(Jurnalul National) Ghica şi Hăineală, ‘superoferta’ doi în unu’ de la şefia CSM

Una-i blondă, alta-i brunetă. Una-i preşedinte, cealaltă e vice. Una-i judecător, cealaltă procuror. Sunt Ghica şi Hăineală de la şefia Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Iar amândouă îl au pe naşu’ în suflet. Şi sunt precum siamezele.

Unde-i una, e şi cealaltă. De când au ochit şefia CSM, au zis că trebuie să o facă împreună. Aşa că, la alegerile din Consiliu, Alina Ghica şi Oana Schmidt-Hăineală au candidat cu un proiect comun de conducere a CSM pe motiv că e nevoie de o echipă pentru a coordona forul magistraţilor.

Odată instalate la butoanele CSM, duetul Ghica-Hăineală s-au apucat de treabă, fără a strâmba din nas dacă uneori mirosea a politică. Iar pentru cele două, luna august, după referendumul de demitere a preşedintelui Băsescu, a fost una plină. Potrivit luju.ro, în loc să dispună verificări pentru a se stabili cine a scurs către presă stenogramele unor discuţii ale procurorului George Bălan cu premierul Ponta, Alina Ghica a sesizat Inspecţia Judiciară, considerând că declaraţiile de protest ale unor politicieni referitoare la respectivele interceptări ar constitui ‘posibile încălcări ale independenţei Justiţiei”. ‘Pentru noi e clar: judecătoarea Alina Ghica face politica lui Traian Băsescu, pe faţă, cu sfidare faţă de corpul magistraţilor şi justiţiabililor (…)”, concluziona lumeajustitiei.ro. Iar în respectiva sesizare, Ghica a luat la rând politicienii USL. Pe europarlamentarul PNL Ramona Manescu a pârât-o Inspecţiei Judiciare pentru că a afirmat în cadrul unei conferinţe de presă că: ‘Unul dintre aceste mijloace de presiune pare să fie astăzi Parchetul General, foarte apropiat domnului Traian Băsescu şi foarte drag preşedintelui suspendat, prin sesizarea pe care a adresat-o Parlamentului şi publicarea in extenso a convorbirilor telefonice dintre miniştri ai Guvernului României, dintre care unul membru CSAT, şi care conform legii ar fi trebuit avertizat asupra înregistrărilor convorbirilor lui (…) Sesizarea Parchetului adresată Parlamentului în cazul lui Dobre este o formă de presiune inacceptabilă, iar din punctul de vedere al parlamentarilor USL această sesizare nu va fi acceptată în legislativ şi cu siguranţă nu va fi pusă pe ordinea de zi a legislativului”. Pe senatorul PNL Varujan Vosganian 1-a reclamat pentru o postare pe blogul personal în care afirma printre altele: ‘De ce s-a dezlănţuit acum Parchetul în a ancheta pe toţi cei ale căror acţiuni pot afecta reîntoarcerea la Cotroceni a preşedintelui suspendat?”.

Alina Ghica nu 1-a uitat nici pe premierul Ponta, pe care 1-a pârât la Inspecţia Judiciară pentru că a criticat acţiunile procurorilor de a le ancheta pe manechinele primarului Constanţei, Radu Mazăre, care au votat la rerefendum. ‘Cred că Cele două magistrate au fost prompte în a-i disciplina pe opozanţii regimului Băsescu procurorii din această ţară trebuie să prindă criminali, violatori, trebuie să ancheteze oameni corupţi, tâlhari. Manechinele domnului Mazăre nu trebuie să le ancheteze procurorii…. fac acest apel ca fost procuror”, este declaraţia pentru care Ponta a fost incriminat.

Dintre toate aceste declaraţii, pe una Alina Ghica a ţinut să o dea exemplu: ‘Prin afirmaţiile ŤUnul dintre aceste mijloace de presiune pare să fie astăzi Parchetul General, foarte apropiat domnului Traian Băsescu şi foarte drag preşedintelui suspendat, prin sesizarea pe care a adresat-o Parlamentuluiť… s-a indus ideea că justiţia este aservită politic sau, mai mult, controlată politic”. Ea a reacţionat cu promptitudine şi când Crin Antonescu, preşedinte interimar al României, a cerut public procurorului general Laura Codruţa Kovesi, preşedintelui CSM şi ministrului interimar al Justiţiei, Victor Ponta, să ofere explicaţii publice despre natura anchetelor ‘în masă” pe care Parchetul General sau procurorii DNA le desfăşurau după referendum în mai multe localităţi din ţară, el comparând aceste anchete cu colectivizările din anii ’50. ‘CSM ia act cu profundă îngrijorare de declaraţiile şi acuzaţiile formulate de la nivelul preşedinţiei interimare a României, privind anchetele penale ce vizează aspecte ale procesului electoral din cadrul referendumului pentru suspendarea preşedintelui României, aflate în curs de derulare. (…) Conducerea CSM solicită actorilor politici abţinere de la orice manifestare de natură a aduce atingere principiilor fundamentale ale unui stat de drept”, transmitea cuplul Ghica – Hăineală printr-un comunicat.

Iar ‘imparţialitatea” CSM-ului condus de Ghica – Hăineală nu se opreşte aici. Tot în luna august, CSM nu s-a deranjat timp de mai bine de două săptămâni să se întrunească ca să ia act de demisia Monei Pivniceru din CSM pentru ca aceasta să poată fi numită ministru al Justiţiei. Iar când s-a întrunit, nu a avut cvorum. Cum cererea de detaşare la Ministerul Justiţiei a fost ‘respinsă ca inadmisibilă” de plenul CSM, Mona Pivniceru a fost nevoită să demisioneze din CSM pentru a fi numită ministru. CSM a luat act de demisia acesteia, nu înainte ca Alina Ghica să-i mai pună un băţ în roate, ce-i drept, fără rezultat. Ea propus în plenul CSM ca după ce se ia act de demisie, Mona Pivniceru să mai rămână 30 de zile judecător la instanţa supremă pentru a rezolva alte chestiuni administrative. Potrivit relatărilor presei din acea perioadă, demersul lui Ghica a părut cel puţin ciudat în condiţiile în care cea care ar fi avut interes în a determina rămânerea Monei Pivniceru pentru încă 30 de zile ca magistrat, preşedintele instanţei supreme – Livia Doina Stanciu – a spus foarte clar în şedinţă că nu este nevoie de aşa ceva.

Etichete:, , , , , , , , , , , , , ,

Comentariile nu sunt permise.

%d blogeri au apreciat: