Conferința de presă susținută de președintele PNL, Crin Antonescu – 4 octombrie 2013

Crin-Antonescu-presedinte-romania-senat“Bună ziua!  Bine ați venit.

Intru direct în subiect, avem un nou scandal, un mare scandal, un scandal important, legat de o temă majoră, starea Justiției din România, independența Justiției din România. Un procuror, aflat pe o funcție de conducere, a fost înlocuit în termeni legali. Au survenit poziții publice adoptate în legătură cu această întâmplare pur administrativă de către șeful Executivului din România și de către șeful statului român.

Șeful Executivului, domnul Victor Ponta, a vorbit în numele procurorului general, a explicat de ce a fost schimbat, cum era băsist, cum a făcut dosare politice și cum domniile lor, nu știu exact cine, nu mai țin băsiști în funcții. Este inacceptabil, primul ministru, prin atribuțiile constituționale, nu poate și nu are nevoie nici să dea explicații, nici să dea mesaje în numele procurorului general. Șeful statului nu se lasă mai prejos, intervine și foarte apăsat, într-un stil caracteristic, acuză, desigur, cu totul disproporționat, intervenția primului ministru dar ține să ne informeze că a pus mâna pe telefon, l-a sunat pe procurorul general și folosind, șeful statului, o formulă cu puternică încărcătură simbolică, intrată deja în folclorul politic, i-a spus nu e bine domnul procuror general. La fel de inacceptabil.

Suntem în fond în fața a două mesaje extrem de grave. Nu știu dacă în ceea ce-l privește pe domnul Victor Ponta aceasta a fost intenția sa, mi-ar plăcea să cred că nu. Cu siguranță, în ceea ce-l privește pe Traian Băsescu aceasta a fost intenția, îl cunoaștem bine de ani de zile pe Traian Băsescu, putem să îl combatem și o facem, dar nu ne putem permite să îl desconsiderăm, să îl subestimăm, știe ce și de ce spune. Chiar dacă în cazul primului ministru păstrez speranță că a fost doar o greșeală, impresia generală pe care aceste două mesaje o transmit este aceea a unor mesaje de forță, pe deasupra legii, pe deasupra principiilor și pe deasupra cetățenilor, mesaje de forță care vor să spună eu controlez în această zonă mai mult sau eu controlez încă, în cazul președintelui, această zonă.

Și în felul acesta, dintr-un episod, care în fond se rezumă la câteva cuvinte  de o parte și de alta, ajungem la miezul mare, miezul profund al unei teme și importante și dureroase, independența justiției în România. E o temă care ne preocupă și în legătură cu care invocăm de fiecare dată, ba Comisia Europeană, ba Mecanismul de Cocoperare și Verificare, ba văd, întru totul nejustificat, aderarea la Schengen, dar nu invocăm niciodată cetățeanul român. Pentru că dacă dorim să facem un sistem de justiției independent și eficient, nu avem datoria de a face acest lucru nici pentru Comisia Europeană, nici în vederea Mecanismului de Cooperare și Verificare ci pentru cetățeanul român și numai pentru el.

Comisia Europeană este o instituție, un partener foarte important, Mecanismul este o obligație pe care ne-am asumat-o și de care trebuie să ne achităm, dar cel care, prin drepturile sale constituționale și prin taxele pe care le plătește statului român ,trebuie să fie servit, corect, echitabil și eficient de către justiția română este cetățeanul român.

Și prima problemă, dincolo de detalii, atunci când vorbim de justiție este că uităm de acest unic și adevărat beneficiar care este cetățeanul. Se vorbește în România de multă vreme, o face de ani de zile președintele, nu mai vorbim de alții, ca și cum  Or prima chestiune pe care nu avem voie să o uităm, dacă vrem să vorbim de sănătatea justiției, este că nu partidele, nu politicienii, nu guvernele și nu președinții acestei țări trebuie serviți corect de către justiție, ci toți cetățenii țării.  Pentru că cetățenii acestei țări au drepturi și pentru că cetățenii acestei țări plătesc bani din care se fac bugete semnificative tuturor instituțiilor din justiție, bani din care se acordă, de exemplu, salarii considerabile în raport cu salariile din România, magistraților.

Sigur că în ceea ce privește această situație, pe care am descris-o din capul locului, fără menajamente, legate de declarațiile lui Victor Ponta și ale lui Traian Băsescu, e de spus din partea mea un lucru. Nu mă leagă nimic din trecut și nu am planuri de viitor cu Traian Băsescu. Am încă planuri de viitor și planuri majore cu Victor Ponta, am în orice caz, împreună cu Victor Ponta, obligații și responsabilități majore în prezent, azi, ca și mâine. Și Victor Ponta trebuie să știe că oricine, nu doar Traian Băsescu, oricine încearcă să intimideze, să influențeze sau să controleze procurori sau instanțe în România, va avea în mine un adversar la fel de hotărât, la fel de determinat precum l-a avut Traian Băsescu în toți acești ani.

Victor Ponta știe acest lucru, îl știe din discuțiile noastre înainte de a forma Uniunea Social Liberală, îl știe din spiritul în care am construit programul și proiectul acestei alianțe politice, îl știe din miile de kilometri pe care i-am parcurs împreună înainte de campania electorală și în campania electorală prin această țară și știe bine că în această privință, dreptate până la capăt, înseamnă independența justiției, nu preluarea de către noi a controlului asupra justiției de la Traian Băsescu.

Pentru că sper, în continuare, că Victor Ponta știe aceste lucruri, de aceea sper că cele întâmplat recent din partea domniei sale au fost doar o greșeală și de aceea sper că acesta va fi spiritul pe care vom continua. În fond, în această criză recentă avem o consecință logică, firească, vicioasă, dar firească, a trocului, înțelegerii politice care s-a făcut pentru numirea șefilor Parchetelor. Am spus-o atunci că e momentul și că e obligația noastră, ca respectând și regulile jocului convenite împreună cu Comisia Europeană și propriile noastre angajamente, să deschidem să dăm șansa unor oameni independenți, unor oameni nelegaţi de trecut să vină la conducerea acestor parchete şi să nu aibă alt şef decât şeful care nu se schimbă niciodată, nici la alegeri, nici cu alte ocazii, şi anume cetăţeanul român şi legea.

S-a optat pentru o altă cale, Victor Ponta şi Traian Băsescu au făcut o înţelegere politică, şi spiritul acelei înţelegeri se regăseşte azi în declaraţiile pe care le fac. Atunci, Partidul Naţional Liberal a renunţat la Ministerul Justiţiei şi oameni care aşa gândesc şi aşa propagă au comentat foarte repede că PNL-ul a cedat, că PNL-ul e slab etc. Nu, aşa cum niciunul dintre adversarii mei, care sunt, slavă Domnului, mulţi nu poate veni să spună: „cutare procuror din ţara asta este omul lui Antonescu, ori e prieten cu Antonescu, sau e apropiat lui Antonescu”, aşa  cum niciunul dintre adversarii mei nu poate veni să spună: „Antonescu a încercat să pună, sau a pus pe cutare procuror”, nu mai vorbim de judecători, la fel,  atunci, am spus în baza unui astfel de sistem de împărţire a influenţei asupra justiţiei, nicidecum încercarea de a elibera justiţia de orice influenţă, în faţa unui asemenea sistem de lotizare a conducerii parchetelor, Partidul Naţional Liberal se retrage. Partidul Naţional Liberal nu participă la asta.

Eu am criticat în nenumărate rânduri, şi de asemenea colegi de-ai mei, liberali, am criticat sau semnalat în repetate rânduri, nemulţumiri, îndoieli, coincidenţe, legate de activitatea unor parchete, legate de anumite dosare, legate de modul ilegal în care înregistrări  dirijate şi pasaje dirijate din tot felul de stenograme, atentând la drepturile unor oameni, circulă în mass-media. Am spus aceste lucruri şi nu retrag nimic. Niciodată însă, niciodată nu am încercat să promovez un procuror, să influenţez schimbarea unui procuror. Niciodată, direct sau indirect, nu am intrat în legătură cu un procuror, cu un judecător, cu un om din acest sistem pentru a influenţa sau măcar pentru a discuta o decizie sau alta.

De aceea, aşa cum am spus atunci, s-a ratat un moment şi am ajuns astăzi să riscăm să vedem astfel de mesaje care sunt profund nedemocratice. Pentru că, repet, o justiţie independentă nu este împărţită pe parcele de influenţă, o justiţie independentă nu face obiectul unor asemenea mesaje de putere şi de influenţă. O justiţie independentă este reprezentată de oameni care trebuie să aibă la rândul lor forţa de a-şi apăra independenţa.

Astăzi se discută, pe bună dreptate despre faptul că nu e corect ca un prim-ministru să vorbească în numele procurorului  general şi să spună „ noi am făcut, noi am dres,  noi o să facem, noi o să dregem”. Da, aşa e. Dar de ce nu avem un procuror general care să iasă şi să spună el „ acesta este punctul de vedere al meu, ca şef al unei instituţii independente, asta fac, asta nu fac, de asta fac”.

Sigur, avem un preşedinte care ne spune cu nonşalanţă, care ne spune voit, ca să transmită mesajul, nu către cetăţeni, ci către oamenii din sistem, „eu controlez încă, butoanele sunt la mine”, că i-a dat telefon procurorului general şi i-a spus cu vorba aceea  celebră „ nu e bine, domnule procuror general” . Şi unii vorbesc de suspendare. Cred că glumiţi! Faptul că Traian Băsescu a dat telefon procurorului general numai într-o cheie comică ar putea fi interpretat drept motiv de suspendare. Oricine, cu atât mai mult şeful statului, pot vorbi şi uneori chiar trebuie să vorbească cu procurorul general, sunt şefi de instituții, sunt oameni cu responsabilităţi, sunt oameni care trebuie să comunice prin chiar spiritul Constituţiei.

Sigur, Traian Băsescu merge cu un soi de autodenunţ mai departe şi spune: „ i-am spus, nu e bine, domnu’ procuror general”. Dar cum pot eu să discut despre o suspendare câtă vreme procurorul general al republicii nu iese şi spune: „ Am primit un telefon cu un conţinut neconstituţional de la preşedinte. Apăr independenţa instituţiei pe care o conduc şi nu permit aşa ceva”.

Iată, deci că sunt foarte multe lucruri pe care ar trebui să le citim în această cheie, şi în situaţia aceasta, tema noastră nu poate fi „ cine a mai câştigat un pas în această competiţie ilegitimă de influenţă asupra justiţiei”, ci tema noastră este „independenţa justiţiei cu adevărat”, câtă este ea, câtă a fost în trecut, câtă e acum şi mai ales câtă va fi în viitor. Eu cred că aceste lucruri nu mai pot fi discutate doar în studiourile de televiziuni, unde sigur dumneavoastră sunteţi foarte ospitalieri şi noi ca telespectatori de data asta ne bucurăm. E o formă de transparenţă, o salut, vă felicit. Cred că în momentul în care preşedintele ţării a ajuns să spună despre primul ministru „ că a intrat cu bocancii în justiţie”, în momentul în care primul ministru a ajuns să spună despre, în calitate de prim- ministru, despre preşedinte că a condus justiţia prin telefoane, despre un procuror că a făcut dosare politice şi că desigur, e băsist, lucrurile acestea pot fi discutate în media, pot fi comunicate de către oricine, dar ele trebuie să facă şi subiectul unei dezbateri în Parlament.

Şi în calitatea mea de preşedinte al Senatului, voi cere colegilor mei să organizăm, la Senat o dezbatere, amplă, serioasă, deschisă, despre starea justiţiei din România. Şi să invităm şi preşedintele, şi premierul, cu siguranţă ministrul Justiţiei, să invităm, că altfel înţeleg că e vreo ingerinţă, să invităm dacă doresc să vină procurorul general al republicii, şeful DNA,  preşedintele CSM, să discutăm odată deschis şi până la capăt aceste lucruri, şi de ce nu, în locul unui troc politic semiocult, în locul unui pact la care mă voi referi, în fine, marele pact de coabitare, de ce nu, poate, să ajungem, forţele politice, instituţiile majore din această ţară, politice şi nepolitice, la un pact naţional pentru independenţa justiţiei, cu criterii, cu obligaţii, cu reguli.

Sper să am susţinerea Senatului, în primul rând, pentru organizarea unei astfel de dezbateri politice fundamentale, şi sper ca toţi cei implicaţi să accepte că acolo, în acest for, în Senat spun eu, pentru că sunt preşedintele Senatului, se poate şi în camerele reunite, în Parlamentul României, acolo unde există reprezentanţii politici desemnaţi, legitimi ai acestei naţiuni, trebuie discutate aceste lucruri pe faţă.

În fine, s-a evocat posibilitatea decesului pactului de coabitare. Sigur, am constatat că deşi anunţase acest lucru, domnul Traian Băsescu se mai gândeşte, nu e treaba mea, presupun că are motive. Dar vreau încă o dată să spun că nu are niciun rost să prelungim comedia din jurul acestui document politic. E jenant. Acest document politic, aşa numitul „ pact de coabitare”,  a pus România în lumina unei ţări semibananiere în Europa. Pentru că în astfel de ţări nu există Constituţie, nu există legi, nu există alegeri care să aibă relevanţă democratică, ci există înţelegeri între şefi de triburi.

În momentul în care preşedintele României umbla cu nişte foi de hârtie, stânjenindu-i în chip vădit până şi pe adresanţi, pe la masa Consiliului European, pe la domnul Barroso, pe la domnii de acolo, încercând să  le arate acest document ca pe o carte de vizită şi de legitimitate a statului pe care îl reprezintă, asta a fost ceva îngrozitor de jenant pentru România.

Când primul ministru a preferat să se legitimeze cu o foaie de hârtie semnată cu un președinte demis moralmente de 7 milioane de oameni în România, în loc să se legitimeze cu votul democratic, masiv – 60% dintre concetățenii săi – atunci România, din nou, a fost într-o situație jenantă. Iar faptul că astăzi discutăm ca despre ceva serios de denunțarea sau nedenunțarea acestui pact înseamnă să-l substituim Constituției țării, înseamnă să-l substituim instituțiilor acestei țări, înseamnă să-l substituim democrației, pentru că spiritul democrației nu e acesta: ne înțelegem doi oameni cum să împărțim puterea, ne înțelegem doi oameni cum să împărțim justiția, ne înțelegem doi oameni ce și cum din sistemul de putere trece de la mine la tine.Asta nu e democrație, pentru asta nu există legitimitate, pentru asta nimeni nu a asumat răspunderea în mod public nici la alegeri, nici după.

Până la urmă tema justiției o discutăm acum. Seamănă cu altele și în aceeași cheie se pot discuta alte teme: încercarea de influență și control asupra presei, controlul neconcurențial a unor bune zone din economie, împărțirea bugetului acestei țări. Acestea sunt teme de care, în fond, depinde și viitorul Uniunii Social Liberale și, mai mult, viitorul acestei țări, pentru că, de fapt, și în Uniunea Social Liberală aceasta e tema: ce ne-am înțeles să facem, ce-am spus oamenilor că facem și ce facem și urmează să facem.

Să preluăm controlul asupra sistemului pe care Traian Băsescu l-a organizat în România, adică să-l dăm la o parte pe Băsescu sau să așteptăm să plece și să ne așezăm noi în locul lui, nu neapărat ca funcție, ci în ceea ce privește controlul unui sistem, sau să schimbăm acest sistem pe care l-am combătut, pe care l-am criticat și care trebuie schimbat.

În funcție de răspunsul la această întrebare răspundem la întrebarea privind viitorul Uniunii Social Liberale și, de altfel, cred că și discuția aparent inexplicabilă cu un an și ceva înainte de alegerile prezidențiale, discuția obsesivă despre cine, cum și când și susținut de cine va candida sau nu va candida sau va câștiga sau nu va câștiga Președinția României tot asta ascunde. Pentru că, de fapt, tema prezidențialelor de anul viitor nu este una care ține de persoane, nu e în primul rând semnificativă sub aspectul persoanelor. Tema majoră a alegerilor prezidențiale de anul viitor este următoarea: dacă România va avea un președinte care să conducă sistemul lui Băsescu în locul lui Băsescu sau dacă România va avea un președinte care să demanteleze acest sistem și să facă, împreună cu toți ceilalți care au responsabilități, din România o țară cu adevărat democratică.

La asta cred că trebuie să ne gândim atunci când vorbim și folosim epitetul “băsist” sau “nebăsist” .

Dacă sunt întrebări pe această temă, vă rog să le adresați.”

Întrebări din partea reprezentaților mass-media

Jurnalist: Domnule președinte, și atunci USL mai există în momentul acesta?

Crin Antonescu: Da.

Jurnalist: Acesta este un anunț de ieșire a PNL la guvernare sau nu?

Crin Antonescu: Nu. Vă dezamăgesc.

Jurnalist:  Ați făcut aceste declarații în calitate de președinte al Senatului, președinte al PNL, copreședinte al USL sau candidat la prezidențiale?

Crin Antonescu: Toate la un loc.

Jurnalist: Victor Ponta a mai spus și altă dată că niciodată nu v-a criticat public. Este cel puțin pentru a doua oară, după episodul “parșivel” mă refer, când ieșiți și spuneți: este inacceptabil, nu e bine, cred că fost o greșeală, dar vorbiți în continuare de planuri de viitor. Tot astăzi ați dat un mesaj și către Dan Voiculescu. (…)  Nu credeți că va afecta cumva mesajul dumneavoastră planurile de viitor pe care le aveți în această alianță?

Crin Antonescu: Planurile mele de viitor nu sunt altele decât cele pe care le-am spus mereu și cele pe care, de altfel, le și respect. Planul meu de viitor nu este să nu se supere cumva domnul Ponta sau să nu se supere domnul Voiculescu. Planul meu de viitor este ca împreună cu domnul Ponta, cu partidele pe care le-am angajat cu toții în această construcție politică și în această investire de către o majoritate a cetățenilor României, să fie respectat. Acesta este planul meu de viitor. Nu îmi face plăcere să critic, nu pot, însă, să văd lucrurile dintr-o singură direcție.

Pentru mine nu mai este relevant ce face Traian Băsescu. Sigur, nu putem și nu avem niciun interes să lăsăm neamendate derapajele sale. Nu pot, de exemplu, să nu condamn atitudinea unui președinte care folosește declarațiile lui Victor Ponta sau această dispută politică pentru a o lega de intrarea României în Schengen – păi n-are nicio legătură – pentru a sugera Franței motive pe care să le invoce ca să ne blocheze intrarea în Schengen.

Asta face un președinte de stat?  Nu. Franța n-are niciun motiv să blocheze intrarea României în Schengen, dar în ce-l privește pe Traian Băsescu, nu cu Traian Băsescu am planuri de viitor, după cum am spus.

Jurnalist: Nu șubreziți aceste planuri de viitor, totuși? Declarațiile dumneavoastră de astăzi nu atacă iarăși stabilitatea USL?

Crin Antonescu: Declarațiile mele de astăzi doresc să apere independența justiției. Și stabilitatea USL are sens numai dacă economia acestei țări crește, dacă justiția în această țară este eliberată de orice influență și este independentă, numai dacă instituțiile acestui stat funcționează corect. Stabilitate USL pe funcționări strâmbe și pe justiție controlată nu mă interesează și nu are niciun rost.

Jurnalist: Ați discutat cu Victor Ponta despre această chestiune?

Crin Antonescu: Nu.

Jurnalist: Spuneați că sperați că este o greșeală în cazul premierului.

Crin Antonescu: Da, sper.

Jurnalist: Totuși, nu a făcut această declarație referitor la cât de băsist este un procuror o singură dată. Această declarație a repetat-o și spunea că nu are de să-și schimbe părerea.

Crin Antonescu: Eu sunt absolut de acord și, cum știți, privitor la dosarele de la referendum am avut o atitudine publică – atitudine care nu a fost deloc o ingerință în activitatea justiției – chiar când eram președinte interimar și când acest proces avea loc, când oamenii erau puși să jure pe Biblie pe capote de mașini. Numai că în acest moment ar fi foarte bine ca atunci când despre un procuror concret spunem că a făcut dosare politice, să ne adresăm CSM-ului, să vorbim cu procurorul general în numele căruia vorbim să dispună o cercetare.

Nu putem să mergem înainte cu ideea unor băsiști dezafectați și unor băsiști activi, dacă ne convine nouă sau nu. Pentru că, așa cum s-a și spus, criteriile pentru un magistrat sunt dacă el acționează corect în baza legii, nu dacă e băsist sau nu, și dacă s-au făcut dosare politice, înțeleg eu, pe lângă lege, acest lucru trebuie cercetat.

Însă, încă o dată vă spun: eu nu am treabă pentru viitor cu Traian Băsescu. Despre Traian Băsescu se cunoaște poziția mea, vedem și acum ce face, nu Traian Băsescu e partenerul meu, nu Traian Băsescu este viitor în această țară.

Jurnalist: Cum mai poate PNL să meargă în alianța în care este cu un partener care, spuneți dumneavoastră, dă mesaje nedemocratice, inacceptabile, mesaje de forță pe deasupra legii? Cum mai continuați dacă partenerul dumneavoastră dă astfel de mesaje?

Crin Antonescu: Continuăm atrăgând atenția partenerului, comunicându-i deschis și, iată, chiar public, aceste lucruri, respectând programul de guvernare și îndreptând lucrurile din mers. Pentru că, încă o dată, aș vrea să stăruiți asupra următorului aspect: guvernarea României, Guvernul României nu este un breloc, un obiect pe care Victor Ponta sau eu, PSD sau PNL să-l aibă în buzunar. Cu alte cuvinte, dacă ai ceva ce nu-ți convine la domnul Ponta trebuie să pleci de la guvernare. Sau dacă domnul Ponta are ceva ce nu-i convine la mine sau la PNL trebuie să plece de la guvernare. Nu. Mandatul de guvernare este dat de Parlamentul României, ne-a fost dat împreună și îl exercităm împreună. Mandatul parlamentarilor care au învestit în Parlament acest guvern a fost dat de cetățenii României, de asemenea, împreună. Și, în sensul acesta, obligația noastră, ca și a partenerilor, este ca în baza criteriilor și punctelor din programul de guvernare, în baza proiectului USL, chiar dacă avem neînțelegeri, chiar dacă avem derapaje, să mergem pe acest drum.

Jurnalist:  Vorbeați de acea dezbatere pe care vreți s-o organizați la Senat despre starea justiției. Doriți cumva să vă asumați un rol de meditor în această problemă?

Crin Antonescu: Nu, nu am nicio calitate să fiu mediator, nu am nici un fel de dorință în acest sens. Consider că o dezbatere – atenție, nu într-o sală din clădirea Senatului, deci nu un simpozion, o dezbatere politică pe agenda Senatului, deci o dezbatere politică în plenul Senatului sau, repet, dacă și colegii de la Cameră doresc, în plenul camerelor reunite, ar fi și mai bine – este o manifestare normală a Parlamentului în legătură cu o temă pentru care Parlamentul este răspunzător și anume starea justiției în această țară, în fața cetățenilor români și în numele cetățenilor români. Nu revendic nicio calitate de mediator.

Jurnalist:  Și care ar fi finalitatea unei astfel de dezbateri?

Crin Antonescu: În primul rând, am auzi voci care se aud mai rar. În al doilea rând, am vedea poziții oficiale fundamentale, argumente pe care și noi, parlamentarii, și partidele politice, cum spuneam președintele țării, dacă dorește, ministrul Justiției, cu siguranță și obligatoriu procurorul-general, președintele CSM să le pună cap la cap. Eu nu doresc, prin această dezbatere, să avem un nou episod polemic, chiar dacă, pe semne, aspectele polemice nu vor lipsi. Eu încerc, pur și simplu, ca împreună – de-asta am și vorbit despre ideea, de ce nu, care sigur, nu se face în Senat, a unui pact național pentru independența justiției… Am putut face un pact național pentru un obiectiv major care a fost orientarea euro-atlantică a României și l-am realizat. Este singurul lucru care a avut consens, care s-a realizat și care continuă să aibă consens. De ce nu am putea vedea și acestă temă majoră la fel? Nu am, în sensul acesta, nici un fel de intenție de a oferi doar un nou spectacol de confruntare. Mă preocupă, mai curând, factorul comun care ar putea rezulta din toate aceste lucruri, de vreme ce toți declarăm că vrem independența justiției.

Jurnalist:  Am înțeles că nu sunteți de acord cu declarațiile premierului, că a vorbit. Dar cu mesajul transmis sunteți de acord?

Crin Antonescu: Nu, nu. Premierul nu avea de ce să dea explicații în legătură cu o schimbare, cu un act strict intern al Parchetului General. Explicațiile trebuiau date, cred, de cei care au luat decizia, că doar nu a luat-o premierul, și, dacă mă întrebați, pur și simplu cred că n-ar fi existat atâtea probleme dacă, la expirarea mandatului, procurorul general, ministrul Justiției, șeful DNA ar fi avut deja pregătită, că se știa când expiră mandatul, o variantă. Legea nu mai permitea domnului Papici, în cazul acesta, să aibă un alt mandat, deci pur și simplu trebuia gândită succesiunea în termenii conform cu legea, cu regulamentele acestor instituții și, în momentul în care s-a încheiat ultimul mandat, numită persoana cealaltă. Discuția care a ieșit a ieșit de la numirea cu delegare și după șapte zile schimbarea, lucruri care nu sunt ilegale, dar repet, în legătură cu care premierul nu avea nicio obligație să dea explicații. Aici cred și aici sper că a fost doar o greșeală, doar un exces de comunicare.

Jurnalist:  Și dumneavoastră ați avut foarte mesaje publice pe această idee, că procurorii respectă ordinele lui Traian Băsescu, deci mesajul e cam același.

Crin Antonescu: Nu, pentru că eu nu am vorbit niciodată în urma schimbării unui procuror, în locul procurorului general, și să spun ‘noi l-am schimbat pe acesta fiindcă era băsist’, nu. Am spus în repetate rânduri și pot să spun și acum că multe decizii, le-am evocat și în intervenția mea anterioară, dau de gândit și că ar necesita niște explicații. Dar, repet, una este să vorbești ca și cum procurorul general ar fi membru al Guvernului, pentru că asta este impresia care s-a lăsat, din păcate, și alte este să comentezi din opoziție sau în orice caz din afara oricărei decizii pe acest sistem lucruri care se văd și pe care le poți comenta și ca cetățean, ca om de presă nu mai vorbesc, ca om politic.

Jurnalist:  Pentru că ați vorbit despre independența justiției, aș vrea să vă întreb legat de independența și libertatea presei. Cum credeți că modificările aduse la Codul insolvenței vor afecta libertatea mass-media?

Crin Antonescu: Eu am văzut ceva din discuția publică născută în ultimele 24 de ore de acest subiect. Vă mărturisesc că nu cunosc, nu am văzut nici în Monitorul Oficial, nici pe vreun site o formă a acestei ordonanțe, a acestui act, nu cunosc conținutul său, dar ceea ce pot să spun este însă că nici noi, liberalii, și voi discuta chestiunea asta dacă așa stau lucrurile și în ședința de luni a USL, cu partenerii, cu primul ministru, nu putem să acceptăm și, mai mult, să promovăm o lege care riscă să afecteze independența presei sau să supună unele organisme de presă amenințărilor sau să nu zic mai mult. Există reguli foarte clare, ele trebuie să  existe pentru toată lumea și, în sensul acesta, repet, până nu văd conținutul actului normativ, nu mă pot pronunța. Dar în nici un caz, PNL nu va da nici cel mai mic concurs unei încercări de a îngrădi cumva libertatea presei. Trebuie să spun că sunt convins că nici premierul nu intenționează asta sau membrii Guvernului din celelalte partide.

Jurnalist:  Care ar fi consecința situației în care nu se ajunge la un acord pentru un pact pe justiție, de vreme ce dumneavoastră ați fundamentat acest pact pe chestiunea din programul USL, Dreptate până la capăt. S-ar încălca programul USL?

Crin Antonescu: Nu, eu am evocat această posibilitate, nu am făcut propunerea concretă cu toate elementele în acest sens, am evocat această posibilitate. Nu îmi arog eu, în nici un fel, calitatea de inițiator al unui asemenea pact. Am spus însă că, de ce nu, am putea să discutăm și așa ceva. Nu are legătură cu USL, eu am spus doar cum înțeleg eu și cum știm toți că trebuie să înțelegem sensul privind sistemul judiciar al formulei Dreptate până la capăt.

Jurnalist:  În momentul numirii procurorilor, ați spus că acel episod a slăbit încrederea din cadrul USL, a șubrezit-o. În acest moment, episodul declarațiilor premierului au șubrezit mai mult încrederea din cadrul USL?

Crin Antonescu: Sunt acolo, le-am și legat. Cred că timpul scurs de atunci mi-a dat dreptate. Faptul că, ceea ce uită, văd, și doamna Macovei, și alți critici cu totul ilegitimi, cu totul necrebili, pentru că probabil nimeni nu a exercitat public, prin declarații mai multă influență asupra justiției decât doamna Macovei în țara asta, asupra foștilor săi angajați, asupra foștilor săi consilieri, aflați în poziții de decizie foarte importante în sistemul judiciar. Sunt oameni pe care Monica Macovei i-a declarat vinovați înainte să înceapă urmărirea penală. Monica Macovei vorbește, și văd că nimeni nu se preocupă de limbajul ei, se preocupă de limbajul lui Victor Ponta, se preocupă de limbajul meu, sunt onorat, nu e nicio problemă, dar faptul că această doamnă care vorbește în numele României pe unde este ea ascultată califică Guvernul, USL o bandă de hoți, văd că asta nu deranjează pe nimeni. Ca să nu mai vorbim despre alte afirmații isterice și cu totul nejustificate. Nu am, în sensul acesta, nici un fel de reținere în a discuta toate aceste aspecte pas cu pas. Încrederea… încrederea este aceeași, nu am avut încredere în acest mod de a se înțelege, am spus foarte clar de atunci că s-au stabilit niște reguli, dacă vă aduceți aminte, asta s-a uitat, asta a uitat și doamna Macovei, se stabiliseră niște reguli, se conveniseră niște reguli pentru desemnarea șefilor parchetelor cu Comisia Europeană, cu doamna Day, cu doamna Reding, care reguli au fost luate, strânse frumos și aruncate la coș pentru că s-au înțeles doi decidenți politici. N-am mai auzit atunci nimic nici de la Bruxelles, n-am mai auzit atunci nimic nici de la marii susținători ai justiției din țara asta și s-a pornit pe un partaj cu tentă politică. Rezultatul e acesta și continuarea e firească. Trebuie să oprim aceste lucruri.

Jurnalist: Dar în Victor Ponta aveți acum mai puțină încredere decât aveați atunci la momentul episodului numirii procurorilor?

Crin Antonescu: Nu, am aceeași încredere ca încrederea pe care o aveam în momentul în care, împotriva poziției noastre, împotriva recomandării noastre și cu prețul renunțării de către noi la Ministerul Justiției, n-am vrut să fim parte dintr-un asemenea troc, n-am intrat în nicio negociere privitoare la niciunul din cele șase nume sau câte se discutau atunci – e important de spus și asta…Sigur, a fost atunci un moment, a fost știrbită încrederea, am spus-o. Acum nu e nimic în plus sau în minus.

Jurnalist: Considerați că mesajul lui Victor Ponta e dat de dragul lui Liviu Dragnea?

Crin Antonescu: Nu.

(…)

Jurnalist: După episodul cu telefonul dat de Traian Băsescu, mai aveți încredere în procurorul general Nițu?

Crin Antonescu: Eu am obligația să am încredere în toate instanțele judiciare. Eu am obligația să apăr deplina libertate de acțiune, în raport cu influențele oamenilor politici, nu în raport cu legea, a tuturor procurorilor și, de vreme ce avem un procuror general, am obligația să am încredere în el. Eu nu i-am reproșat procurorului general nimic. Am spus însă că ar fi bine, din punctul meu de vedere, vorbesc acum ca cetățean și, dacă vreți, și ca om politic, ca din când în când, mai ales în asemenea împrejurări, procurorul general să iasă și să comunice. Nu cu mine, nu cu domnul Băsescu. Pentru asta văd că au telefon. Cu cetățenii României, pentru că nu-l plătește Victor Ponta, nu-l plătește Traian Băsescu, nu-l plătesc eu pe procurorul general și pe toți subordonații lui. Îl plătesc cetățenii României. Cetățenii României au dreptul, într-o asemenea situație, cei interesați, să știe care este poziția capului parchetelor. Care e poziția lui Ponta, care e poziția lui Băsescu, bun, știu cetățenii, care e poziția lui Antonescu astăzi, dar poziția acestei instituții pe care o vrem independentă, care se  vrea independentă și despre a cărei independență discutăm, care e, cine o exprimă. Nici Ponta, nici eu, nici Băsescu, nici Macovei. Asta am spus. Mi-aș dori mai multă comunicare.

Jurnalist: Ținând sub tăcere acest telefon primit de la președintele Traian Băsescu, dl Nițu a procedat corect?

Crin Antonescu: Nu e cazul să insistăm pe a construi un dosar pe faptul că președintele a vorbit la telefon cu procurorul general, sunt amândoi doi oameni liberi, pot vorbi la telefon. Acum că, sigur, pot fi ascultați sau nu, e altă problemă. Am văzut senatori în România, și pe care îi apreciez, zicând: Domnule, sunt ascultate telefoanele. Acum dacă ar fi instituții de stat, e foarte bine, nu cumva să fie unii privați. Eh, ca liberal, m-am revoltat, adică de ce e foarte bine ca instituții de stat să-mi asculte telefonul dacă n-au mandat și n-au motiv.

Deci, nu e nici un fel de problemă că președintele l-a sunat pe procurorul general. Problema e conținutul acelei convorbiri. Problema e mesajul inacceptabil dat de președinte care ce spune tuturor celor din sistem? Le spune procurorilor, le spune probabil și serviciilor, că e bine să știe, deși, nu-i așa, n-au nicio legătură cu justiția: I-am dat telefon și l-am amenințat! Sigur că o spune într-o formă care nici ca autodenunț nu poate fi folosită ca să discutăm despre suspendare. Nu telefonul e problema, conținutul telefonului și modul cum aceste instituții funcționează. (…) Nu e interzis nimănui să dea telefon. Asta e o chestiune pe care tot Traian Băsescu a așezat-o și, sigur, cohorta sa de apărători ai justiției, cum că nu ai voie să vorbești la telefon cu vreun procuror sau vreun judecător. Ba ai voie! Ai voie că nu e interzis nicăieri. Nu ai voie să-l intimidezi, să-l influențezi, să faci presiuni asupra lui, să-l ameninți, să-i ceri o anumită soluție. (…)

Jurnalist: Aveți o replică din partea PSD, Cătălin Ivan, purtător de cuvânt: “Crin Antonescu nu are nicio justificare să facă o astfel de declarație. Nu este el luptătorul pentru independența justiției, ci suntem toți colegii.”

Crin Antonescu: Iată că deja culeg roadele faptului că am invocat originile alianței. Mă bucur dacă toți suntem luptători pentru independența justiției. În rest, să fim sănătoși toți.

Jurnalist: Și se mai întreabă dacă vreți să mai fiți susținut pentru alegerile prezidențiale.

Crin Antonescu: Dar ce legătură are una cu alta?

Reclame

Etichete:, , , , , , , , , , , , ,

3 comentarii pe “Conferința de presă susținută de președintele PNL, Crin Antonescu – 4 octombrie 2013”

  1. Ivi 4 octombrie 2013 la 8:00 PM #

    Da !
    …un singur lucru ar mai fi de adaugat – exista un aforism care spune ca „criticism without love brings destruction love without criticism brings stagnation” – asta ar trebui sa fie maniera in care ar trebui criticat un partener,… si cred ca astfel a facut Crin fata de partenerul sau Ponta…

    Apreciază

  2. Fersedi Ioan 5 octombrie 2013 la 10:09 AM #

    Dragi mei,de la bun inceput nu am crezut in aceasta „Alianta USL”totul s-a facut cu scopul de a lua puterea.Acest lucru s-a intamplat cu ajutorul dat de asa- zisul „POPOR ROMAN” Acest „narod(popor) nu a tinut cont de isprav facuta la „REFERENDUM” de aceasta GASCA de hapsini si de faptul ca au aruncat pe gem „20 mil euro ” cat a costat referendul fara a pune la socoteala ca o perioada de aproximativ o luna tot aparatul de stat si nu numai ,nu au facut altceva decat cum sa faca ,ce metode sa aplice sa prostesca „ALEGATORIi”.Va intrb dragi mei cine sa ocupat de gospodaria tari in acea perioada? Cu toate acestea in Decembrie 2012 aceasta SLEAHTA a fost aleasa de VOI aceia care acum va plangeti ca nu aveti: HRANA,SANATATE,EDUCATIE,etc,.unde sunt promisiunile cu care ati fost trasi pe sfoara.A merita sa tradati „TARA” pentru o punga de plastic cu cevar in ea ,dar problemele nu se opresc aici vom mai vorbi in primavara acei care vom mai ramane.

    Apreciază

  3. Ionut 5 octombrie 2013 la 7:57 PM #

    Revin la o idee exprimata anterior. Se da prea multa importanta justitiei. Daca am avea mai multa EDUCATIE (morala), am avea nevoie de mai putina justitie. Cred ca premierul (fara a mai fi un simpatizant al sau) are dreptul la opinie personala, iar Crin a exagerat de data asta. Pe de alta parte, Ponta ar trebui sa faca „dreptate pana la capat” si sa precizeze daca, in opinia sa, respectivul procuror se face vinovat de abuz in serviciu, pentru ca abuzatorul nedovedit e procuror cinstit.
    Oricum, pentru mine, scandalul asta nu are nici un sens. Ceea ce pot sa spun e ca mi se pare IMORAL ca un procuror sa aiba salariul mult mai mare decat un medic chirurg.
    In ceea ce priveste comentariul de mai sus, continui sa cred ca referendumul de anul trecut trebuia facut.
    Ca sa dau exemplu de o problema grava a Romaniei, vreau sa ma refer la faptul ca in jur de 5.000 de copii se imbolnavesc anual de cancer si constat ca pana in ziua de azi Parlamentul nu s-a intrunit in regim de urgenta pentru a lua o hotarare pentru a indrepta situatia (eliminarea E-urilor toxice din alimente, testarea mai riguroasa a alimentelor comercializate , pedepse mai aspre pentru cei care fumeaza in prezenta copiilor etc.).
    Conform unor estimari, aproape 30.000 de romani mor in fiecare an din cauza fumatului, de 10 ori mai multi decat in accidentele rutiere. A luat masuri dl.Ponta in acest sens? Nu, a mai si comentat impotriva directivei europene care cerea interzicerea anumitor categorii de tigari. Daca era vorba de drepturile homosexualilor, probabil s-ar fi conformat, ca sa dea bine in fata colegilor din Internationala Socialista.
    In timp ce alte tari (Suedia de ex.) recicleaza peste 90% din deseuri si se incalzesc cu deseuri importate, ce fac dl. Ponta si d-na Plumb? O ard cu Rosia Montana. Da’ ce zic eu de Suedia? La Sf. Gheorghe va fi realizat un sistem modern de management al deseurilor. Deci, am avea de la cine sa luam exemplu.
    Si ajung in final la cea mai grava problema a Romaniei, holocaustul celor nenascuti. Nimeni nu aminteste de garantarea dreptului la viata prin Constitutie, pe nimeni nu intereseaza faptul ca, nu-i asa, avortul opreste o inima care bate.

    Apreciază

%d blogeri au apreciat asta: