Radu C. Cristea (Observatorul Cultural): Electorale

Electorale

Cum va arăta România politică după alegerile parlamentare din 9 decembrie? Blocul USL și formațiunile politico-civice emanate de Traian Băsescu, PDL în primul rînd, vor duce trena unei curse care va resuscita particularitățile tipologiei electorale de la ultimul referendum. Competiția ar putea fi astfel bruiată de ingerința unor jocuri murdare: cercuri judiciare partizane, documente compromițătoare, șantaje, repoziționări ale serviciilor de informații, mesaje externe direcționate politic etc.
Ponderea presei, îndeosebi a televiziunilor, va rămîne covîrșitoare, inclusiv, dacă nu în primul rînd, cu înclinații manipulatorii; actorii sînt știuți, de o parte, ca și de cealaltă, și, dată fiind miza excepțională a scrutinului, ne putem aștepta la cele mai felurite înscenări, de la perdele de fumigene la convenționale măceluri. USL, incluzînd aici și noile achiziții „progresiste“ și ecologiste, se află în situația lui Mircea Geoană – cel de dinaintea vizitei la Vântu. Va trebui doar să nu deschidă vreo altă ușă interzisă, să nu sperie Occidentul cu mișcări impredictibile și, pe cît va fi posibil, să-l lase în boii lui pe Băsescu pentru că, făcînd singurul gen de politică pe care îl cunoaște, acesta va puncta numai în contul USL.
Semne de întrebare vin însă din­spre un handicap cu potențial devastator: comunicarea. USL a plătit cu vîrf și îndesat suficiența cu care a tratat problema comunicării, producîndu-și astfel daune majore, mai ales în exterior. Prin comparație – redutabila logistică a lui Băsescu a performat abil și eficace în acreditarea ideii că, ajunsă raiul puciștilor, România se zbate într-o baltă de sînge. Recenta vizită la București a emisarului american Gordon a dovedit cît de suplu e amenajabilă masa loialiștilor lui Băsescu (presă, ONG-uri, elite). Servindu-se de vehicule de comunicare monocorde, improvizate și circulînd în registru parohial, USL va persevera într-o eroare ale cărei costuri le-a putut cîntări în ultimele două luni. Conchizînd – cu toate pierderile în războiul total ce va continua, evoluînd prevăzător și fără mutări bruște, păstrînd pacea în alianță și profitînd de avantajele sistemului electoral, USL pare desprinsă în cîștigătorul unor alegeri capitale pentru demantelarea regimului Băsescu.
Derută, zarvă, idei trăsnite, polemici infantile, pierderi masive de luciditate în tabăra „dreptei“. O invitație la infarct național a fost manifestul comun („Români, sus inima! România are viitor!“) al Alianței România Dreaptă (ARD), în nășirea căreia Blaga s-a arătat bătînd palma cu cele mai proaspete ciudățenii ale politicii autohtone. Mă refer la iarăși deshumatul PNȚCD, acum cu saltimbancul Pavelescu încercîndu-și norocul la loteria țărănistă, după ce a răzuit întreg spectrul politic, de la stînga la dreapta. Se alătură Noua Republică, în frunte cu gladiatorul Neamțu cu pamperșii plini de cărticelele șefului de cuib. Binecuvîntează adunarea și duhul tămîios al Fundației Creștin-Demo­crate, cu ai săi angelici nevricoși Baconschi (un gafeur cu repetiție) și Papahagi (sorbonnard cu comportament de mojic) – icoană într-un altar să-i pui! În fine, o mențiune specială pentru Inițiativa Civică de Centru-Dreapta, aflată sub acoperirea politică a partidului Forța Civică, cu același MRU de strajă la ambele cîrme: politicianul Facebook entuziasmat de noii săi tovarăși de drum (Pirpiliu, Săniuță, Bazac, Nazare, Bode, Liga etc.), manechin de lux într-un casting autoimpus, zelos debitor de prețiozități lingvistice pe gustul electoratului din categoria semimuscă (sub 1-2%), MRU îndeplinește, în fapt, doar misiunea de a fi recrutat deheadhunter-ul Băsescu în calitate de delfin pentru Cotroceni.
Tronînd peste o menajerie populată cu atîtea vietăți pe cît de hazlii, pe atît de aprige în pretenții, Blaga putea aminti de orbirea țărăniștilor din 2000. Mintea de pe urmă a pedelistului a pus însă ordine peste această colec­ție de exemplare în curs de apariție: înscrierea „preventivă“ la BEC a siglei PDL e un prim semn că echipa lui Blaga gîndește nu doar cu propriul cap, ci și rațional. Protocolul ARD (acronim „împrumutat“ de la asociația cu același nume condusă de avocatul Piperea) include doar PDL, Forța Civică și PNȚCD, oralul Neamțu căzînd la (în)scrisul la tribunal. De asemenea, circa 3/4 dintre candidaturi le revin democrat-liberalilor, în timp ce restul urmează să candideze în colegiile unde PDL a clacat la ultimele scrutinuri. Aliații PDL vor sta, ca în studenție, la bandă, așteptînd să se înfrupte din firimiturile rămase după redistribuirea voturilor. Deghizat de astă dată în spatele unei inimi – simbol calchiat după însemnul electoral al FDGR-ului lui Johannis –, PDL va încerca, la fel ca la „locale“, să folosească acest paravan pentru estomparea acțiunii iritative a portocaliului. Albăstrit și inimos, PDL va intra, inevitabil, în dispute antropofage cu amicii săi politici cu care se va bate pentru același electorat. PDL și Forța Civică nu vor putea evita un proces de fagocitare reciprocă. Primele hămăieli în acest sens s-au făcut auzite din partea cățelandrilor recent adoptați, în speță a ciobănescului pitic Neamțu.
Pe centru, așteptînd, potrivit tradiției, la două capete, UDMR. Revendicările Uniunii au devenit însă foarte sensibile pentru că cele mai multe dintre ele au depășit epoca plăcuțelor bilingve și aspiră, mai pe față, mai pe dos, la forme avansate de autonomizare. UDMR va fi chemată la guvernare doar dacă USL va depăși cu puține procente pragul de 50%. Accesul la majoritatea parlamentară ar putea fi arbitrat de PP-DD. A sosit timpul și pentru un produs politic al societății-tabloid. Un impact scontat are Diaconescu cu al său canal TV destinat nătărăilor disperați, dar harnici, cărora li se spală creierele cu visul unui trai paradiziac, în ritm de manele, într-o mahala unde toate iluziile lumpenului român sînt garantate DD. Strașnic sărit de pe fix, defilînd cu o faună prelinsă din cea mai proastă literatură SF, ținîndu-i în priză pe tembelii neamului cu promisiuni inabordabile oricărei guvernări dotate cu minți omenești, PP-ul lui Diaconescu reinventează populismul, făcîndu-i țăndări tiparele. Aparent nefrecventabil, PP-DD poate promite, totuși, o telenovelă cum n-a văzut Europa. Doar Blaga, epuizat, probabil, de faptul că mai toate combinațiile sale sfîrșesc în pribegia opoziției, a dat de înțeles că s-ar putea regăsi în această comedie horror.
Imposibil de imaginat aceste scenarii  electo­rale fără amestecul lui Băsescu. În postura de președinte versus o majoritate categorică a USL, Băsescu își va vedea ruinat, piesă cu piesă, regimul. Își va susține bătrînii camarazi din PDL în speranța construcției unei guvernări salvatoare? Va sufla vînt în pupa lui MRU, contînd pe protecția pupilului său ajuns, eventual, șef la Cotroceni îna­inte de 2014? Nu vor ejecta PDL și/sau MRU asocierea cu un Băsescu consumat politic și, astfel, nociv în plan electoral? Cred că mai degrabă Băsescu își va ajuta indirect armia abătîndu-și stihiile asupra unei USL pe care se va căzni s-o înghețe la 50% minus 1. Ar fi, de altfel, singura sa șansă de supraviețuire politică.

Etichete:, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Un comentariu pe “Radu C. Cristea (Observatorul Cultural): Electorale”

  1. World of Solitaire 20 septembrie 2012 la 11:34 PM #

    Ceva îmi pare putred, în Danemarca!Nu sunt un tip vindicativ, dar să tolerezi mentalităţi imbecile, cum ar fi să nu dezavuezi toate fărădelegile fnanciare, constatate prin auditul promis şi care cred că nu este o minciună cutumieră,mi se pare ceva de genul disfuncţiei erectile.
    Atunci, în zadar bunele intenţii!

    Apreciază

%d blogeri au apreciat: