… au… oamenii ăştia au înţeles? Nu cumva şi-ar putea dori să devină şi ei nişte şmecheri poate mai mici, mai…

Victor Ponta: Domnule Gâdea, nu vreau să monopolizez discuţia, dar dumneavoastră aţi deschis puţin mai devreme un subiect şi eu sunt cel care trebuie să răspund, nu Crin. La el aţi zis, „domnule, ce facem dacă vin, şi USL-ul, cu aceleaşi… de fapt, acum, închideaţi subiectul. Dacă în loc de „corupţii!”, „proştii!”, „incompetenţii!”, „aroganţii!” lor, îi schimbăm p’ăia şi vin unii de la USL şi mă întrebaţi dacă… sau, ne întrebaţi de fapt, dacă nu ne e frică de chestia asta? Eu voiam să vă spun, pentru că, pentru moment, eu sunt primul confruntat cu această problemă, nu mi-e frică deloc, este o uriaşă responsabilitate, şi schimbarea fundamentală – dacă vreţi – pe care eu o încerc să o arăt şi s-o dovedesc faţă de Boc, faţă de Ungureanu, faţă, sigur, şi de Traian Băsescu, este faptul că, într-adevăr, împreună am încercat să propunem oameni corecţi, oameni eficienţi. Când am greşit, n-am stat pe gânduri – l-am schimbat. N-am ţinut pe nimeni în braţe şi acelaşi lucru o să fac. Voi foloseaţi expresia românească cu „degeţelele la miere”. Domnule Gâdea, am puterea şi am spijinul lui Crin Antonescu şi al lui Daniel să tai degeţelele alea băgate în miere ale USL-iştilor, atenţie, vorbesc de asta. Deci, asta e schimbarea fundamentală. Uitaţi-vă că au trecut… Cât a trecut? Un an şi jumătate de când o ţin în braţe pe Roberta Anastase, care a furat voturi, a fost filmată furând voturi. Domnule, nu o zi, nu o lună, un an şi jumătate. Este prim-vicepreşedintele PDL-ului, o hoaţă care a furat voturi la Legea pensiilor. Ceea ce eu vă pot garanta – şi ceea ce am avut ca sprijin total din partea lui Crin – au fost miniştrii pe care nu i-am vrut în guvern, nu au fost acolo, au secretari de stat pe care… Au fost unii care au greşit, i-am schimbat. La fel voi face şi îi voi da pe mâna justiţiei pe USL-iştii care, eventual, fac la fel ca PDL-ul. Asta-i uriaşa lecţie pe care, aveţi dreptate, am învăţat-o. De aia îi urăsc oamenii, nu pentru că a greşit unul sau altul, ci pentru că i-au ţinut în braţe şi i-au protejat, şi ei ne-au sfidat pe toţi, au zis: „N-aveţi ce să ne faceţi, că noi suntem PDL, suntem la putere”. Eu sunt convins că USL-ul va plăti la alegeri dacă face la fel ca PDL-ul şi de fiecare dată le spun colegilor mei – şi eu, şi Crin, şi Daniel – ţineţi minte: oamenii acum ne sprijină ca să nu facem ca PDL-ul. Dacă facem ca PDL-ul o să avem aceeaşi soartă, iar eu sunt convins că am capacitatea – nu e frică, e responsabilitate uriaşă, care nu revine nimănui mai mult, decât ne revine nouă, cei care suntem liderii partidelor noastre.

Daniel Constantin: Eu voiam să continui întrebarea… De fapt, răspunsul la întrebarea dumneavoastră: ce ne-a enervat foarte tare în această campanie? Şi vreau să vă spun că nu ne-au enervat foarte multe lucruri, ci ne-au amuzat foarte multe lucruri…

Victor Ponta: Unele n-au fost chiar amuzante…

Daniel Constantin: În primul rând, vreau să vă spun că…

Sorin Oprescu: Râdeai, dar nu era râsul tău…

Daniel Constantin: Nu, să ştiţi că ne-am amuzat foarte tare de acţiunile celor care mai cer un mandat în aceste zile. În primul rând, o remarcă generală. În toată ţara am fost, în aproape toate oraşele, în aproape toate judeţele n-am văzut picior de lider PDL-ist care să iasă în stradă să facă vreun miting. Toţi stau – ce spunea domnul primar mai devreme – toţi stau pitiţi, pentru că le e ruşine de ce au făcut. Asta e prima remarcă. A doua remarcă este legată de faptul, de micile lucruri pe care au încercat să le facă. De la blocarea drumului naţional, să n-ajungem în nu ştiu ce judeţ, la nu ştiu ce miting, când mergeam; de la blocarea, ieri, am fost cu Crin Antonescu la Cluj, acolo, PDL-ul şi Partidul Naţional Liberal au sediul în acelaşi gang – au încercat să ne blocheze, să nu ajungem la miting, cu o maşină care s-a blocat acolo. Am stat două zile în Maramureş, unde Mircea Man, un prieten bun de-al domnului Boc, pierde preşedinţia Consiliului Judeţean, câştigă candidatul nostru, susţinut de toată lumea, de Uniunea Social Liberală, şi am văzut, mergând spre Sighetu Marmaţiei, bannere în care domnul Man se clama a fi de la Uniunea Social Liberală, susţinut de Uniunea Social Liberală. Deci sunt lucruri care ne-au asumat…

Mihai Gâdea: Iertaţi-mă, domnul Man de la PDL şi-a făcut banner că e de la USL?

Daniel Constantin: Păi, vă dau… Şi nu numai de la USL, mai încolo puţin era şi susţinut de UDMR şi de alte partide care… Deci, sunt fotografii în sensul acesta, nu e niciun fel de problemă. Acestea sunt lucruri care ne-au amuzat foarte tare şi care ne-au arătat că oamenii ăştia n-au niciun fel de Dumnezeu. Ei nu vin în această campanie să spună: „Domnule, poate că a fost greu, am greşit. Noi am crezut că trebuie să guvernăm”. Nu, toţi recunosc că au greşit. Au lovit în toate categoriile sociale din această ţară, au batjocorit pensionarii, au trimis medicii în afara ţării, au jignit profesorii care trebuiau să fie elita societăţii, i-au băgat la marginea societăţii, au jignit poliţiştii. Toate categoriile sociale. Astea sunt motive care ne fac să credem că toţi vor fi duminică la vot să amendeze ceea ce s-a întâmplat în această perioadă.

Mihai Gâdea: Ia ziceţi, domnule Oprescu, ce v-a enervat pe dumneavoastră în campania asta? Că, de-abia, vă aşteptam…

Sorin Oprescu: Domnule Gâdea, aş vrea să înţelegem cu toţii că, prin toate cuvintele astea, domnule, nu suntem noi, n-om fi noi – ăştia pe care îi vedeţi în faţa dumneavoastră, vă uitaţi la noi – n-om fi, domnule, îngerii de dric. Vom avea, domnule, fiecare pe ale noastre, domnule. Domnule, dar nu suntem nici mincinoşi, n-am delaţionat niciodată când a venit vorba de ceva şi, uite, că viaţa asta a trecut peste noi aşa şi trece şi peste nenea Constantin – că nu crede că-l iartă vârsta, încet-încet, aşa, să fie sănătos – dar avem în comun cu mulţi oameni, cu foarte mulţi oameni, cu mii şi sute de mii de oameni, un singur lucru: onorabilitatea. Onorabilitatea, dar nu fi hoţ. Onorabilitatea, dar nu fi derbedeu şi de a nu te purta umilindu-i pe ăilalţi. Da, minciuna m-a durut şi m-a durut întotdeauna. N-am arătat-o. Da, mi-au luat la respect şi morţii, nu mi i-au lăsat să se odihnească în mormânt. Şi pe ăia mi i-au luat la întrebări. Asta este metodologia prin care ani de zile au risipit teroarea şi frica în oamenii ăştia. Frica de a-ţi închide telefonul, frica de a vorbi la toaletă, frica de a şoşoti atunci când ai ceva de spus. Sunt muţi oameni care au spus-o tare, au spus-o în faţă, au spus-o fără să le fie frică şi eu, pe oamenii ăştia, îi respect. Şi ei sunt mulţi, sunt mulţi… Spunea domnul prim-ministru… Foarte bine că spunea şi le spunea de acum, dinainte, ca să se ştie de la bun început. Domnule, niciodată nu a funcţionat sau nu a fost exprimat – uite, între oamenii ăştia, care îi vedeţi aici, vorbele n-au funcţionat, vorbele (…) să se scoale ei ca să ne aşezăm noi. Eu ştiu că mulţi gândesc aşa, dar ăştia sunt malformaţi, sunt malformaţi de ideea de a avea, de a strânge cu orice preţ, de a minţi, de a folosi delaţiunea în orice moment pentru a se arăta cât de curat e, cât de alb e, cât de îngeraş este. Dacă tot îşi doresc să fie îngeri, domnule, să ne lase, domnule. Să se urce la cer şi să ne lase. Să ne lase, că destul… A fost destul. Toată lumea aşteaptă cu nerăbdare să spună odată clar: nu, nu mai vrem aşa. Cu mii de oameni am vorbit. Dumneavoastră, domnule Gâdea, aţi vorbit şi vorbiţi în fiecare seară cu sute de mii de telespectatori, aveţi feedback-ul pe masă, acolo, când vă spune producătorul ce au spus oamenii, ce părere au şi aşa mai departe. Nu este o bătălie fără fond, numai de formă, să ia puterea. Lasă că şi ăştialalţi sunt la fel ca ăia care au fost dinainte. Nu. M-ar jigni şi m-ar durea să creadă cineva că în viaţa mea mi-am permis vreodată să mă port aşa cu cineva. Şi luând rând pe rând oamenii, o să vedeţi că am şi am avut dreptate, şi nu o spune Oprescu, că nu e Oprescu nici mama Omida, nici de astea… De aia v-am răspuns cu toată credinţa mea că duminică oamenii vor ieşi şi vor şti să sancţioneze odată pentru totdeauna o putere care e a omenirii.

Mihai Gâdea: Facem nişte previziuni. Am ajuns la momentul previziunilor din emisiune. Sunt nişte mize importante în aceste alegeri, va fi interesant de văzut dacă clujenii îl vor vota pe Emil Boc, dacă la Braşov mai câştigă Scripcaru, dacă mai câştigă Flutur, dacă mai câştigă Pinalti. O serie întreagă de personaje, unele dintre ele, mă rog, le ştiţi foarte bine. Cât speraţi să luaţi duminică? Ce procent să vă voteze în Bucureşti, domnule Oprescu?

Sorin Oprescu: Acum dăm numere?

Mihai Gâdea: O să dăm.

Sorin Oprescu: Peste 60%.

Mihai Gâdea: Peste 60% spuneţi?

Sorin Oprescu: Da. Păi, au râs sociologii când le-am spus, s-au tăvălit, s-au făcut, pe jos, crenvurşti. „Fugi, bă, de aici, că nu se poate. ” Ba se poate, bă, că eu am vorbit cu ei, mă. „Şi, ce, tu crezi că toţi…”. Băi, nu toţi, unu-doi o să lipsească, dar restul o să vină, că a doua zi se întoarce acasă şi dacă, ferească-se Dumnezeu, se întoarce acasă tot cu aceleaşi apăsări, atunci ce pot să spun? Nimic, cum v-am spus. E tăcere. Electoratul, întotdeauna are dreptate. Bă – mi-au spus unii – domnule, noi suntem un neam care ne autoflagelăm. N-am mai avut timp, în ultimii patru ani de zile, că ne-au flagelat alţii. N-am mai avut timp să ne autoflagelăm noi. Da, aşa este! Noi ne pricepem la umbreluţe, la o bere, la o d’asta, să criticăm, nu e bine aşa, e bine altfel, ăla vrea aşa, ăla n-a făcut bine… Bun! De acord! Dar acu’ i-a scos din minţi pe toţi. Domnule, ăsta-i un sindrom, ăsta-i un sindrom, e sindromul lui Robin Hood din medicină. Când îl taie p’ăla măicuţa la mână să-i scoată sângele din el, că el era hipertensiv. Din fericire… din nefericire i-a scos un lighean. A murit ăla! A murit Robin Hood! Nu ţine, domnule, că pe oamenii ăştia dacă-i tai la mână, dacă-i tai la mână să le curgă (…) nu mai curge sânge… că nu mai au, că nu mai pot, c-au pompat în ei numai din astea. „Mâine vă anunţăm că 25% s-a dus pe apa Sâmbetei, poimâine, ăştialalţii. Nu sunteţi mulţumiţi? Plecaţi, bă, uşchiţi-vă d’aicea!” Nu asta înseamnă să ţii la un popor. Indiferent ce mi-ar spune cineva. Nu asta înseamnă că eşti din mijlocul poporului ăsta. S-a plictisit lumea de cuvinte d’astea. Da, s-a plictisit, pentru că le-au rotit iar şi au devenit ditirambe. Mă uit la exponenţi principali ai clasei intelectuale. Am eu ce am cu câţiva – aşa, care sunt oportunişti de când îi ştiu – care au scris ode. „Şefu’, să vă pupăm conduru’… să fim lângă dumneavoastră şi să condamnăm cu mânie… să…”. Asta făceau şi în urmă cu 30 de ani. Asta făceau şi în urmă cu 40 de ani. Cunosc oameni care au trăit şi copiii lor au învăţat de la ei – îmi cer scuze, că au crescut odată cu mine – că delaţiunea-i pe primul punct. „Să-l punem pe ăla-n funcţie, să-l punem p-ăla, să mai avem, colo, vedeţi că ăla a fluierat în biserică, vedeţi că… Da! Nu exclud să fie oameni din ăştia şi să încerce să s-aşeze şi-n jurul puterii. Aşa se întâmplă întotdeauna, numai că eu, domnul prim-ministru, domnul preşedinte, domnul ministru şi mulţi, foarte mulţi, au învăţat că ăştia, afară de vorbele care dau din coadă şi sună frumos la ureche, sunt născuţi jigniţi. Ăştia-s proşti! Nu sunt proşti, sunt proşti, proşti, proşti, proşti! Ei nu fac rău numai personalităţii, ei fac rău unui popor întreg, dar acum să nu-mi spuneţi că desfiinţăm funcţiile de consilier, că asta e! Trebuie să existe şi el, dar cu parcimonia mentală necesară ca să nu-l zăpăcească pe conducător.

Mihai Gâdea: Deci…

Crin Antonescu: Previziuni…

Mihai Gâdea: Previziuni… Câştigă Boc la Cluj?

Victor Ponta: Pe mine mă întrebaţi?

Mihai Gâdea: Domnul prim-ministru, domnul preşedinte…

Crin Antonescu: Aţi fost cel mai de curând la Cluj…

Sorin Oprescu: Iertaţi-mă, dar asta, asta e ca-n gluma aia:… „Ce părere aveţi de Toulouse – Lautrec?” „Bate Toulouse!”

Victor Ponta: Nu… eu ţin foarte mult la Cluj, am fost de foarte multe ori, am foarte mulţi prieteni acolo. Mă interesează foarte mult. Clujul e un oraş important, nu doar pentru Transilvania, ci pentru toată România, şi Clujul a suferit odată… 12 ani au stat cu Funar şi tot Ardealul se mişca în jur, toată România se mişca şi ei stăteau pe loc. Nu cred că acum, iarăşi… că o să stea cu „noul Funar”, adică cu Boc. Boc e omul trecutului, are de răspuns cu ce a fost cu primarul Apostu, prietenul lui, care-i pe la închisoare, ce a fost cu Bica (Radu n.r.), vicepreşedintele Consiliului Judeţean, prietenul lui, care e pe la închisoare. Nu… eu cred că va câştiga USL-ul la… acum, vă spun, obiectivul nostru politic a fost anunţat şi ştiţi că un an întreg, 2011, se dădea bătălia asta psihologică: „domnule, să luăm 50%”. Noi am zis: „trebuie să luăm 50%”, şi toţi PDL-iştii şi mijloacele lor de presă ne explicau, ne dădeau că avem 49,7… a mai scăzut USL-ul… o să luăm peste 50%, nu ştiu cât… mult… dar dacă vreţi, pentru mine, această campanie, pentru că e prima campanie pe care o petrecem împreună în această formulă… a însemnat o parte mai rea şi una mai bună. Partea mai rea este că oricât de vaccinaţi suntem noi la toate atacurile, jignirile, delaţiunile, să nu credeţi că nu ne afectează ce crede soţia mea, ce crede soţia lui Daniel, a lui Crin, ce crede băiatul lui Sorin Oprescu despre toate atacurile la familiile noastre, pe care PDL-iştii şi jurnaliştii PDL-işti le-au dat zi de zi, dar, în acelaşi timp, partea bună este faptul că cu aceşti oameni cu care sunt prieten de mult timp şi sunt prieten cu adevărat, nu doar partener de politică, am devenit în luna aceasta şi mai prieten, că până la urmă bătălia, acolo se sudează lucrurile astea, aşa încât per total cred că va fi bine.

Mihai Gâdea: Pe băieţii ăştia care încă nu i-aţi dat afară din consiliile de administraţie …

Victor Ponta: Îi dăm.

Mihai Gâdea: Păi, să-i daţi!

Victor Ponta: Îi dăm, dar uitaţi-vă, staţi că mi-aţi adus aminte. Domnul Anastase, tatăl vestitei doamne, care ia 350 de milioane pe lună de la stat, da? Atenţie, nu ştiu dacă îi adun pe oamenii care sunt acum la dumneavoastră aici în public, dacă toţi la un loc primesc pensie sau salariu 350 de milioane pe lună, cât primeşte tatăl lui Anastase. Toţi oamenii ăştia la un loc, nu ştiu dacă îi putem aduna, nu primesc atât. Primul lucru când am aflat, ministrul Chiţoiu i-a zis şefului de la Conpet, firmă de stat, domnule, mai dă-l afară pe Anastase, că te-a consiliat destul! Nu vreau, nu vreau. Cum nu vrei? Nu vreau, că noi trebuie să fim acolo, pe noi ne-a pus PDL-ul acolo să facem bani! Şi o să-l dăm afară şi pe şeful de la Conpet şi pe consilierul lui. Sigur că oamenii ăştia în opt ani de zile şi-au băgat acolo rădăcinile şi sug din banii României. Nu am reuşit pe toţi într-o lună. Aţi văzut că ţipă „de ce l-ai dat afară pe ăla?” O să îi dăm pe toţi afară, nu într-o lună, într-o lună jumătate, în două luni, dar dacă vreţi, şi cu asta închei, cred că oamenii vor vota duminică cu gândul la cele două lozinci, să zic, de campanie. Pe de o parte, este o lozincă, este un slogan folosit chiar în oraşul doamnei Anastase care spune „Prăjeşte-i pe PDL-işti!” Cred că oamenii vor vota să îi prăjească pe PDL-işti şi este sloganul nostru de campanie, pentru această campanie locală, care spune să se facă dreptate, şi obligaţia noastră este să facem dreptate.

Mihai Gâdea: Sunt multe locuri la care am făcut referire. Am făcut referire la Cluj, am făcut referire la Suceava, la … mă rog …

Crin Antonescu: Eu nu ştiu exact unde vom câştiga şi unde nu vom câştiga. Avem până la urmă şansă să câştigăm peste tot, mai puţin realişti în cele două judeţe cu populaţie predominant maghiară, unde nu avem cum să câştigăm Consiliul Judeţean, dacă de el vorbim, probabil că nu vom câştiga tot, nu are importanţă. Peste 60% va lua Sorin Oprescu, dacă nu cumva în condiţiile unei prezenţe masive, atinge chiar 70, peste 60% cred ca fi votul politic al USL-ului, dar daţi-mi voie să vă spun foarte repede o scurtă istorioară, nu atât dumneavoastră, cât poate celor mai tineri care ne urmăresc şi celor care în această perioadă au zis: „A! Păi, dar este simplu. L-aţi luat voi, USL-ul, pe Oprescu, care are 60%, şi Oprescu a venit cu voi, USL-ul, cu care aveţi şi voi peste 50%. Păi, sigur că este simplu”. Vreau să le spun acestor oameni, şi nu atât pentru ei, cât pentru alţii, care sunt mai tineri, şi în sprijinul unei idei, pe care domnul primar general a evocat-o aici, apropo de onorabilitate, de cuvânt, de relaţii între oameni, peste partide, peste doctrine, şi nu împotriva lor. Domnule, în anul 2008 – nu este foarte mult de atunci – în anul 2008, un om în bagajul pe care îl avea el, Sorin Oprescu, respectiv, cam homeless, din punct de vedere politic, ca să spun aşa, adică fără adăpost, sans abri, candida independent. În turul doi îl avea în faţă pe Vasile Blaga, un personaj politic puternic, cu maşinărie politică superputernică în spate, cu Băsescu în culmea creaţiei şi puterii de creaţie, eu care…

Mihai Gâdea: Poate vă sună domnul Băsescu…

Crin Antonescu: Poate da. Poate, la vremea aceea, nu eram, evident, nici preşedinte de partid, şi uşor homeless, şi eu, din punct de vedere politic, am apucat să îl susţin pe Sorin Oprescu dintr-o convingere bazată pe mai multe lucruri. L-am întâlnit acolo pe tânărul Ponta, care îmi era oricum simpatic dinainte, că era puţin obraznic în raport cu establishmentul PSD-ist – şi asta-mi plăcea – şi ne-am găsit trei (…), ca să spun aşa, candidatul independent. Ştiţi, apropo de previziuni, câtă bătaie de joc am înghiţit noi atunci, şi cred, candidatul, că, atunci, oameni foarte serioşi mi-au spus, mie, probabil şi lui Victor: „Staţi, domnule, terminaţi cu chestiile astea. Nu sunteţi, aşa, la circ aici, să-l susţineţi pe Oprescu. Hai să începem discuţii cu Blaga. Hai că avem ce împărţi, e un Consiliu General. Sunt nişte regii, sunt nişte şmecherii, sunt nişte afaceri, dar noi am făcut-o. Hai!” Şi ce a ieşit atunci… Indiferent ce s-a întâmplat după aceea, lucrurile au mers înainte, noi am rămas aceiaşi oameni, chiar dacă, între timp, Sorin Oprescu e primar general, cu scorul cel mai mare care s-a făcut până acum, cred în istoria alegerilor la Bucureşti, Victor Ponta e, iacătă, prim-ministru, eu sunt preşedintele partidului în care activez cu onor de la reînfiinţarea lui. Eu vă spun acum, păi, dacă la capătul acestui mandat, bilanţul pe care noi îl facem lui Sorin Oprescu, activităţii sale ca primar general, e cel pe care l-am anunţat, de ce n-am fi împreună? Şi, dincolo de cifrele care se pot înregistra duminică, rămâne acest sfat, că nişte oameni, fără să ne credem noi lei paralei, că nu cel care înoată stabileşte mărimea valurilor, dar dacă înoată într-o direcţie şi înoată din toate puterile lui – şi sunt nişte oameni care se duc într-o direcţie sau văd o direcţie pentru ţara asta – să ştiţi, să pot schimba câte ceva. Iar fluviul ăsta de oameni care azi îşi pune speranţa în noi, din poziţiile în care suntem azi, chiar ne face să credem că avem şansa, respectând nişte reguli – ale onoarei, ale colaborării – să ducem înainte. Ştiţi ce se întâmplă? Nici eu nu sunt atât de bătrân şi, categoric, nici Sorin Oprescu, încât să nu vă spun că va fi o vreme, foarte probabil, în care unul dintre noi, de aici, vom fi competitori, nu vom mai fi aliaţi, ne vom confrunta, ne vom disputa, nu ştiu, partidele noastre, noi înşine. Să ştiţi că şi atunci vor fi nişte lucruri pe care le vom respecta între noi pentru că asta înseamnă democraţie, asta înseamnă pluralism. Astăzi suntem împreună, chiar dacă avem identităţi distincte. Numai că, repet, lucrurile astea n-au venit peste noapte şi, în această construcţie, a lui Sorin Oprescu ca independent – e construcţia lui, nu i-am dat-o noi, noi ne-am întâlnit la un moment dat – în construcţia noastră cu Uniunea Social Liberală, în faptul că, până acum, slavă Domnului, pas cu pas, ce am spus că vom face am făcut şi s-a îndeplinit. Lucrurile astea, după părerea mea, sunt mai puternice decât previziunile. Previziuni în cifre, v-am spus, peste 60% – n-are importanţă că e 68, că e 58, că e 53 – important e sensul, importantă e direcţia şi importantă e voinţa. Voinţa şi onoarea, le conjugi…

Mihai Gâdea: O să avem… O să avem vreun oraş, vreun loc important în care să avem o surpriză, cum a fost atunci când tânărul şi necunoscutul Romeo Stavarache îl bătea pe temutul baron Sechelariu? Ar putea să fie vreo astfel de surpriză duminică?

Crin Antonescu: Da, Bacăul. O să-l mai bată o dată. Pentru că, din nou, candidează ambii.

Mihai Gâdea: Sechelariu candidează din nou?

Crin Antonescu: Da. Stavarache va câştiga fără niciun fel de emoţie…

Mihai Gâdea: Dar Sechelariu din partea cui candidează?

Crin Antonescu: Independent, cred. Nu ştiu. Aşa am înţeles.

Victor Ponta: Dar eu pot să vă sugerez să trimiteţi o cameră de luat vederi la domnul acela cu broscoiul, domnul Oltean.

Mihai Gâdea: Aoleu! De ce?

Victor Ponta: Şi să-l filmaţi când se va anunţa rezultatul la Bistriţa, un judeţ pe care el credea că-l stăpâneşte, aşa, ca pe moşia lui. Trimiteţi o cameră să-l filmaţi, ne vom amuza toţi, pe 11, cu faţa domnului cu broscoiul. O să vedeţi cum o să-i rămână broscoiul alegerilor în gât. Sigur, mai am şi alte exemple, dar…

Mihai Gâdea: Mai daţi-mi unul.

Victor Ponta: Oltean mi-a venit primul.

Daniel Constantin: Vă mai dau exemple, dar cred că cel mai important exemplu este acela că din 14 consilii judeţene, cât a avut Partidul Democrat Liberal în anul 2008, nu ştiu dacă astăzi mai câştigă trei-patru. O altă surpriză este ceea ce am văzut în rândul oamenilor, şi anume acolo unde mergeam, în fiecare judeţ, şi spuneam că există riscul ca acest judeţ să fie singurul condus de un reprezentant al PDL, toată lumea se mobiliza din ce în ce mai tare, şi lucrul acesta îmi arată că e deja o competiţie între cetăţenii din diverse judeţe, care să scape şi să nu se mai numească un judeţ al PDL. Exemple concrete pot fi şi la Arad. Să ştiţi că şi acolo scaunul domnului Falcă se clatină serios. Dacă va fi o mobilizare la Arad şi dacă oamenii vor ieşi la vot, sunt convins că domnul Falcă va fi sancţionat. Nici domnul Pinalti nu stă foarte bine la Piatra Neamţ, şi acolo sunt probleme destul de mari. Un exemplu pe care nu-l credeam niciunul dintre noi, la început, este la sectorul 3, acolo unde Robert Negoiţă a venit de la aproape zero procente în sectorul 3, pentru că nu era asociat, şi astăzi, în sondaje, este cu mult peste Liviu Negoiţă. La sectorul 6, de asemenea, Poteraş, care, sigur, are toată maşinăria în spate, cu doamna Udrea, cu toată guvernarea, cu toţi oamenii pe care îi are puşi prin toate structurile importante ale statului, astăzi pierde în faţa lui Rareş Mănescu. Deci, exemple sunt foarte multe. Important e că este un trend extrem de important pentru USL. Este important ca oamenii să înţeleagă că şi la consiliile judeţene, şi la consiliile locale avem nevoie de o majoritate cât mai mare, ca să putem să punem în practică proiectele pe care le avem, şi cred că este un lucru pozitiv.

Mihai Gâdea: Surprize, domnul Oprescu, în Bucureşti?

Sorin Oprescu: Eu cu surprizele sunt obişnuit, că doar pe vremuri asta mi-a fost meseria, să deschis şi să constat că nu era chiar aşa cum credeam eu. Mutând ce-i de mutat, sigur, că pot fi şi surprize plăcute, adică să iasă cam 140%, şi atunci eu sper în surprize plăcute, surprize plăcute este spus foarte uşor, mai ales într-un studio de televiziune. Poate sună mai mult a surprize-show şi aşa mai departe. Nu. Eu vorbesc de surpriza de a-şi vedea speranţele duse cât de cât la finiş, la ceea ce oamenii şi-au dorit. Domnule, de 20 de ani oamenii ăştia îşi doresc şi ei să ducă o viaţă normală şi au avut şi perioade când au trăit normal, domnule. Au avut perioade când nu erau speriaţi de ziua de mâine, de ce va fi, de scandaluri încontinuu. Ei îşi aduc foarte bine aminte, aici sunt generaţii diferite şi ştiu. Şi după aia, una şi cu una fac două, s-a schimbat electoratul în ăştia 20 de ani, ceva fantastic. Biologia şi-a spus cuvântul, deşteptăciunea tinerilor şi informaţia cu care au venit tinerii din istoria lor apropiată de copii şi acum adulţi. Ştiu foarte bine ce vor, văd cine îi reprezintă, sunt absolut de acord că niciodată nu o să-i mai aşeze în genunchi cineva sau n-o să mai încerce să-i aşeze în genunchi. Pentru că nimic nu poţi să faci în genunchi, domnule, aşa cum nu poţi să faci nimic în poziţie de drepţi sau poziţia ghiocelului, că nu vezi ce semne îţi face ăla. Am văzut în viaţa mea atâtea tipologii de oameni. Nu asta-i majoritatea oamenilor. Majoritatea oamenilor… O să mă întrebaţi, bă, dar de unde eşti tu aşa sigur, bă, de le ştii tu pe toate? Nu le ştiu, domnule Gâdea. Dar strigă după mine după stradă. Strigă de bine. Băi, primarul. Vezi de trecerea aia de pietoni, acolo, că era s-o lovească pe mamaia. Şi au dreptate. Păi, numai faptul că vor să vorbească cu tine, pentru că sunt unii oameni care nu vor să vorbească cu tine, şi atunci tac din gură, întorc spatele şi pleacă. Asta-i sancţiunea. Acesta-i primul gest de sancţiune. Cum să nu cred că ies duminică? Trebuie să fie copii să îşi închipuie că alţii, numai o parte din… Eu n-am văzut bucureştenii, nu am văzut populaţia ţării ăsteia vopsită în portocaliu, în alb-roşu, în galben, toţi sunt la faţă uşor gălbejiţi, după patru ani de zile, că asta e, s-au mai tras la faţă, din cauza lor, şi asta trebuie s-o recunoască. Nu trebuie să le pun eu diagnosticul, că ştiu fiecare. Bun. Vreau să-i văd şi eu, aceiaşi bucureşteni, pe care i-am ştiut eu întotdeauna, aceiaşi oameni care se uită în ochii tăi, care spun clar ceea ce cred despre una sau despre alta, că nu poţi, din nefericire, nu poţi să-i mulţumeşti pe toţi. Nu e niciun fel de problemă. Atunci când mi-oi da seama că nu mai pot să fac lucrul ăsta plec singur, domnule, nu mai stau. Să te întrebe ăia, băi, alo, ce caută moşul ăsta pe aici? Ce mai vrea? Dar atâta timp cât ştiu că se poate, că patru ani de zile am tras cu dinţii ca să… De ce am tras cu dinţii? Am tras cu dinţii de tot ceea ce înseamnă ipocrizie şi minciună, s-o dau la o parte. Mi-au trecut ore întregi din viaţă, împreună cu liderii partidelor din Consiliul General. Toată lumea era de acord. Era o comuniune totală, domnule. M-am şi speriat prima dată. Zic, domnule, nu se poate! Şi la sfârşit, se termina veşnic aşa: „să întrebăm la partid”. Ce să întrebaţi la partid, bă? Ce să întrebaţi, dacă voi sunteţi? „Nu, domnule, la noi e o regulă. Noi trebuie să întrebăm la doamna.” Întrebaţi la doamna. Venea şedinţa. Nu se mai aproba nimic. Stăteam şi mă gândeam. Bă, dar lor nu le e ruşine pe scara blocului?

Mihai Gâdea: Dumneavoastră, acum, vorbiţi de doamna Udrea, nu?

Sorin Oprescu: Poftiţi?

Mihai Gâdea: Vorbiţi de doamna Udrea?

Sorin Oprescu: Păi da, doamna nu este preşedinta…

Mihai Gâdea: Asta mie mi se pare interesant. Ştiţi că întotdeauna când cineva formulează în felul ăsta: domnul, doamna, e aşa… Personajele pentru care era folosit apelativul acesta doamna, tovarăşa, are ceva sinistru, într-un fel.

Sorin Oprescu: Depinde de situaţie. De exemplu, sunt momente când, într-adevăr, având încărcătura peiorativă, e sinistru. Dar când vezi un film „Doamna cu căţelul”, nu mai e. E obişnuit.

Mihai Gâdea: Şi n-are cum să fie decât politicos când vă spun, doamnelor şi domnilor, urmează o scurtă pauză de publicitate şi, după pauză, am să-i rog să răspundă, pe fiecare dintre invitaţii din această seară, la câte o întrebare pe care dumneavoastră o veţi aşeza pe Facebook sau deja aţi aşezat-o. Voi încerca să selectez câte o întrebare pentru fiecare. Revenim imediat. Rămâneţi cu noi. Urmăriţi „Sinteza zilei”, doamnelor şi domnilor. Este ultima parte a emisiunii şi în câteva minute, deja, aş spune, în vreo 62 de minute, 61 de minute, se încheie campania electorală la televizor. Mâine seară, nu în contextul campaniei electorale, ci în calitatea sa de prim-ministru, domnul Victor Ponta va răspunde întrebărilor colegului meu, Victor Ciutacu. O întrebare de la telespectatori…

Victor Ponta: În deschiderea emisiunii la Victor Ciutacu, îmi puneţi dumneavoastră o întrebare, vă rog.

Mihai Gâdea: Nu, întrebări am zis de la telespectatori. Telespectatorul Radu Tudor…

Victor Ponta: Greu telespectator!

Mihai Gâdea: Zice aşa: să îl întrebăm pe domnul prim-ministru când dă afară miliardarii din consiliile de administraţie ale companiilor de stat?

Victor Ponta: Eu i-am cerut domnului Chiţoiu din prima zi să îi dea afară pe PDL-iştii ăia Seculici, Pogea, toţi ceilalţi. Acolo unde s-a putut, i-am schimbat deja – mă refer la CEC, EximBank şi în celelalte zone – dincolo, ministrul Chiţoiu a convocat deja adunarea generală, care cere consiliului de administraţie şi o să-i scoatem, dar am făcut un lucru şi mai bun. În primul rând, am redus peste tot pe unde era de redus, uneori şi la jumătate, numărul celor care reprezintă statul în aceste structuri. În al doilea rând, am dat foarte clar o normă că nimeni nu poate face parte din mai mult de un consiliu de administraţie sau adunare generală şi, în al treilea rând, împreună cu domnul Chiţoiu, cât mai repede facem management privat, ca să nu mai fie totul la ştiţi cum, la stat. Că statul uneori administrează bine, alteori prost. Aşa încât nu rezolvăm doar partea de sinecurişti PDL-işti, ci rezolvăm sursa problemei, ceea ce cred că este mult mai important pe termen lung.

Mihai Gâdea: Da. Sunt acum mai primesc – adu-mi-le, te rog – nişte întrebări selectate de colegii mei de pe Facebook, pentru că sunt foarte multe. Ia să vedem! Sunt foarte mulţi care cred şi cumva le este teamă de faptul că nu veţi putea face ceea ce aţi promis, dar, mă rog, sunt înjurături pentru foarte mulţi justificate, la câte s-au văzut în toţi anii ăştia în România. „Cum vor controla excesele oamenilor din echipa lor la nivel local?” – Diana Gyulai. Domnule Antonescu.

Crin Antonescu: Cred că deja premierul a răspuns în prima parte a emisiunii. Excesele înseamnă, în fond, două lucruri: unu – încălcarea în acţiunea practică, încălcarea legii, şi în momentul în care toţi cei care deţin autoritatea, puterea, la nivel guvernamental, la nivel parlamentar, cer foarte clar organelor care aplică legea să o aplice, indiferent asupra cui se răsfrânge, aceste lucruri se rezolvă aproape impersonal, nu contează că este de la PNL, de la PSD sau de la PDL. În al doilea rând, chiar fără încălcarea legii, este vorba despre un tip de atitudine, pe care sper şi constat cu bucurie că cei mai mulţi români nu îl mai acceptă, o atitudine de tip feudal, o atitudine de tip patronal, o atitudine prin care alesul în fruntea unei comunităţi locale, că despre asta înţeleg că vorbim în principal, are o atitudine de moşier, de stăpân, de om care dispune de vieţile celorlalţi, în loc să înţeleagă că se află acolo prin voinţa şi în slujba lor. Chestiunea asta este una la care şi noi, ca lideri de partid, putem să facem foarte mult, contează foarte mult ce le cerem acestor oameni şi contează foarte mult cum amendăm astfel de devieri atunci când ele există. Nu e uşor, eu sunt întru totul de acord, dar se poate, şi eu garantez că vom face tot ce ne stă în putinţă pentru ca astfel de lucruri să nu se întâmple. Mai adaug, cu prilejul ăsta sau în contextul ăsta, un lucru. Una din principalele acuzaţii, care s-au lansat împotriva USL, este că ea vine cu partide vechi şi cu oameni vechi, partide şi oameni care nu sunt, cum spunea Sorin Oprescu, îngeri. Nu sunt îngeri. Numai că nu vine doar cu oameni vechi sau, în primul rând, cu oameni vechi, sunt o sumedenie de oameni noi, începând cu Victor Ponta şi Daniel Constantin, care sunt în fruntea acestor partide, care sunt în aceste poziţii foarte importante, cu oameni tineri, cu oameni noi în fruntea unor comunităţi locale după aceste alegeri şi sper că, de mâine seară încolo, îi vom putea număra, oameni care au altă mentalitate, altă viziune, altă atitudine.

Mihai Gâdea: Da. Bun. Valentin Babos vă întreabă ce se poate face în privinţa guvernului, care a adus România în situaţia actuală? Guvernul actual nu este tribunal, dar, din acest punct de vedere, domnul Valentin Babos sau Baboş, nu ştiu exact cum este numele domniei sale de familie, într-un punct de vedere are foarte multă dreptate şi am tot vorbit serile astea despre ceva şi este un lucru ce se aşteaptă de la dumneavoastră, domnule prim-ministru, de la dumneavoastră, domnule ministru, şi de la toţi ceilalţi miniştri din cabinet, să vedem ce au făcut oamenii ăştia, ce contracte au dat? Sunt o serie de afaceri suspecte şi niciodată nu s-au văzut toate documentele, toate contractele. Când vom avea posibilitatea ca noua echipă guvernamentală să poată spune toate aceste adevăruri, pe care noi le-am vrut de foarte multă vreme?

Daniel Constantin: Întrebarea este foarte bună pentru noi. Am spus de fiecare dată că nu venim la guvernare şi doar punem în practică ceea ce am promis şi cred că am început să ne ţinem de promisiune şi vom arăta oamenilor de ce nu au fost bani de pensii şi salarii, unde s-au dus aceşti bani şi trebuie să facem lucrul ăsta în perioada următoare. Vreau să vă spun că în toate ministerele, cel puţin la mine, la Ministerul Agriculturii, a început deja o misiune de audit. Corpul de Control este în toate instituţiile din subordinea ministerului şi, pe măsură ce aceste rezultate apar, le vom prezenta. Eu deja am prezentat, de exemplu, un contract la o instituţie din subordinea ministerului, unde s-au făcut, de fapt, mai multe contracte de pază la un preţ de zece ori mai mare decât preţul real. A fost demis, bineînţeles, directorul respectiv, care a semnat pe mandatul nostru şi aici revin la întrebarea care s-a pus mai devreme. Sunt foarte mulţi pedelişti… Noi, ştiţi, USL a venit, a preluat guvernarea şi, practic, acum, guvernăm în mare parte cu cei care au fost numiţi de PDL. Noi vrem să respectăm legea, vrem să-i schimbăm pe oamenii aceştia, dar în mod legal. Nu putem să schimbăm un om doar că a făcut parte din PDL.

Mihai Gâdea: Asta este cu politizarea excesivă, dar cu contractele, cu afacerile făcute…

Daniel Constantin: Aici voiam să ajung.

Mihai Gâdea: … cu firmele de casă din jurul acestor ministere?

Victor Ponta: Domnule Gâdea, o secundă, că, sigur, Daniel are mai mult acces la zona de agricultură şi cred că în a doua şedinţa de guvern ne-a adus situaţia datoriilor pe care le are de încasat. De exemplu, ADS are 350 milioane de lei de la tot felul de oameni cunoscuţi, oameni politici cunoscuţi, dar eu vreau să vă spun că săptămâna viitoare şi nu pot să dezvălui mai mult, pentru că am făcut un comitet, în care sunt ministrul Chiţoiu, ministrul finanţelor, ministrul de interne şi ministrul justiţiei, o să vă aducem şi cu orice risc, până la urmă, judiciar, o să vă prezentăm toată responsabilitatea în cifre, pentru că e vorba de miliarde de euro, în ani strânşi, ale hoţiei ordinare ale celui mai mare hoţ din istoria post-decembristă a României, pe nume Adriean Videanu, cel care a încheiat şi a prelungit contractele bilaterale de vânzare de energie electrică. O să venim, pentru că l-am văzut pe acest Videanu care, în mod normal, sigur, are o mulţime de dosare, dar nimeni … ce a furat şi la primărie, aţi văzut tot stă şi tot se plimbă prin tribunale, dar mai apare pe la televizor şi ne dă lecţii. O să vă aducem, repet, cu orice risc, că o să ne dea în judecată „băieţii deştepţi”, ca să vedeţi câte milioane de euro a pierdut în fiecare an statul român prin contractele încheiate de Videanu la Hidroelectrica. Bun! Mai departe. DNA-ul, de exemplu, are de un an de zile, are toate dosarele cu Blejnar. Nu i-am auzit – să dea Dumnezeu, nu vreau să influenţez justiţia, Doamne fereşte! Domnul Morar, doamna Macovei, sunt oameni neinfluenţabili, dar de un an de zile dosarele lui Blejnar stau la DNA. Dosarele lui Videanu stau de doi ani sau de trei ani, însă dacă stau la DNA, eu o să-mi asum riscul, şi juridic, şi o să vi le arăt, atunci, toate aceste documente. Sigur că nu guvernul, noul guvern va judeca şi-i va pedepsi, dar dacă văd că stau în altă parte, atunci o să venim cu documentele, că se pare că încă se împiedică, când e vorba de oamenii foarte apropiaţi de fosta putere.

Mihai Gâdea: Care este pentru Sorin Oprescu – aţi reuşit nişte lucruri în acest mandat, în primul mandat – care este ţinta lui Sorin Oprescu pentru mandatul doi cea mai importantă? Nu ştiu… există una la fel de mare ca Stadionul Naţional, ca Podul Basarab, nu ştiu, e ceva…

Sorin Oprescu: Da, e una mare de tot, cât toate astea. Să-i fac pe oamenii ăştia să trăiască în oraşul ăsta în normalitate. Asta cuprinde tot! Ce mai contează un stadion, zeci de pasaje… A trăi normal, înseamnă a trăi civilizat, în respect pentru încrederea pe care ei mi-au dat-o şi în următorii patru ani de zile, dacă dă Dumnezeu şi ei hotărăsc aşa, tot atât de clar am să mă uit în ochii lor, pentru că asta mi-am dorit. Întâi am vrut să arăt că se poate, pentru că prindeam un 18 ani în urmă de promisiuni şi lucruri neonorate decât parţial, decât cu bucata, şi aşezat la uşă cu umilinţă. „Dă-ne că nu mai putem să…” – spuneau, înainte, la foştii primari, ş.a.m.d., timp în care, timp în care, oamenii pun întrebarea asta, că e impresionantă întrebarea, sigur că nu o aud prima dată, dar e impresionant. Vedeţi, domnule Gâdea, câtă sete de dreptate au? Vedeţi, câtă sete de dreptate, înainte de orice. Oamenii pot să fie aşa cum ne dorim cu toţii, şi într-o comuniune generală, într-o colectivitate care să te înţeleagă şi să te ajute, şi slavă Domnului, că mulţi dintre bucureşteni mi-au dat dovada asta, că sunt lângă mine şi m-au ajutat să pot să fac, că nu puteam singur. Nu puteam, fără să-i întreb, nu puteam fără să mă duc la ei şi să-i întreb, „domnule, nu consideraţi că e greşeală treaba asta, pentru că…”. De multe ori aveau argumente, şi argumente solide. Asta, setea de dreptate, este prima. De aia, misiunea este grea. Dar eu cred că poate fi dusă la capăt cu multă grijă şi cu multă atenţie, pentru că cuvântul e simplu: politizare! Dar nimeni nu-şi închipuie cât de rău s-a putut face neamului ăsta, în momentul când hotărârea de partid depăşeşte hotărârea administrativă şi, la urma urmei, hotărârea despre viaţa lor. Şi, sigur, domnule, cine a făcut, să plătească, indiferent de unde e, al cui e şi cine a dat telefon ca să ajungă acolo.

Mihai Gâdea: Mulţumesc foarte mult pentru prezenţa dumneavoastră din această seară, domnilor, domnule prim-ministru, mulţumesc foarte mult, a fost o plăcere pentru mine să vă avem în studio în această seară. Mulţumesc mult.

Victor Ponta: Staţi un pic! Voiam să vă mulţumim noi că, în anii ăştia, în care nimeni n-avea curaj să deschidă gura, dumneavoastră v-aţi bătut cu puterea actuală şi cred că dacă pe 10 vor fi pedepsiţi acei răi conducători, cred că un mare merit vă aparţine şi vă felicit pentru asta!

Mihai Gâdea: Mulţumesc foarte mult. Mulţumesc, domnule preşedinte Antonescu, vă doresc mult succes! Mulţumesc foarte mult pentru prezenţă, domnule Constantin. Mulţumesc foarte mult, domnule Oprescu.

 (Prin Monitoring Media: Antena 3, Sinteza zilei, 21:30)

Reclame

Etichete:, , , ,

Comentariile nu sunt permise.

%d blogeri au apreciat asta: