Strategia Națională de Sănătate – Discursul ministrului Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, susținut cu ocazia lansării în dezbatere publică

eugen_nicolaescu_66860200Astăzi lansăm în dezbatere publică Strategia Națională de Sănătate 2014-2020, un angajament pe care ni l-am luat prin Programul de guvernare, întărit prin Acordul cu FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană, angajament pe care îl respectăm, care are ca termen de elaborare şi prezentare publică data de 31 decembrie 2013.

Strategia stabilește principalele direcții de politici publice în domeniu, pornind de la întrebarea esențială cum vrem să arate sistemul sanitar din România în 2020.

Elaborarea strategiei naționale a pornit de la analiza datelor relevante cu privire la indicatorii demografici, indicatorii stării de sănătate a populației, a resurselor materiale, umane și financiare. De asemenea, analiza a luat în considerare informațiile transmise de către autoritățile locale, care sunt cel mai aproape de cetățeni și cunosc mai bine nevoile locale, precum și consultările cu reprezentanții și beneficiarii sistemului sanitar. Este cea mai amplă consultare pe care o face Ministerul Sănătății la nivelul Consiliilor Județene, pe parcursul a peste 6 luni.

Importanța acestei strategii este legată și de valorificarea oportunităților pe care începutul unui nou exercițiu financiar la nivelul Uniunii Europene le poate oferi.

Elaborarea acestei strategii este esențială în obținerea de fonduri structurale pentru sănătate, ceea ce constituie o premieră, având în vedere faptul că sănătatea nu a beneficiat în exercițiul financiar în curs de posibilitatea accesării de fonduri europene.

Obiectivul principal al Strategiei este îmbunătățirea stării de sănătate a populației. Aceasta trebuie să se reflecte în creșterea speranței de viață, prevenirea și reducerea îmbolnăvirilor și, implicit, în creșterea calității vieții.

Documentul prezentat urmărește trei arii strategice mari:

1.     sănătatea publică– maniera în care răspundem la principalele probleme de sănătate publică

2.     serviciile de sănătate– modalitatea în care se asigură accesul la servicii și optimizarea ofertei de servicii pe nivele de acordare a acestora

3.     măsurile transversale – care presupun abordări intersectoriale, cu impact asupra sistemului sanitar, incluzând aici capacitatea instituţională la toate nivelele,  nevoile de investiții (ex în sisteme informaționale și infrastructură)

1.     Sănătatea publică

Prevenția este o prioritate care va sta la baza întregii abordări în domeniul sănătății publice. Aceasta se regăsește în toate componentele strategiei.

Direcțiile principale în sănătatea publică sunt:

·        Reducerea incidenței bolilor netransmisibilecare constituie actualmente cauzele majore de morbiditate, dizabilitate și mortalitate – boli cardiovasculare și cerebrovasculare, cancere, bolile sistemului digestiv, aparatului respirator, diabet etc. Acest obiectiv va fi atinsprin măsuri precum:

o   evaluarea riscurilor și supravegherea activă a populației prin servicii de prevenție primară;

o   depistarea în faze incipiente de boală și intervenții de screening populaţional organizat (prevenţie secundară);

o   extinderea și diversificarea serviciilor care pot fi oferite la nivelul medicinei de familie și de specialitate;

o   asigurarea accesului la proceduri de diagnostic și tratament în domeniul  cardiologiei intervenţionale, chirurgiei cardiovasculare și chirurgiei.

·        Reducerea mortalității și morbidității cauzate de bolile transmisibile, a impactului lor pentru individ și societate, iar pe termen lung diminuarea semnificativă a incidenței lor.

Astfel, Strategia are în vedere:

o   asigurarea performanței programului național de imunizare și recuperarea capacității naționale de producție a vaccinurilor;

o   menţinerea unor rate adecvate de depistare şi de succes terapeutic pentru tuberculoză;

o   tratarea ca priorități de sănătate publică a hepatitei B și C, prin acțiunea coordonată și unitară în acest domeniu;

o   menţinerea pentru România a profilului de ţară cu incidență redusă a HIV prin măsuri comprehensive de prevenire şi reducere a riscurilor.

Alte domenii prioritare pe care Strategia le evidențiază la capitolul sănătate publică sunt îmbunătățirea stării de sănătate și nutriție a femeii și copilului, sănătatea mintală și bolile rare.

Componente ale obiectivelor strategice enumerate mai sus se regăsesc regrupate în 5 planuri strategice multianuale ale Ministerului Sănătăţii: Planul Naţional de prevenţie; Planul Naţional de control al bolilor oncologice; Planul naţional de control al diabetului; Planul Naţional de control al bolilor cardiovasculare; Planul Naţional de boli rare.

2.     Serviciile de sănătate

O direcție strategică esențială o constituie asigurarea eficienței și performanței sistemului, o mai bună direcționare a pacientului pe nivele de acces, care să-i asigure rezolvarea problemelor de sănătate cât mai aproape de el și cu cele mai mici costuri.

Viziunea noastră asupra sistemului de sănătate din România presupune:

·        diversificarea şi creșterea eficacității serviciilor de asistență medicală primară

·        extinderea – creşterea complexităţii serviciilor acordate în ambulatoriul de specialitate

·        reevaluarea spitalelor existente, reviziuirea criteriilor de clasificareși reorganizarea pe nivele de competență;

·        plasarea în centrul rețelei de spitale a 8 spitale regionale strategice de urgenţăcu înalt nivel de performanță;

·        înlocuirea- (remodelarea) ofertei de servicii spitalicești neperformante cu servicii ambulatoriiși servicii de lungă durată sigure și de calitate;

·        elaborarea/aprobarea de către Ministerul Sănătăţii la fiecare trei ani a Planului Consolidat de Servicii de Sănătate  (PCSS);

·        consolidarea sistemului integrat de urgență și continuarea dezvoltării acestuiaprin programe multianuale de dotare;

·        dezvoltarea centrelor de permanență, care vor fi parte din sistemul de urgență și a consultațiilor de urgență la domiciliu, în afara orelor de program al medicilor de familie, mai ales în zonele rurale;

·        definitivarea implementării sistemului de telemedicinăîntre prespital și spital, precum și între unitățile și compartimentele de primiri urgențe.

3.     Măsuri transversale

Asigurarea resurselor umane

Asigurarea unor servicii sanitare de calitate depinde în mod direct de existența unui personal medical bine pregătit și motivat. Strategia propune în acest sens mai multe direcții de acțiune:

·        revizuirea sistemului de salarizare în sensul încurajării performanţei şi flexibilizării, prin excluderea profesioniștilor din sănătate (medici, asistenți medicali şi moașe) din categoria personalului bugetar;

·        asigurarea de facilități sau condiţii motivante la deschiderea cabinetelor medicale, mai ales în zonele defavorizate;

·        măsuri referitoare la rezidențiat: reformarea programelor de rezidenţiat; organizarea rezidenţiatului pe post susţinut prin facilităţi din partea comunităţilor locale;

·        asigurarea formării unui număr adecvat de categorii de personal în special pentru specialităţile deficitare

·        introducerea de specializări/calificări în formarea de bază a asistenților medicali.

Finanțarea

Din punctul de vedere al finanțării, Strategia urmărește creșterea sustenabilă a veniturilor destinate sănătăţii prin identificarea de soluții în afara sistemului, dar și prin măsuri pentru creșterea eficienței utilizării banilor:

·        elaborarea cadrului normativ pentru introducerea pachetului suplimentar de servicii de sănătate, crearea cadrului legal pentru acordarea de facilităţi fiscale necesare dezvoltării formelor private de finanţare în sănătate;

·        elaborarea cadrului normativ pentru schimbarea statutului spitalelor;

·        elaborarea cadrului normativ pentru dezvoltarea parteneriatului public-privatîn sănătate;

·        revizuirea sistemului de finanţare şi rambursare a serviciilor  de sănătate  şi controlul costurilor;

·        implementarea unui control riguros al cheltuielilor publice, odată cu introducerea de măsuri pentru reducerea plăților informale.

Medicamente

În domeniul medicamentelor, avem în vedere dezvoltarea şi implementarea unor politici care să asigure accesul echitabil şi sustenabil al populaţiei la medicaţia bazată pe dovezi:

·        revizuirea periodică a listei de medicamente rambursate/ ajustarea de preţuri  în sistemul asigurărilor sociale de sănătate  pe baza criteriilor de eficacitate şi cost-eficiență;

·        consolidarea sistemului de evaluare a tehnologiilor medicale (HTA)  ca un criteriu primordial de rambursare;

·        reglementarea participării companiilor producătoare de medicamente și tehnologii medicale la finanţarea parţială a creşterii costurilor de utilizare a acestor tehnologii;

·        informarea scrisă a pacienților (pe prescripție/odată cu prescripția) asupra coplații şi asupra dreptului de a primi produsul generic.

Investiții în infrastructura sanitară

Resursele financiare pe care le preconizăm pentru îmbunătățirea și dezvoltarea infrastructurii sanitare și creșterea investițiilor în sănătate sunt bugetul naţional, bugetele locale, parteneriat public-privat şi sursele externe atrase – fonduri structurale, Guvernul Norvegian, Guvernul Elvetian, Banca Mondială, etc.

Printre prioritățile de investiții asumate prin actuala Strategie se numără:

·        construirea şi dotarea de spitale regionale noi monobloc, precum şi renovare/reabilitarea sau extinderea, acolo unde este cazul, a altor spitale regionale de urgență;

·        reabilitarea, şi dotarea dupa caz, a unităţilor de primiri urgențela nivelul spitalelor judetene de urgenţă cu prioritate cele regionale şi zonale, precum şi a blocurilor operatorii, secţiilor de terapie intensivă şi a laboratoarelor de cardiologie intervenţională, neuro-radiologie intervenţională, gastroenterologie intervenţională şi altele similare la nivelul spitalelor regionale şi zonale;

·        consolidarea rețelei de institute/spitale regionale de oncologie;

·        aducerea la standarde moderne de funcţionare a infrastructurii depăşite a serviciilor de radioterapie;

·        modernizarea infrastructurii și a serviciilor ambulatorii de diagnostic şi tratament;

·        reorganizarea unităților spitalicești neperformante în centre ambulatorii multifuncționale sau spitale de recuperare, îngrijiri pe termen lung, paliaţie;

·        achiziționarea unor unități mobile pentru acordarea de servicii medicale în special în zonele defavorizate;

·        continuarea dotării serviciilor de ambulanţă şi SMURD;

·        îmbunătătirea infrastructurii laboratoarelor de sănătate  publică implicate în supravegherea bolilor transmisibile;

·        realizarea investițiilor în infrastructură, tehnologie şi echipamente necesare pentru dezvoltarea producției naţionale de vaccinuri la standarde comunitare în Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Microbiologie şi Imunologie “Cantacuzino”.

Acestora li se adaugă măsuri privind implementarea de soluții informatice (e-sănătate), monitorizarea și evaluarea permanentă, asigurarea calității și susținerea cercetării în sănătate.

Etichete:, , , ,

5 comentarii pe “Strategia Națională de Sănătate – Discursul ministrului Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, susținut cu ocazia lansării în dezbatere publică”

  1. chioru 28 decembrie 2013 la 5:50 PM #

    Vad ca si PSD-ul si PDL-ul pun pe piata sondaje mincinoase.

    Apreciază

  2. Stelian Rotaru 29 decembrie 2013 la 10:28 AM #

    Sigur este un pas inainte in reformarea sistemului de sanatate. Din ce am citit nu am inteles un lucru: romanii in general nu apeleaza la medici decat doar cand nu mai gasesc singuri metode de salvare a vietii lor; de aceea ma intreb daca strategia aceasta a avut in vedere stimularea medicului de a se apropia de pacient sau pacientul trebuie sa caute medicul.

    Apreciază

  3. chioru 29 decembrie 2013 la 12:14 PM #

    daca antonescu sa zicem ca nu ar mai avea sanse la prezidentiale, macar sa moara politic cu ponta de gat, sa dea din casa ce s-a intamplat in 2012 si in alte dati

    Apreciază

    • Radu Zlati 29 decembrie 2013 la 2:34 PM #

      dacă se rupe USL s-ar putea, evident, să aflăm multe lucruri interesante. Nu neapărat din partea lui Crin.

      Apreciază

%d blogeri au apreciat: