O poveste auzită recent mi-a dat ideea acestui articol. Întrebat de un blogger independent cum ar putea ajuta intrarea sa în Fundația Mișcarea Populară la coagularea unei drepte unite, se zice că primarul Clujului, Emil Boc, a cam dat în bâlbâieli.
Ceea ce atât domnul Boc cât și corifeii partidelor și mișcărilor (unele dintre ele zbătându-se în marja de eroare a sondajelor) uită (pentru că este convenabil să uite) este faptul că nu se poate închipui o dreaptă unită fără PNL. Sau, pentru că politica românească personalizează, nu poate exista o dreaptă unită fără Crin Antonescu.
Așa fiind, dreapta unită la care fac referire mai toți cei care caută a se erija în adevărații reprezentanți ai dreptei românești, nu va exista prea curând. Căci în acest moment PNL și conducătorul său sunt puternic legați pe de-o parte de cele 7 milioane de voturi care l-au delegitimat în vara lui 2012 pe sponsorul politic al unuia dintre cele mai vocale grupuscule de dreapta (mă refer, bineînțeles, la Băsescu și la al său copil născut prematur, Partidul Mișcarea Populară) iar pe de altă parte la milioanele de voturi care, în iarna lui 2012, au oferit guvernarea către USL adică unei alianțe stânga-dreapta (PSD-PNL), alianță care nu și-a îndeplinit încă toate obiectivele și deci nu are rațiuni de a se desființa până la orizontul anului 2016 sau chiar dincolo de acest moment.
Desigur, mutațiile ce pot avea loc oricând pe scena politică românească ar putea să determine PNL să își reconsidere poziția față de PSD și aliații conjuncturali ai acestuia, recent uniți sub sigla USD. Tot astfel cum preferința PSD fată de un partid căruia cocoșii, în ultimii 10 ani, i-au cântat de mai mult decât de trei ori (premierul Ponta ar putea sa îl întrebe pe Adrian Năstase cât valorează o alianță cu PC!) ar putea să determine mișcări interesante atât în configurația guvernamentală cât și în aceea parlamentară.
Convingerea mea este că nu se va ajunge la mutații dramatice în orizontul apropiat de timp. Și că premierul Ponta își va însuși, chiar dacă mai târziu, punctual de vedere al PNL.
PS 1: Ponta a rămas, se, pare singura voce autorizată din PSD care și-a păstrat necesarul calm, calm provenit probabil și din evaluarea obiectivă a posibilităților unei guvernări și majorități parlamentare care s-ar putea baza doar pe voturile PSD-PC-UNPR (eventual și UDMR), guvernare periclitată permanent de potențialul de șantaj al partidelor mici, comparativ cu o guvernare stabilă (de care a avut parte până în acest moment) bazată pe colaborarea privilegiată cu PNL.
PS 2: Nici din partea PDL nu se vorbește prea mult despre dreapta unită. Și asta, foarte probabil, deoarece PDL și conducătorii acestui partid știu că o dreaptă unită nu se poate fara PDL. Tot așa cum, afirmam mai sus, nu se poate nici fără PNL. Agitația frenetic a partidelor mici nu face decât, eventual, amuzamentul publicului din strapontine.
Radu Zlati 
Cred ca managementul de succes al unei tari consta in adoptarea unui cumul de masuri ce pot fi catalogate ca fiind de stanga (un salariu minim decent, protectie sociala pentru cei aflati in reala dificultate, educatie si sanatate pentru toti, pastrarea in proprietatea statului a unor companii si resurse), dar si de dreapta (pastrarea credintei si identitatii nationale, taxe cat mai mici, incurajarea initiativei private, promovarea pe criterii de competenta).
Majoritatea cetatenilor Romaniei nu sunt de dreapta sau de stanga si cred ca nici nu au prea mult timp sa se gandeasca la asta. Desigur, e necesara coagularea unei forte de dreapta ca si contrapondere la un PSD pretins de stanga (care vrea sa vanda, pardon, sa privatizeze in nestire) si care face caz de apartenenta sa politica doar in fata colegilor (mai bine zis sefilor) europeni, dar cred cu sinceritate ca apelurile formulate de PMP si PDL, de revigorare a „dreptei” raman fara nici un ecou in randurile unui electorat dezamagit de tot spectrul politic, ca sa nu spun mai mult.
In ceea ce priveste problemele legate de guvern, nu vad foarte clar o solutie decenta de iesire din acest impas. Cert este ca PNL nu trebuie sa iasa de la guvernare, intrucat acest lucru va duce la acapararea totala a puterii de catre PSD pana in 2016.
Nu inteleg nici macar de ce UNPR-ul trebuia sa aiba un vicepremier. Din cate stiu, exista un protocol care prevedea paritatea functiilor in guvern. Exista totusi o cale de mijloc, dupa parerea mea de slab cunoscator: Klaus Iohannis sa preia economia si functia de vicepremier (inteleg ca functia de vicepremier ce revine PNL e legata de sectorul economico-financiar) si va fi un ministru mult mai bun decat dl. Vosganian sau dl.Gerea, iar dl. Atanasiu sa preia Internele. Sau, in ultima instanta, dl. Nicolaescu sa preia functia de vicepremier.
ApreciazăApreciază
1) nu trebuie sa mai existe coalitii pe dreapta. fuziune ori nimic.
2) crin ar fi un retardat , un tampit, un dobitoc, sa se impace iarasi cu parsivul si perfidul ponta. ar parea cel mai penibil. pnl la 20% inseamna ca nu are niciun beneficiu de la anti basism. pentru ca tot asa avea si in 2010. deci trebuie sa atace PSD non-stop, rupand voturi de la basisti. trebuie sa fie cineva naiv sa creada ca antonescu va fi sustinut la prezidentiale de catre psd. psd pregatea compromiterea lui crin prin vara pentru a-l face sa renunte. din pacate multi penelisti au devenit slugile abjecte al pesedistilor, nestiind ca aceasta atitudine duce partidul lor la disparitia pe model pntcd
ApreciazăApreciază