Învățământul copy-paste

Nu că ceea ce aș numi arta copy-paste nu s-ar bucura de tradiție în spațiul mioritic. Am imitat cu fervoare, de-a lungul secolelor, diferite ”stiluri” – de la stiluri arhitectonice la stiluri de viață. Adevărat, de obicei am adăugat la imitație câte un strop din geniul nostru național. Uneori în bine (vezi renașterea brâncovenească) alteori în rău (corupția fanariotă depășindu-și modelul otoman). Uneori preluarea unui model de prestigiu a dat rezultate bune (vezi Constituția din 1866) alteori nu: prel205289_151719_1uarea formelor fără ca acestea să fie adecvată la conținuturi este o boală românească mai veche decât secolul al XIX-lea.

Învățământul românesc și-a cunoscut și el momentele sale de imitație sau de preluări grăbite urmate de implementări stângace și efecte perverse (un astfel de efect: admiterea pe baza dosarelor în mediul universitar a generat acutizarea corupției la examenul de Bac). Dar nu despre asta este vorba. Ci despre faptul că învățământul românesc preuniversitar a privilegiat, decenii după decenii, reproducerea informațiilor, eventual prelucrarea lor la nivel decent (analiză/sinteză) dar fără a încerca să pună accent pe latura creativă personalității elevului. Iar învățământul românesc preuniversitar este dominat de aceste model referențial de foarte multă vreme.

Să ne mai mire faptul că elevii au tendința de a lua informațiile și de a le reproduce, în orice contexte, deseori fără a le mai prelucra? La urma urmei, de ce să realizezi un referat la istorie, biologie sau română, atunci când poți lua un referat de-a gata de pe cele 3-4 locații de internet dedicate? De ce să mai faci o analiză proprie (de text, să zicem), atunci cand smart-phone-ul ți-o aduce în fața ochiului gata realizată, și încă de un specialist consacrat?

De aici la impostura morală, aceea de a îți atribui creația altuia, sau chiar la ipostaza delicventă a copy-paste (copierea la un examen) nu este decât un pas, iar acest pas a fost făcut demult.

Poate că noi, profesorii preuniversitari, ar trebui ca, mai înainte de a indica sursele de unde elevii noștri pot să își ia informațiile, să le spunem clar și răspicat: a prelua ceva fără a indica sursa, a îți însuși produsul intelectual al unei alte persoane se numește furt și poate fi pedepsit ca atare. Poate că, după câteva decenii, rezultatul eforturilor noastre va fi o Românie (puțin) mai onestă. Cine se bagă?

Etichete:, , ,

7 comentarii pe “Învățământul copy-paste”

  1. berenger 10 iulie 2013 la 10:03 AM #

    „a prelua ceva fără a indica sursa, a îți însuși produsul intelectual al unei alte persoane se numește furt și poate fi pedepsit ca atare.” nu-i ironica afirmatia asta din partea cuiva inregimentat in guvernarea lui ponta?

    Apreciază

    • Radu Zlati 10 iulie 2013 la 10:34 AM #

      nu mă interesează ironiile ieftine – nici ale mele nici ale altora. Mă străduiesc cel mai adesea nu să fiu ironic ci, atât cât pot, corect.

      Apreciază

  2. pozedecat 11 iulie 2013 la 11:43 AM #

    Comentam in urma cu o luna la un articol al unui amic:

    „ADRIAN8 June 2013 16:31

    Tu o zici in gluma dar gugustiucii o iau in serios. Nu se uita la sursa nu se uita la context, nu se uita la nimic. Mi s-a intamplat in mod direct. Vine un student la atelier cu documentarea pentru proiect si-mi arata cateva imagini tiparite scoase de pe blogul meu. Ii zic amical: „aha, deci aduci informatii de la mine sa mi le arati mie?” El – privire opaca, zid de nepatruns … Atunci ii arat ca scrie numele meu pe imagine … in sfarsit, intelege si omul despre ce ii spun … iti dai seama !? Si nu este numai cazul meu, au mai patit si colegi de-ai mei sa intrebe despre sursa (pe care ei o cunosteau) iar studentul sa n-aiba habar de unde descarcase textul/imaginea/ideea.”

    Apreciază

  3. adrian 11 iulie 2013 la 11:55 AM #

    Din ce in ce mai greu de comentat aici din motive tehnice. Nu stiu daca pleaca mesajele, nu stiu daca sunt moderate sau intra la spam. Nu puteam comenta din blogspot acum vad ca nici din wordpress. Multumesc pentru ca ati decis sa ma urmariti pe wordpress!

    Apreciază

    • Radu Zlati 11 iulie 2013 la 2:13 PM #

      la mine aveți postările aprobate din principiu…. unele postări ajung la spam, nu din vina mea.

      Apreciază

      • pozedecat 11 iulie 2013 la 8:24 PM #

        Comentariile pot sa fie ori anonime in sensul in care pot completa un nume si o adresa de mail dar fara adresa de blog – analizaistoricoarhitecturala in speta – ori inevitabil in wordpress daca vreau sa completez toate campurile. Peste putinta altfel. Iar la tentativa de postare prin filiera wordpress nu mi-a mai trecut mesajul. De aceea mai incerc acum cu asta si revin spunand ca am comentat la un amic, in urma cu o luna, ceva legat de „copy-paste”.

        Apreciază

  4. adrian 11 iulie 2013 la 8:30 PM #

    Am mai incercat o data si iar n-a trecut dar am vazut totusi fantoma mesajului anterior, sub care scria macar ca e un „comentariu in asteptare”. La reluarea incercarii de a comenta acesta nu mai apare deloc. Asadar nu am postarile aprobate din principiu …

    Apreciază

%d blogeri au apreciat asta: