Declaratie de presă: Din bube, mucegaiuri și noroi…

ZlatiPoetul afirma, intr-un crez personal, că din bube, mucegaiuri și noroi se pot izvodi frumuseți. Poate că transformarea este posibilă în lumea mirifică a poeziei. Dar în cea, mult mai prozaică, a politicilor publice?

Mă pregăteam să laud, într-o declarație de presă, Ministerul Educației pentru faptul că, la prima dată după intrarea în vigoare a Legii Educației Nationale (1 Ianuarie 2011), bugetul de stat pune pe picior de egalitate învățământul particular preuniversitar cu cel de stat. Cu alte cuvinte, instituțiile private autorizate vor primi finanțare per capita, de la 1 septembrie, ca și cele de stat, pentru elevii înscriși la o formă a învățământului preuniversitar obligatoriu.

Dar, în timp ce îmi cântăream cuvintele, mi-am adus aminte că același minister care în septembrie va repartiza școlilor particulare sumele per capita cuvenite conform legii, tolerează ca sumele per capita repartizate învățământului universitar de stat să rămână subevaluate, la un nivel rușinos pentru orice sistem universitar modern.

Nu avem decât o universitate din România în top Shanghai (cele mai bune 1000 de universități din lume), și aceea undeva la coada clasamentului; majoritatea statelor africane stau mai bine decât noi sau ne sunt egale. Nici nu este de mirare, în condițiile în care universitățile românești sunt subfinanțate, cercetarea universitară românească este pe butuci: cercetătorilor români le-a crescut barba cu zeci de centimetri de când a fost lansat de căte MECȘ ultimul call la granturi științifice, iar cadrelor didactice universitare li se cere tot mai mult pentru tot mai puțin. Pe banii statului, pentru ca finanțarea să satisfacă decent necesitățile organizării unui învățământ universitar, grupele de studenți cu care un cadru universitar ar trebui să lucreze ar trebui să cuprindă peste 150 de studenți, simultan! Și dacă se poate închipui un curs magistral susținut în fața a 100 de studenți, las imaginația celor care au trecut prin sistemul universitar să își închipuie cum se poate organiza și desfășura un seminar cu 150 de studenți participanți. Fără să mai vorbim de munca științifică solicitată fără a se asigura măcar accesul (acolo unde abonamentul este plătit) la marile biblioteci electronice ale lumii.

Învățământul preuniversitar este o rană vie, în condițiile în care unul din patru elevi absolvenți nu se prezintă la Bacalaureat, iar din cei care se prezintă, unul din trei nu reușește să treacă ștacheta examenului de maturitate. Evaluările din preuniversitar măsoară mai nimic și sunt tot atât de relevante precum tichia de mărgăritar a chelului. Iată buba.

Învățământul universitar este învechit, subfinanțat și prost dimensionat: avem zeci de universități de stat a căror producție științifică se află undeva între zero și zero absolut, create și întreținute doar pentru a mângăia orgoliul și pentru a oferi o sinecură unor baroni universitari sau din politica locală și regională. Iată mucegaiul.

Și întregul edificiu al educației naționale se sprijină pe o lege dintru început proastă, pe care peticirile din epoca USL și cea a guvernării de oportunitate Ponta 2.0 nu au făcut-o mai bună ci, în ce privește învățământul universitar și cercetarea științifică, dimpotrivă. Iată noroiul.

Din bube, mucegaiuri și noroi, Arghezi putea face poezie. Ministerul păstorit de către domnul Ministru Sorin Cîmpeanu nu reușește decât să permanentizeze tragedia unor generații, în continuare, de sacrificiu. Domnule ministru, măriți substanțial alocarea bugetară pentru Educație, dați o nouă Lege a Educației Naționale, sau plecați. De fapt, mai bine plecați. Pentru numele lui Dumnezeu, plecați!

Radu Zlati,
Deputat PNL

update: reflectări în presă: Agerpress, ZiuaNews, Știripesurse

Anunțuri

Etichete:, , , , , , ,

Comentariile nu sunt permise.

%d blogeri au apreciat asta: