Răzvan Dumitrescu: Bună seara, doamnelor şi domnilor, bun găsit la „Subiectiv”. Aşa s-a despărţit ieri Crin Antonescu de Traian Băsescu, asta, după ce domnul guvernator nu s-a putut abţine să critice cu adresă clară proiectul de Constituţie. Eu sunt convins că domnul Băsescu a ieşit astăzi la TV şi pentru că a văzut că vine la cea mai urmărită televiziune de ştiri domnul Crin Antonescu. Vom vedea astăzi în ce măsură domnul de la Cotroceni poate bloca nişte lucruri, deşi USL are guvernul şi 70% din parlament. Pentru că dacă poate, întrebarea este cine se află de fapt la putere în România, în ciuda votului popular şi de ce suntem de fapt în această situaţie. Domnule Crin Antonescu, bună seara, bine aţi revenit la „Subiectiv”!
Crin Antonescu: Bună seara, bine v-am regăsit.
Răzvan Dumitrescu: Vreau să vă întreb de ce credeţi că dă domnul Băsescu din toate poziţiile în proiectul de Constituţie. Ăsta, de la comisia pe care o conduceţi.
Crin Antonescu: Simplu spus, pentru că nu îi aparţine, pentru că nu îl controlează, pentru că este unul din angajamentele majore ale USL în faţa alegătorilor, un angajament susţinut, cauţionat de votul a peste 60% dintre cetăţenii României care şi-au exprimat acest drept, pentru că, între altele, această Constituţie, dincolo de o serie de lucruri foarte bune şi absolut necesare, despre care poate vom discuta, aduce, de exemplu, proiectul – sau face posibil – proiectul regionalizării. Proiectul regionalizării înseamnă o absorbţie accelerată şi într-o cantitate mult mai mare de bani europeni. Asta înseamnă că românii vor trăi mai bine, asta înseamnă că mediul de afaceri se va mişca. Deja, dincolo de faptul că nu a reuşit chiar poate tot ce aşteptau cetăţenii de la el, acest guvern a făcut câţiva paşi înainte, chiar pe această cale, a absorbţiei fondurilor europene.
Răzvan Dumitrescu: Haideţi să ne întoarcem la Băsescu. Două zile la rând…
Crin Antonescu: Nu, daţi-mi voie să trag concluzia. Deci, e simplu. Traian Băsescu, care a avut toată puterea, care a făcut toate promisiunile posibile, i-a făcut pe români să trăiască mai rău, aproape toţi, în copleşitoare proporţie şi astăzi face tot ce poate ca pe guvernarea USL să nu se întâmple ceea ce vrem toţi, adică mai binele. E simplu. Proiectul Constituţiei nu îi aparţine, proiectul Constituţiei aşează lucrurile pentru o dezvoltare în următorii ani, Traian Băsescu aparţine definitiv trecutului şi ceea ce ştie să facă, face în continuare, sigur, recondiţionat cumva, revitaminizat, făcut aşa, nou-nouţ, de coabitarea de care profită.
Răzvan Dumitrescu: O să ajungem şi acolo…
Crin Antonescu: Aţi ajuns deja.
Răzvan Dumitrescu: Domnule Crin Antonescu, poate să blocheze proiectle astea?
Crin Antonescu: Nu.
Răzvan Dumitrescu: Din postura de om revitaminizat, cum spuneţi, poate să blocheze aceste proiecte?
Crin Antonescu: Nu, nu poate să le blocheze. De aceea se agită din ce în ce mai mult. Noi cred că trebuie să avem cu toţii tocmai asta cu prioritate: continuarea, consolidarea, continuarea şi îndeplinirea proeictelor noastre, şi nu o polemică tradiţională cu Traian Băsescu care, într-un fel, la figurat, evident, în această chestiune vorbeşte singur şi va vorbi singur.
Răzvan Dumitrescu: Dacă n-ar fi fost Crin Antonescu preşedintele Comisiei de revizuire a Constituţiei, credeţi că mai era atât de înverşunat? Am această curiozitate, vă întreb…
Crin Antonescu: N-am de unde să ştiu… Presupun că da, pentru că nu e vorba aici doar de o persoană, cred, e vorba de un proiect şi acest proiect în sine, cu sau fără Crin Antonescu, cu sau fără Victor Ponta sau altcineva ca persoane, nu poate fi suportat de către Traian Băsescu. De altfel, Traian Băsescu a contestat mereu în acest deceniu, de când e preşedinte, tot ce s-a încercat sau s-a făcut în România fără aprobarea sa, fără controlul său, fără ca domnia sa să aibă un beneficu personal imediat, politic sau, ştiu eu, de altă natură.
Răzvan Dumitrescu: Haideţi să vedem ce a spus astăzi Traian Băsescu. S-a referit pe larg la faptul că ar trebui această Constituţie ar trebui să ţină cont de referendumul acela cu unicameral şi 300 de parlamentari şi că vrea să facă din nou un referendum, în sensul ăsta a declanşat şi procedura. Priviţi ce spune Băsescu astăzi.
Traian Băsescu: Am declanşat procedura unui nou referendum, cu două întrebări: dacă românii doresc parlament unicameral şi dacă doresc să aibe un parlament cu 300 de membri. Sigur, procedura este la început. Revizuirea Constituţiei nu s-a încheiat şi mai există şansa ca plenul Parlamentului să vină la respect faţă de poporul român. De asemenea, există posibilitatea ca însăşi Curtea Constituţională să respingă o lege de revizuire a Constituţiei care nu ţine cont de referendum. Dar eu am declanşat procedura şi voi emite decretul funcţie de ce se întâmplă în Parlament şi la Curtea Constituţională.
Răzvan Dumitrescu: Păi ia să vedem, domnule Crin Antonescu! A fost atâţia ani la putere şi a avut şi guvern şi parlament. De ce n-a modificat dânsul Constituţia în sensul ăsta pe care îl tot spune?
Crin Antonescu: Nu ştiu, domnule Dumitrescu. Este una din a câta, una din câtele inconsecvenţe, minciuni ale lui Traian Băsescu. Sincer vă spun, eu nu vreau să discut despre Traian Băsescu. Vreau să discut despre Constituţie, despre proiectul nostru, despre ceea ce noi vom propune cetăţenilor României şi nu despre Traian Băsescu. Traian Băsescu, zece ani de zile, în afara activităţilor lui în spatele uşilor închise, mai constituţionale, mai anti-constituţionale, nici nu ştim, o să ştim cândva cât de mult neconstituţionale, asta a făcut – a ieşit, a declarat, toţi l-aţi reluat, toţi l-am întors pe toate părţile, toţi i-am propagat indirect mesajele şi am discutat. Astăzi, nu este important ce spune Traian Băsescu. Astăzi, important este proiectul de modificare a Constituţiei, astăzi este important ca oamenii să ştie de ce şi cum modificăm Constituţia, de ce şi cum facem, dacă facem, regionalizarea, de ce, de exemplu, iată, primul ministru al acestei ţări, pe care tot acest domn îl califica în fel şi chip, a avut parte ieri de o primire la cea mai importantă cancelarie din Europa Occidentală, cum Traian Băsescu n-a avut vreodată şi cum Emil Boc nici n-a visat. Sunt nişte lucruri care se întâmplă, care nu mai au legătură cu domnul Traian Băsescu, care îl scot din minţi, în mod firesc, pe domnul Traian Băsescu şi care, repet, profitând de răgazul care i s-a dat, joacă.
Răzvan Dumitrescu: Dar, vedeţi dumneavoastră, dumneavoastră folosiţi termenul ăsta, „îl scot din minţi”, dar nu-l scot din scaunul ăla. Şi vă întreb dacă dânsul, pentru că a invocat aici posibilitatea ca această Constituţie, aţi văzut, a invocat transparent posibilitatea ca ea să cadă la Curtea Constituţională. Controlează dânsul acea instanţă? Domnul Zegrean a ajuns cu scorul de 7-2, deşi acolo lucrurile par mult mai strânse. Cu 7-2 a ajuns din nou preşedinte.
Crin Antonescu: Da.
Răzvan Dumitrescu: Sunteţi convins că acest proiect, trecând de Parlament, trece şi de Curtea Constituţională?
Crin Antonescu: Eu nu sunt convins de nimic. Eu sunt convins că eu şi noi, cei din USL, trebuie să facem ceea ce stă în putinţa noastră. Cu alte cuvinte, trebuie să construim un proiect de Constituţie corect, vom vedea dacă trece sau nu de Curtea Constituţională. Eu am toate argumentele să spun acum că n-am vreun motiv să mă tem că nu va trece de Curtea Constituţională. Evident că nu mi-a scăpat nici mie faptul că ieri, tocmai în momentul în care cu Curtea Constituţională vorbea, la Curtea Constituţională sau în vederea completării Curţii Constituţionale, se petrecea o ceremonie… Traian Băsescu a dat o comandă politică foarte clară, am văzut-o cu toţii şi de aceea, probabil, în chip simbolic, aşa cum aţi dat si dumneavoastră, imediat ce s-a terminat ceremonia impusă, l-am salutat şi am plecat, la fel de simbolic spunându-i că eu îmi văd de treabă cu Comisia şi cu Constituţia. Vom vedea ce va face Curtea Constituţională, noi, cei care lucrăm la modificarea Constituţiei, la revizuirea ei, avem în permanenţă grijă să nu generăm prin vreun articol, prin vreun amendament, o obiecţie fundamentală a Curţii Constituţionale, avem şi Comisia de la Veneţia, care, fară a avea, evident, o atribuţie oficială în sensul acesta, va da şi ea un examen – noi am invitat-o să o facă – acestei Constituţii revizuite şi în cele din urmă, se vor pronunţa cetăţenii.
Răzvan Dumitrescu: Da, nu m-aş baza pe Comisia de la Veneţia, ne spune că nu trebuia cvorum la referendum, şi totuşi cineva a bătut cu pumnul în masă şi am avut cvorum.
Crin Antonescu: Nu am spus că ne bazăm pe Comisia de la Veneţia, am spus că nu ne temem de Comisia de la Veneţia, în sensul acesta.
Răzvan Dumitrescu: Din punctul de vedere al analizei preşedintelui Comisiei de modificare a Constituţiei, e de bun augur sau nu e de bun augur?
Crin Antonescu: Nu e de bun augur, dar nu aş dezvolta mai mult, pentru că, până la urmă, cum, cine şi de ce au votat acolo este treaba domniilor lor, a judecătorilor din Curtea Constituţională şi nu a mea. De bun augur, foarte cinstit, nu pot să spun că mi se pare.
Răzvan Dumitrescu: Bine, pentru că lucrurile astea sunt cumva în aer în momentul de faţă, pare greu să vă spun, dar când cu 7 – 2 domnul Zegrean câştigă un mandat pe care l-a primit cu mai puţine voturi, am putea spune că domnul Traian Băsescu, din punct de vedere al anumitor instituţii, poate o să le şi discutăm aici, este mai pe cai decât era până acum.
Crin Antonescu: Da, şi cu asta pot fi de acord, de asta am şi vorbit de recondiţionarea domnului Băsescu într-un anumit sens, sigur.
Răzvan Dumitrescu: În situaţia în care, în momentul de faţă, USL are guvern şi 70% din Parlament, iar domnul respectiv ar putea să blocheze, de pildă, Constituţia, cine e la putere în România, de fapt?
Crin Antonescu: E greu de spus într-un singur cuvânt sau indicând o singură direcţie. Evident că Traian Băsescu, prin diferite mijloace şi împrejurări, a conservat foarte multe dintre pârghiile puterii, dacă nu chiar pe cele mai importante. Este de asemenea limpede că în vreme ce domnia sa a folosit şi foloseşte la maximum aceste pârghii, în partea noastră sau în partea noastră de putere au existat ezitări, nesincronizări, divergenţe chiar, pentru că, spre a da un singur exemplu, fără să vreau să mai redeschid o discuţie, ştiţi că în ceea ce priveşte celebrul episod al numirii procurorilor, multe lucruri se puteau debloca la nivelul legii, adică în Parlament, unde avem 70%. Nu s-a întâmplat aşa, din varii motive. Dar trecând peste chestiunea asta, încă o dată o spun, fiecare trebuie să vadă ce poate face, ce stă în puterile lui şi să facă acest lucru, nu doar să deplângă faptul că nu fac şi alţii sau că alţii nu fac ceea ce cred eu că ar trebui. Am acest proiect asumat, îl duc la capăt atât cât mă pricep mai bine. Rămâne să vedem verdictul Curţii Constituţionale, în care, o spun acum fără nici un fel de ipocrizie, cred, indiferent câte voturi a câştigat şi faptul că a câştigat vechiul preşedinte al Curţii, domnul Zegrean, n-am de ce să am emoţii sau teamă în faţa unei decizii a Curţii Constituţionale pe proiectul de revizuire, cel puţin din ceea ce noi am discutat până acum. S-ar putea să existe amendamente care să fie interpretate foarte, foarte maximal şi să fie puse în discuţie. Le vom schimba, nu pot fi lucruri esenţiale care să fie contestate din simplul motiv că nu e vorbad e o lege obşnuită. O lege obişnuită se judecă de către Curtea Constituţională în raport cu o Constituţie în vigoare. O Constituţie revizuită nu se poate judeca în raport cu Constituţia pe tocmai o schimbă, o modifică, decât în raport cu anumite criterii, cu anumite articole şi în principal cu limitele revizuirii.
Răzvan Dumitrescu: A fost întrebat şi de relaţia cu premierul în acest context, în care domnul Băsescu critică ce? Critică revizuirea Constituţiei, critică ceea ce face Comisia de revizuire. Haideţi să vedem răspunsul, căci e interesant.
Traian Băsescu: Cu premierul am avut discuţii şi m-a pus la curent cu ce s-a stabilit între domnia sa şi domnul Crin Antonescu. Deci, nu am a-i reproşa nimic premierului, m-a informat care au fost deciziile politice, ei au o reprezentare de 70%, eu nu am mijloace să îi conving altfel decât utilizând pârghiile constituţionale. Nu am ce să negociez în procesul acesta, şi asta este.
Răzvan Dumitrescu: V-aţi consultat şi vă informaţi periodic cu domnul prim-ministru Victor Ponta inclusiv în legătură cu atitudinea domului Traian Băsescu faţă de acest proiect de revizuire a Constituţiei?
Crin Antonescu: Nu. Faptul că domnul Ponta a discutat cu domnul Băsescu îl găsesc neimportant, în sensul că nu deranjează cu nimic. În mod normal, chiar dacă având orientări poltiice diferite, chiar dacă adversari politici, în mod normal şi eu, în calitate de preşedinte al acestei Comisii, aş fi avut probabil cu preşedintele în exerciţiu al ţării o discuţie, de informare: uite, cam aşa vrem să o facem. Nu o am pentru că eu, aşa cum am spus, nu-i mai recunosc din august anul trecut şi până când o fi cazul, nici un fel de legitimitate lui Traian Băsescu în calitate de preşedinte pentru că prin atitudinea, prin revenirea sa la Cotroceni în ciuda votului masiv al românilor, pe care are în continuare tupeul, şi nu trebuie să ne mirăm să-l invoce… a sfidat voinţa acestor oameni, pentru faptul că toate acţiunile sale în raport cu alte instituţii şi în principal cu instituţia parlamentară au fost întotdeauna incorecte, profund nedemocratice, diversioniste – iată motive pentru care mi s-ar părea caraghios să mă sfătuiesc eu sau să discut acest subiect cu domnul Băsescu. Când ne obligă legea, cum afost, de pildă, împrejurarea de ieri care reclamă obligatoriu prezenţa celor doi preşedinţi ai Camerelor pentru ca investirea judecătorilor Curţii să fie îndeplinită, mă prezint acolo, salut politicos, zic bună ziua, poate şi schimbăm două vorbe. Dar la proiectul de Constituţie nu o să mă consult cu domnul Traian Băsescu. Nu mă deranjează însă că, pesemne cine ştie în ce context, domnul Ponta o fi discutat chestiunea asta. Cu domnul Ponta evident că mă consult, mai cu seamă în calitatea domniei sale de copreşedinte al USL, de preşedinte al PSD. Am discutat pas cu pas opţiunile noastre la această Constituţie. Au fost şi reveniri asupra unor articole, după cum se ştie sau nu se ştie. E ceva absolut normal. Cu domnul Băsescu însă nu.
Răzvan Dumitrescu: Dar văzând ce face domnul Băsescu în ultimele zile, o chestiune importantă care este viitoarea Constituţie a României, regretaţi că s-a acceptat pragul acela de 50% plus 1 la referendumul de demitere?
Crin Antonescu: Dar nu trebuia să facă acum domnul Băsescu aceste lucruri. Am regretat de atunci, am descris şi împrejurările, am descris şi unde s-au blocat lucrurile, paote şi câteva dintre motivele pe care le putem ghici sau pe care le ştim. A fost, evident, o decizie cât se poate de nefericită dar nu pierd prilejul să mai protestez aşa, cât mai apuc, împotriva unui neadevăr care se aşterne încet-încet, din propagandă, din repetare, din confuzie. Traian Băsescu s-a întors la Cotroceni nu pentru că a fost un prag de 50% ci pentru că o erată dubioasă a Curţii Constituţionale a schimbat legea de referinţă şi, deci, cifra de referinţă a cvorumului, adus de la legea referendumului, care definea într-un fel cetăţenii din care se calculează cvorumul, cetăţenii cu drept de vot, la legea alegerii preşedintelui care era cu totul altceva şi asta a făcut posibilă întoarcerea frauduloasă, în opinia mea, a domnului Băsescu acolo. Cifra de referinţă a cvorumului, a dus de la legea referendumului, care definea într-un fel cetăţenii din care se calculează cvorumul.
Răzvan Dumitrescu: Având în vedere episodul cu erata…
Crin Antonescu: Deci chestiunea nu a fost la prag, pragul de 50% e un prag absurd şi e prea mare.
Răzvan Dumitrescu: Domnule preşedinte Crin Antonescu, având în vedere chestiunea cu erata, în ce măsură – revin la întrebare – aveţi încredere în Curtea Constituţională, domnul cu erata e din nou preşedinte – că nu va judeca cu erată acest proiect de Constituţie?
Crin Antonescu: Domnul Dumitrescu, la momentul respectiv mi-am spus părerea, iată că şi acum, aducându-mi aminte în context, nu m-am sfiit să o spun, nu mă sfiesc să spun, asta nu mă poate determina să renunţ la prezumţia de bună credinţă pentru acţiuni viitoare ale oamenilor. Sigur, sunt la fel de rezervat ca şi dumneavoastră, probabil, în a crede că au loc schimbări spectaculoase, dar datoria mea este să pornesc de la ideea că această Curte va judeca de această dată ce va avea de judecat şi de acum încolo în mod onest, după propria conştiinţă şi după legile în vigoare din această ţară.
Răzvan Dumitrescu: Pentru că dacă tot propune domnul Băsescu referendum, din nou un referendum, avem mulţi telespectatori pe pagina de Facebook şi un domn, Traian Mitrică, spune aşa: „Evrika, referendum săptămânal plus tragere loto, succesuri certe”. Adică referendum săptămânal plus tragere loto. Avem aici şi câteva lucruri ce au ieşit din Comisia de revizuire, eu cred că nu l-ar putea face foarte fericit pe Traian Băsescu aceste lucruri şi o să le vedem aici pe…
Crin Antonescu: Dar nu ăsta e scopul revizuirii, să ştiţi.
Răzvan Dumitrescu: Nu ăsta e scopul revizuirii.
Crin Antonescu: Deloc.
Răzvan Dumitrescu: Dacă lucrurile acestea ce par inofensive îl fac pe domnul Băsescu foarte supărat, atunci trebuie să ne punem foarte multe întrebări în legătură cu ce a urmărit dânsul de fapt în anii în care s-a aflat în această funcţie. Prin urmare, Senatul numeşte directorii SRI, SIE, SPP şi STS.
Crin Antonescu: Atenţie, există riscul să se dea o interpretare gresită. Regimul numirii şefilor serviciilor speciale nu se schimbă, de fapt. Ei sunt propuşi de către preşedintele României, ca şi până acum, şi votaţi…
Răzvan Dumitrescu: Dar sunt votaţi de Senat.
Crin Antonescu: Până acum erau votaţi de Parlament, în plenul său, acum, într-o redistribuire a atribuţiilor între cele două Camere, vor fi votaţi numai de Senat. Dar ei sunt propuşi tot de preşedinte, deci în sensul acesta nu avem o noutate, avem o noutate că doar o Cameră a Parlamentului şi nu amândouă îi votează.
Răzvan Dumitrescu: Repet, Senatul face aceste numiri, mandatul prezidenţial…
Crin Antonescu: Dar numai la propunerea preşedintelui, pe care o validează sau nu.
Răzvan Dumitrescu: Ok, deci domnul Băsescu, în măsura în care se întâmplă lucrul ăsta în mandatul domniei sale, deşi nu ar trebui, pentru că intră Constituţia în vigoare în alt mandat, în următorul mandat, tot preşedintele e cel care nominalizează funcţiile astea.
Crin Antonescu: Sigur.
Răzvan Dumitrescu: Mergem mai departe. Mandatul prezidenţial se reduce de la cinci ani la patru ani.
Crin Antonescu: Asta chiar nu e treaba domnului Băsescu.
Răzvan Dumitrescu: Ei, aici e problema. Nefiind treaba lui, de ce se opune acestei Constituţii? CSAT devine Consiliul Naţional de Securitate, nu cred că îl supără schimbarea numelui. Ministrul vizat de moţiunea simplă adoptată este demis. Asta ar trebui să-l bucure, pentru că în momentul ăsta Parlamentul capătă puteri sporite, în sensul că se şi întâmplă ceva după o moţiune simplă.
Crin Antonescu: Şi nu e singurul articol care vine în sprijinul acestei idei.
Răzvan Dumitrescu: Da. Parlamentul este dizolvat în cazul susupendării preşedintelui, dacă referendumul de demitere este validat dar demiterea n-a întrunit 50%+1 din voturi.
Crin Antonescu: Da. Asta era o idee chiar vehiculată la vremea respectivă de însuşi domnul Băsescu şi de partizanii săi.
Răzvan Dumitrescu: Da. Bun. Alternativă de premier odată cu moţiunea de cenzură. Dacă vii cu o moţiune de cenzură, trebuie să şi spui, în situaţia în care pică Guvernul, cine e premierul. Ar putea să-l deranjeze lucrul ăsta?
Crin Antonescu: Nu cred. Bun, acum, uitaţi-vă, multe lucruri îl pot deranja pe domnul Băsescu pentru că… Daţi-mi voie un minut, poate un minut jumătate, să spun trei lucruri despre Constituţie.
Răzvan Dumitrescu: După publicitate.
Crin Antonescu: După publicitate, atunci.
Răzvan Dumitrescu: După publicitate.
Crin Antonescu: Deocamdată, să spunem doar că aceste prevederi care implică atribuţii ale preşedintelui din actuala Constituţie, care nu mai sunt atribuţii ale preşedintelui în viitoarea Constituţie – n-au fost, de fapt, niciodată în această Constituţie, ci doar interpretate aşa -, s-ar putea să-l deranjeze pe domnul Băsescu.
Răzvan Dumitrescu: Bun. Revenim imediat, rămâneţi cu noi. Ne-am întors în direct, la „Subiectiv”, la discuţia noastră cu domnul Crin Antonescu, preşedintele Senatului, preşedinte PNL şi preşedinte al Comisiei de revizuire a Constituţiei. Spicuiam şi treceam în revistă nişte lucruri ce-au ieşit din Comisie şi care ar putea să-l supere foarte tare pe domnul Băsescu. De pildă, preşedintele nu mai are dreptul să ceară urmărirea penală a miniştrilor. Un preşedinte care s-a obişnuit să ceară urmărirea penală a unor miniştri dovediţi apoi foarte uşor nevinovaţi, dar în felul ăsta a scăpat de vreo trei sau patru miniştri, poate fi bucuros că există o asemenea tentativă în Constituţie sau poate fi trist?
Crin Antonescu: Nu mă interesează ce sau cum poate fi un preşedinte sau domnul Băsescu anume. Nu facem această Constituţie pentru bucuria sau tristeţea unei persoane, cu atât mai puţin a domnului Băsescu. Ce-i mai important este altceva; iată articole care, odată, ca să nu existe dubii şi ca să fie înţelegere corectă – Senatul numeşte directorii SRI, votează de fapt propunerile preşedintelui, pentru că se poate înţelege altceva, că preşedintele nu mai are prerogative, ceea ce nu e adevărat. Doi: această prevedere, corect, preşedintele nu mai are dreptul să ceară urmărirea penală, este corect pe fond, pe formă însă s-a interpretat greşit – a început un nou scandal aseară, cu tapaj, bineînţeles, de la propagandă, care a sporit între timp, apropo, de când am câştigat noi alegerile propaganda lui Băsescu a sporit – că asta înseamnă superimunitate pentru miniştri. Pentru Dumnezeu, preşedintele putea până acum suspenda un ministru dacă împotriva lui începeau urmărirea penală; nu preşedintele declanşează sau opreşte – nici în Constituţia asta nici în cea următoare – împotriva oricărui ministru, şi azi poate să înceapă urmărirea penală Parchetul, adică cine o începe. Chestiunea, aşa cum a fost ea, deocamdată cel puţin, judecată în comisie, a fost în felul următor: tot ce ţine de guvern, de funcţionarea lui nu e treaba preşedintelui, în sensul acesta că nu face preşedintele poliţia guvernului; avem un parlament care poate să ceară orice în legătură cu un ministru, avem un prim-ministru care şi poate remania pe unul dintre coechipieri. Dar aş vrea aici să spun totuşi următorul lucru: dintre foarte multele acuzaţii aduse acestui proiect de Constituţie, acuzaţii care au apărut înainte ca noi să fi spus o silabă despre el, dincolo de principiile pe care le-am enunţat în campania electorală, cea mai nesăbuită este aceea că este o revizuire haotică aşa… ce ne mai trece prin minte unora sau altora prin comisie sau nouă, celor de la USL. Nu. Acestă revizuire are un plan, are o coerenţă, are un spirit şi, în linii mari, foarte scurt, aş spune aşa: modificările din capitolul de Drepturi şi libertăţi, care sunt poate cele mai importante, au toate ideea de a întări cetăţeanul în raport cu statul – pentru că filozofia, inclusiv a Constituţiei din 1991, că pe fond, la acest capitol, cu Constituţia din ’91 avem de-a face, ea nu a fost acolo modificată în 2003 – era să ne asigure ce face statul în raport cu cetăţeanul; acum întărim foarte multe drepturi, ba chiar adăugăm drepturi noi şi adăugăm foarte multe garanţii în legătură cu experienţe chiar din ultimii 10 ani, pentru a întări aceste drepturi. Deci o întărire a cetăţeanului în raport cu statul, pe capitolul de Drepturi şi libertăţi, o întărire a parlamentului şi în raport cu preşedintele, care nu va mai putea abuza cu concursul altor instituţii gen Curtea Constituţională în felul în care a făcut-o în ultimii 10 ani, întărirea parlamentului în raport şi cu preşedintele, dar şi cu guvernul şi trei, sistemul judiciar, unde deocamdată n-am intrat, mai avem consultări, dar unde în principal trebuie să fie definită puterea judecătorească şi judecătorul în rolul central, să nu existe confuzii; nu toţi magistraţii sunt judecători, nu poate fi altcineva decât un judecător în centrul acestui sistem, nu poate fi altcineva decât instanţele judecătoreşti în frunte cu instanţa supremă reprezentant al puterii judecătoreşti. Asta este o filozofie, o arhitectură, un plan care se dezvoltă şi pe care îl putem discuta pe larg.
Răzvan Dumitrescu: Domnule Antonescu, m-am gândit…
Crin Antonescu: … important şi care n-au de-a face cu domnul Băsescu, încă o dată vă spun.
Răzvan Dumitrescu: …să relaţionez cu telespectatorii, uitându-mă pe pagina Facebook a emisiunii „Subiectiv” cu Răzvan Dumitrescu, şi cred că cel mai bine e să vă fac o sinteză a mesajelor. În sinteza lor mesajele se pot rezuma în felul următor: „Ai vrut coabitare, aveţi coabitare, luaţi de la Băsescu”.
Crin Antonescu: Nu ştiu cui se adresează telespectatorul, înţeleg ce vrea să spună, nu am vrut coabitare şi am spus-o destul de clar şi înainte şi atunci când a fost şi după.
Răzvan Dumitrescu: Păi, dacă nu puteţi să împiedicaţi ceva ce nu e bun pentru cetăţeni sau ceva despre care dânşii cred că nu e bun pentru ei la ce … toate celelalte?
Crin Antonescu: Ştiţi părerea mea despre coabitare. Poate că nu am dreptate, dar sunt la fel de convins, şi ce s-a întâmplat astăzi îmi întăreşte convingerea că marele beneficiar al coabitării este Traian Băsescu şi că el e beneficiar al acestei coabitări în detrimentul nostru, al USL-ului, al cetăţenilor care ne-au votat, al vitezei şi amplitudinii lucrurilor pe care vrem să le facem, dar eu am spus acest lucru foarte clar: fac ce pot, ce ţine de puterile mele. N-a ţinut de puterile mele să împiedic coabitarea. A ţinut de puterile mele să urmăresc, în ciuda coabitării, împreună cu partenerii mei ceea ce avem de făcut. E limpede.
Răzvan Dumitrescu: Noi am trecut în revistă lucruri ce ies de pe masa de lucru a Comisiei privind revizuirea Constituţiei.
Crin Antonescu: Unele, da, câteva.
Răzvan Dumitrescu: Toate lucrurile astea vor intra într-un plen care se va pronunţa…
Crin Antonescu: Sigur.
Răzvan Dumitrescu: …după care vor merge la un referendum, pentru că va trebui să decidă populaţia. Eu vreau să vă întreb dacă această coabitare instituţională care există acum între guvern, prin premier, şi preşedinte ar putea să conducă la modificarea unora dintre aceste articole, aşa cum au ieşit ele de la comisie, la renunţarea la unele dintre ele, la felul în care Constituţia să arate mult mai apropiat decât cea de acum, decât cea care rezultă din comisie.
Crin Antonescu: Nu, nu cred că asupra lucrurile pe care le-am modificat, această coabitare poate să aibă un efect. Nu cred, nu cred – am să vă dau un exemplu – nu cred că asupra lucrurilor pe care nu le modificăm, dar poate am fi putut sau am fi vrut să le modificăm a avut efect coabitarea. Cu alte cuvinte, dacă premierul Ponta, să spunem, a fost rezervat şi a respins până la urmă, şi împreună cu domnia sa PSD-ul, ideea care a circulat în Partidul Naţional Liberal, nu îmbrăţişată de toţi, dar o idee insistentă de a clarifica lucrurile în sistemul juridic românesc şi de a avea puterea judecătorească deasupra, procurorii şi avocaţii pe picior de egalitate, procurorii fiind avocaţi ai statului…
Răzvan Dumitrescu: Ca în America.
Crin Antonescu: …ca în America. Asta însemna însă o readucere, fie şi în forme administrative, sub autoritatea Ministerului Justiţiei a Parchetului. Premierul Ponta a avut rezerve şi îl înţeleg, i le-am înţeles şi nu am mai insistat, pentru că la câtă propagandă s-a făcut în ţară şi în afara ţării împotriva noastră, ideea că acest guvern, guvernul pe care îl conduce, ar dori să pună mâna, să readucă sub control parchetele, să oprească anchete şi alte prostii de genul ăsta, e o idee de natură să te sperie, şi atunci am înţeles această sensibilitate. Numai că veni vorba de America, toate doamnele acestea şi toţi domnii care îşi dau ochii peste cap, se isterizează pe la diferite posturi de televiziune, de la RTV la B1 şi de la B1 la RTV, că ăsta e circuitul, şi ţipă: Cum ? Cine a mai auzit să fie audiat un procuror? În primul rând, articolul respectiv nu vizează procurori, articolul prin care se spune că oricine este invitat trebuie să dea curs unei invitaţii, în cazul unei anchete a unei comisii parlamentare.
Răzvan Dumitrescu: De ce credeţi dumneavoastră că ori de câte ori parlamentul nostru încearcă să ia un model american, sar unii în sus?
Crin Antonescu: Nu ştiu, dar ca să duc la capăt ideea, oamenii trebuie să ştie că nu-i viza pe procurori în nici un fel, în special, această prevedere, că nu se referă la procurori. Doi, că procurorul general al SUA s-a prezentat nu de mult în faţa unei astfel de comisii şi a avut chiar şi probleme, pentru că nu a spus exact adevărul sau s-a constatat că nu a spus exact adevărul.
Răzvan Dumitrescu: Domnule Crin Antonescu, eu am explicat ieri la „Subiectiv”…
Crin Antonescu: Nu înţeleg…
Răzvan Dumitrescu: …de ce, din punctul meu de vedere, cineva nu doreşte lucrul ăsta, nu pentru că nu ar înţelege că o comisie parlamentară poate invita, în funcţie de evenimente, orice cetăţean care ar putea să dea detalii despre anumite evenimente, pentru ca parlamentarii care reprezintă cetăţeanul să-şi facă o idee şi o imagine corectă, în aşa fel încât deciziile şi legile pe care le-am modifica să fie modificate pe baza unei idei corecte. De aceea, nimeni nu poate să facă nimic unui cetăţean prezent la comisie. Nu poate nimeni să ia nici o măsură împotriva lui, decât dacă minte. Dacă minte, justiţia, cu proba că a minţit în comisie, ar putea să zică că a fost sperjur. Oare cineva doreşte să le lase unora portiţa de minciună deschisă oricât de mult, inclusiv, de pildă, unor procurori şefi, pe anumite situaţii? Mă întreb, e retorică întrebarea.
Crin Antonescu: Este posibil şi, încă o dată, nu-mi rămâne decât să remarc cât rău fac mentalităţii publice, democraţiei din România toţi aceşti angajaţi, toate aceste trompete ale statului de drept băsist, dacă pot să spun aşa, pentru că diferenţa fundamentală e următoarea: în SUA totdeauna au existat astfel de comisii, care au chemat pe cine au dorit dintre cetăţenii americani, de la vârfuri politice până la vârfuri ale justiţiei, de la mari lideri sindicali, de la Jimmy Hoffa şi alţii,…
Răzvan Dumitrescu: Şi până la mari patroni.
Crin Antonescu: …până la militari, până la şefi ai CIA, ai FBI-ului. De ce? Pentru că în America, oricâtă nemulţumire sau neîncredere ar fi într-un politician sau în altul, întotdeauna americanii au recunoscut în cei pe care ei îi aleg în Senat, în Camera Reprezentanţilor, au recunoscut pe cei care îi reprezintă. Atâta vreme cât în România, parlamentarii, în general, nu câte unul care a făcut o prostie, ci în general vor fi trataţi ca nişte potenţiali infractori, vor fi trataţi ca pegra acestei ţări, nu vom putea avea democraţie, pentru că nu respectăm acest mecanism democratic, nu ne respectăm pe noi ca cetăţeni…
Răzvan Dumitrescu: Ok.
Crin Antonescu: …şi atunci sigur că îşi permit dame şi domni să umble pe la televiziuni şi să-şi dea ochii peste cap, să spună: Cum, un procuror în faţa unor parlamentari? Ceea ce e absolut caraghios.
Răzvan Dumitrescu: Bine! Fac precizarea că eu consider că oricine are dreptul, inclusiv să-şi dea ochii peste cap la televizor, cât timp am şi eu dreptul să spun despre ei că mint, atunci când i-am prins cu minciuna. Aşa e democraţia.
Crin Antonescu: Eu nici nu încerc să-i împiedic în acest exerciţiu. Spun doar că mint, spun doar că falsifică lucrurile şi că ăsta nu e în folosul nimănui, atâta tot.
Răzvan Dumitrescu: Avem pe ecran imagini din Turcia cu protestatarii din Piaţa Taksim, din Istanbul. Oricând se poate întâmpla ceva acolo. Poliţia a dovedit că poate interveni foarte violent, dar aveţi un senator şi avem cu toţii un senator PNL, pe numele său Ioan Ghişe, care spune în felul următor: premierul trebuie să-şi dea demisia. „Domnule, le-a spus premierul cetăţenilor, cărora le cerem votul, că dacă îl aleg, peste trei zile se duce să semneze acordul de coabitare cu Băsescu? Nu a spus. Dacă spunea, îl mai alegeau? Poate nici măcar deputat. Când faci o construcţie pe câţiva ani, tu coabitezi cu aliaţii sau cu adversarul? Adversarul anunţat înainte de alegeri e partenerul de după alegeri, iar aliaţii de dinainte de alegeri nu mai sunt partenerii de coabitare de după alegeri. Coabitează reprezentanţii serviciilor secrete”, zice Ioan Ghişe, senator PNL. Având în vedere că a mai existat un episod care a inflamat spiritele în USL, e vorba de episodul Sorin Roşca Stănescu, vă întreb dacă vă încurcă aceste declaraţii ale senatorului PNL Ioan Ghişe.
Crin Antonescu: Da, mă încurcă, mă încurcă şi mă îndurerează, pentru că, pe de o parte, îl cunosc pe domnul Ioan Ghişe de 21 de ani şi facem politică mai aproape în Parlamentul României sau la oarecare distanţă, că domnia sa a fost două mandate, cred, cel puţin două mandate primar al unui mare oraş, al Braşovului. Ne cunoaştem, îl preţuiesc, este un om cu mare seriozitate, cu mare consecvenţă morală şi cu o mare capacitate de a spune lucrurile aşa cum le crede, ceea ce nu e de colea, e o calitate. Mă îndurerează însă, pentru că noi avem o alianţă, noi avem o înţelegere. Lucrurile acestea, nemulţumirea aceasta, am spus-o, am făcut-o publică, am făcut-o publică şi eu, poate în alţi termeni, sigur în alţi termeni, a făcut-o şi domnia sa. Nu are rost să prelungim acest tip de declaraţii, care nu folosesc nimănui. Am decis că mergem înainte, am decis că încercăm să ne apărăm obiectivele, am acceptat nişte explicaţii, pe care premierul ni le-a dat şi pe care PSD-ul ni le-a dat, au acceptat şi ei anumite lucruri care nu le-au convenit, am avut episodul Sorin Roşca Stănescu, l-am închis. Nu ştiu. Speranţa mea e că totuşi acest interviu a fost dat acum vreo lună şi locul unde l-a dat l-a programat, pentru că altfel este întru totul dezamăgitor ca pe o chestiune petrecută acum trei luni, sigur care poate are efecte nefericite şi în prezent, dar nu se poate ca ăsta să fie subiectul zilei, atunci când avem alte evenimente. Avem un proiect de constituţie, am avut ieri – iată! – sigur, pe lângă marele divorţ, dar am avut totuşi o întâlnire la nivel înalt, totuşi, a premierului României cu cancelarul Germaniei, avem această temă – iată! – cu referendum. Nu are nici un rost să ne aruncăm astfel de declaraţii, şi după părerea mea senatorul Ghişe a comis o greşeală de neiertat la un om cu experienţa şi cu onestitatea sa politică, pentru că Ioan Ghişe e un om cinstit, dar în acelaşi timp e un om care are suficientă experienţă, încât să ştie care sunt regulile unei coaliţii şi, până la urmă, ale unei asocieri politice. Sunt foarte îndurerat şi îmi pare foarte rău că acest lucru s-a întâmplat.
Răzvan Dumitrescu: Bun! De ce vă întreb? Are şi domnul prim-ministru Victor Ponta o declaraţie în legătură cu domnul senator Ioan Ghişe. Vedem declaraţia domnului Ponta.
Victor Ponta: Domnul Ghişe e un personaj simpatic. Sigur, când n-o să mai am sprijinul parlamentului, evident că voi demisiona. Îmi pare rău că am pierdut sprijinul domnului Ghişe, dar asta e. În cazul domnului Ghişe sunt convins că nu are nici un mandat din partea conducerii PNL şi m-aş certa degeaba cu domnul Antonescu, nu cred că domnul Ghişe îl întreabă pe domnul Antonescu când face declaraţii, e un personaj independent, aşa, şi nu mă deranjează.
Răzvan Dumitrescu: Remarc că nu e la fel de supărat cum a fost cu domnul Sorin Roşca Stănescu. Domnul Ghişe va fi oricând bine primit aici, la „Subiectiv”. Vă spun şi de ce. Pentru că dânsul vorbeşte şi înainte de alegeri şi vorbeşte şi după în acord cu ceea ce au decis cei 7,4 milioane de români. Şi dincolo de lucrurile astea pe care le-aţi precizat, voiam să vă întreb dacă, domnule, are pe fond dreptate Ghişe sau n-are?
Crin Antonescu: Are dreptate în ce priveşte faptul că foarte mulţi alegători de ai noştri pot să încerce un sentiment de frustrare. Are dreptate atunci când evaluează ca nefaste efectele coabitării. Poate că ne înşelăm, dar ne înşelăm împreună. Nu are dreptate însă atunci când, ca membru al unui partid, ca membru al unui grup parlamentar, ca membru al unei coaliţii, încalcă nişte reguli pe care împreună le-am stabilit. Şi în sensul acesta, trebuie să o spun eu, mă desolidarizez de declaraţia cu demisie şi cu toate lucrurile pe care le-a spus. Toţi parlamentarii PNL, evident, îşi sprijină guvernul şi îl sprijină pe premierul Ponta, domnul Ponta o ştie, de asta nici nu era atât de supărat. Dreptatea oricum e greu de găsit, oricum are mai multe faţete, numai că oamenii politici, ca şi jurnaliştii, pe de altă parte, sigur, nu aceleaşi, au nişte reguli în căutarea şi în împlinirea dreptăţii. Şi domnul Ghişe, repet, un om profund cinstit, ştie asta şi sunt îndurerat de faptul că nu a respectat-o.
Răzvan Dumitrescu: Bun. Să revenim la chestiunea cu Constituţia, pentru că domnul Băsescu o continuă langa cu referendumul. Zice aşa, zice între timp, în felul următor: „Sunt indiscutabil decis să declanşez un nou referendum”. Şi mai spicuiesc din zicerile sale: „Nu avem 588 de parlamentari de valoare”. Bun. În situaţia în care dânsul declanşează un referendum pentru 300 de parlamentari şi unicameral, ţineţi sau nu ţineţi cont de acel referendum?
Crin Antonescu: Domnule Dumitrescu, nici măcar nu vreau să mai dau replică la aceste aprecieri cu valoare, cu nevaloare. Noi ţinem cont de angajamentele noastre, noi ne urmărim proiectul nostru de Constituţie, noi ne urmărim proiectul de regionalizare, noi urmărim să mişcăm economia românească, noi facem tot ceea ce trebuie şi în sensul acesta îmi pare nedreaptă lovitura la premier chiar în această vreme, când face eforturi speciale ca lucrurile să meargă bine şi nu ne interesează domnul Băsescu. Domnul Băsescu poate să convoace şi în fiecare zi un referendum, iată de exemplu de ce alt punct care a scandalizat galeria băsistă: cum am acceptat sau cum am pus în viitoarea Constituţie că dreptul preşedintelui sau a 250.000 de cetăţeni de a iniţia un referendum, solicitarea lor trebuie să treacă printr-o decizie a parlamentului? Păi iată, ca să nu avem preşedinţi care în fiecare săptămână să ne propună câte un referendum, uneori pe o chestiune pe care s-a mai propus. Repet, nu numai că acel referendum a fost în mod nedemocratic, conjugat cu nişte alegeri prezidenţiale, nu numai că oamenii nu au fost informaţi în legătură cu semnificaţia bicameralismului şi aşa mai departe, avem nevoie de parlament european, cum avem nevoie de regiuni pentru că avem nevoie de parlament bicameral, pentru că avem nevoie de regiuni, pentru că avem nevoie de fonduri europene, pentru că marile democraţii, cu foarte rare excepţii, sunt bicamerale – Statele Unite au două camere, Anglia are două camere, Franţa are două camere, Germania are două camere, Spania are două camere, Italia are două camere, în România…
Răzvan Dumitrescu: Domnului Băsescu îi plac garsonierele probabil…
Crin Antonescu: E liber să-şi închirieze sau să îşi mai ia una, casa din Mihăleanu. În România, în afară de consensul pe politică externă, orientarea politicii externe, aşa, grosso modo, a mai existat un consens, până la aceste isprăvi demagogice ale amintitului: consensul pe bicameralism. Consensul pe bicameralism! Adică, în 1990-1991, când România era dominată de o forţă FSN atunci pe care o acuzam, în bună măsură pe dreptate, de neocomunism, de multe lucruri, oamenii aceia veniţi din Marea Adunare Naţională au acceptat tradiţia democratică a României şi garanţiile bicameralismului şi vine Băsescu în 2009 să ne explice ce şi cum. Lucrurile sunt foarte clare, nu-l băgaţi în seamă…
Răzvan Dumitrescu: Dar e limpede că dânsul urmăreşte ceva cu toate astea, pentru că mă uit la pleiada de declaraţii pe care o face şi, din punctul meu de vedere, nu face decât să încerce să decredibilizeze parlamentul. De pildă, legile nu sunt discutate în parlament, sunt discutate în comisii, n-avem 588 de parlamentari de valoare, parlamentarii nici nu ştiu ce votează, „dau vot pe bandă rulantă”. Cu alte cuvinte, n-avem nevoie de parlament.
Crin Antonescu: Domnul Dumitrescu, nu intrăm… Încă o dată, eu vă pot explica ce urmărim noi, cei care am modificat titlul unui capitol esenţial din Constituţie din Dreptul la învăţătură în Dreptul la educaţie, asta pot să vă explic.
Răzvan Dumitrescu: Dar pot să înţeleg că dânsul poate să dea de pământ cu tot ce urmăriţi dumneavoastră? Este în poziţia să facă asta sau nu mai este în poziţia să facă asta?
Crin Antonescu: Nu, este în poziţia să încerce, nici nu ascunde acest lucru. Este un personaj politic, cum să vă spun, care continuă să aibă oarecum reîncărcat puterea de a distruge, dar marea noastră preocupare este cum facem în această ţară. Eu, când am folosit un termen dur în vara trecută, şi anume acela de „epavă politică” nu l-am folosit pentru a-l jigni pe Traian Băsescu, poate că azi înţelegem cum acest om nu poate să privească spre viitor, nu poate să încerce să spună, „Bine, zece ani mi-am făut de cap în România, haide să aibă şi oamenii ăştia, poporul ăsta o şansă să înceapă ceva nou”. Nu, până la ultimele puteri va face aceste lucruri. Că unii îl ajută, poate, că nu trebuia să fie în poziţia în care e acum, că nu trebuia să fie umflat ca o minge sau dopat ca un atlet fraudulos, asta e altceva. Noi trebuie să ne vedem de treabă, nu ne putem duce în urmă să polemizăm în continuare cu Traian Băsescu, să-i inventariem din nou injuriile, lipsa de democraţie, calomniile, nu mai avem treabă cu asta.
Răzvan Dumitrescu: Da. Mai e convins că la vot vor veni peste 50% din români, la un referendum declanşat de dânsul.
Crin Antonescu: Are importanţă ce vorbeşte Traian Băsescu după zece ani de vorbit zilnic?
Răzvan Dumitrescu: Nu are importanţă, are importanţă altceva.
Crin Antonescu: După zece ani de minţit zilnic?
Răzvan Dumitrescu: Are importanţă când ţara asta n-are instituţii şi mecanisme să izoleze un om care vorbeşte ceea ce vorbeşte şi face ceea ce face zilnic timp de zece ani. Are importanţă pentru cetăţeanul acestei ţări.
Crin Antonescu: Ţara asta a păţit un lucru foarte urât, pe care nu l-a mai păţit nimeni în ultimii mai bine de 50 de ani în partea asta a lumii cel puţin. În ţara asta votul a şapte milioane şi jumătate de oameni, a opt milioane şi jumătate de oameni în fond a fost ignorat, a fost batjocorit, din diverse motive. Noi nu avem… noi, cei care respectăm acel vot şi nu-l uităm, nu avem ce face altceva decât să încercăm ca totuşi oamenii aceia să nu fi votat degeaba şi pentru ei să facem nişte lucruri în ţara asta. Dar eu vă spun foarte clar, dacă eu îmi voi pierde timpul discutând şi replicându-i lui Băsescu, nu voi face nimic pentru oamenii ăia. Dacă voi explica ce noutăţi aduc în Constituţie, dacă voi explica de ce îmi trebuie regiuni şi regionalizare, dacă voi explica ce proiecte avem pentru economia şi pentru societatea românească, vom face nişte paşi în direcţia corectă. Nu mai avem treabă cu Băsescu, pentru mine Băsescu nu există. Pentru dumneavoastră, ca jurnalişti, da…
Răzvan Dumitrescu: Ce faceţi dumneavoastră, Crin Antonescu…
Crin Antonescu: Şi dacă îşi pune mintea, încă un an vă ţine să zică ceva dimineaţa şi să comentaţi până a doua zi dimineaţă, nu e treaba mea, e alegerea dumneavoastră, dar eu nu mă mai preocup de acest om.
Răzvan Dumitrescu: Ce faceţi dumneavoastră din poziţia în care sunteţi, din poziţia politică în care vă aflaţi, dacă veţi constata că domnul respectiv despre care spuneţi că vorbim noi foarte des şi îl băgăm în seamă o să chiar poată să blocheze foarte multe lucruri şi foarte multe intenţii pe care le aveţi, cu bună-credinţă? Ce faceţi?
Crin Antonescu: O să folosim toate mijloacele legale şi constituţionale pe care le avem pentru ca ceea ce este voinţa cetăţenilor români exprimată prin parlamentarii pe care i-au ales sau direct la referendumul pe Constituţie să fie respectat. Nu pot să iau acum diverse alte ipoteze, dar întotdeauna fiecare foloseşte mijloacele pe care le are la dispoziţie, cum de altfel şi domnul Băsescu ne-a spus astăzi, nu? Că va face uz de toate prerogativele constituţionale.
Răzvan Dumitrescu: Da. Mai spune dânsul că grupul de la parlament care face un proiect de Constituţie, şi este clar vorba de Comisie, încalcă Constituţia.
Crin Antonescu: Bine… Ce putem să răspundem? Spune şi că Uniunea Social-Liberală nu respectă statul de drept… reprezentanţii presei sunt acolo, la această Comisie, au acces la toate lucrările, pot vedea spiritul în care se desfăşoară, pot vedea dacă acolo reprezentanţii opoziţiei sunt trataţi corect sau nu. Cum încălcăm noi Constituţia, asta este o chestiune… Până la urmă, staţi puţin, s-a închis un post de televiziune, dar există şi posturi de televiziune care găzduiesc tot felul de personaje. E un om acolo care vorbeşte aceste lucruri. S-au spus lucruri şi mai tari. Ce, ne interesează? Pe mine nu mă interesează? Mă interesează că nu e adevărat. Şi ştiu asta şi n-are rost să le iau în seamă. Cum să încalce Constituţia Comisia pentru revizuirea Constituţiei?
Răzvan Dumitrescu: Ei, e un lucru care poate eventual să ne semnaleze nouă că dânsul pregăteşte iar ceva, pregăteşte ceva în sensul subteran al cuvântului în care dânsul este expert. Avem o caricatură…
Crin Antonescu: Problema e ce pregătim noi, asta e esenţial, ce pregătim noi, nu ce pregăteşte domnul Băsescu.
Răzvan Dumitrescu: Domnul Marian Avramescu a pregătit pentru această seară caricatura din imagine. „Împărţim pe din trei dungile albe de la Dalli, că pe alea de la Jilava vi le las vouă!”. Aşa vede Marian Avramescu poza zilei. De ce râdeţi, domnule Antonescu?
Crin Antonescu: Nu pot să spun.
Răzvan Dumitrescu: Nu puteţi să spuneţi…
Crin Antonescu: Nu, nu pot să spun în public.
Răzvan Dumitrescu: Dar insistăm totuşi.
Crin Antonescu: Şi eu insist să nu vă spun. Râd, e o caricatură, nu ăsta e scopul, să ne amuzăm?
Răzvan Dumitrescu: Sigur.
(Prin Monitoring Media: Antena 3 – Subiectiv, Ora: 20:30)
Radu Zlati 
Comentarii recente