Agerpres: Interviu Alina Gorghiu – ”Niciun partid nu candidează de dragul de a avea parlamentari şi atât”

Agerpres – Preşedintele PNL, Alina Gorghiu, afirmă, într-un interviu acordat AGERPRES, că ziua în care se desfăşoară alegerile parlamentare este una ‘păcătos poziţionată’ şi subliniază că votul pe liste pune accentul pe ‘brandul politic’. Liderul PNL susţine că formaţiunea pe care o conduce este deschisă unei eventuale ‘alăturări’ a premierului Dacian Cioloş, după alegeri, şi adaugă că noutatea sistemului electoral este una care poate, cel mult, ‘să te încurce pe partea de bucătărie de campanie’. 

În opinia sa, social-democraţii fac o ‘greşeală de strategie’ nepropunând un nume de premier ‘necompromis şi neuzat’, iar PMP şi ALDE sunt formaţiuni care nu vor intra în Parlament după alegerile din 11 decembrie.

Alina Gorghiu vorbeşte şi despre proiectele liberalilor, printre care Banca de Dezvoltare şi Investiţii a României, despre necesitatea unui Guvern „mai suplu”, cu un ministru al Justiţiei „conservat tehnic”, dar şi despre reforma în administraţie, rezolvarea problemei blocării de către Parlament a cererilor venite din partea justiţiei şi schimbarea programului de lucru al Parlamentului. Ea subliniază că în România este nevoie de un guvern politic, fiind singurul ‘care poate reprezenta esenţa democraţiei’.

AGERPRES: A început campania electorală, prima dumneavoastră campanie electorală în calitate de preşedinte al PNL. Ce noutăţi aduce pentru PNL şi cum vedeţi noul sistem de vot?

Alina Gorghiu: Am mai trecut prin alegerile locale, când am reuşit un onorabil procent de 32%. Este o campanie eminamente nouă din perspectiva listelor despre care discutăm, pentru că avem peste 60% oameni noi pe liste. Sunt, foarte mulţi dintre ei, sub vârsta de 40 de ani. Este o etapă nouă în reconstrucţia PNL. Chiar dacă aud tot felul de comentarii, mai mult sau mai puţin răutăcioase, eu cred în noul brand al PNL – un partid deschis spre oameni din afară sau spre oameni din eşaloanele doi-trei ale politicii noastre, care nu au mai fost în prim-planul politicii şi nu au suportat acea uzură pe care ţi-o dă un timp îndelungat în politica la nivel înalt. Sunt oameni de foarte bună calitate, sunt oameni care au un CV ireproşabil, sunt mulţi oameni de afaceri, cadre medicale, oameni din domeniul educaţiei şi, în general, pot să vorbesc despre un cumul de factori care să însemne o reţetă de succes la finalul acestor alegeri. Vorbesc despre această echipă foarte bună, vorbesc despre un program de guvernare articulat cu care am ieşit în spaţiul public şi pe care l-am explicat, punctele noastre forte şi ce propune PSD în oglindă şi propunerea de prim-ministru, care arată că suntem primul şi singurul partid, de altfel, de pe scena politică românească care să-şi dorească transparenţă de la început până la sfârşit faţă de electorat.

Noutatea sistemului electoral este una care poate, cel mult, să te încurce pe partea de bucătărie de campanie, dar altfel revenirea la liste cred că pune accentul mai mult pe ideea de partid, pe brandul politic, pe ideea de echipă şi, până la urmă, pe un soi de loialitate pe care ar trebui să o aibă omul respectiv faţă de partidul din partea căruia candidează. Adică, aş spera eu ca după aceste alegeri să avem parte de cât mai puţină migraţie electorală, ca să spun aşa.

AGERPRES: Ce scor îşi propune PNL să obţină în aceste alegeri şi care sunt evaluările interne?

Alina Gorghiu: Nu vorbim despre scor şi nu am să dau procente pentru că sunt nerelevante. Mi-aş dori, însă, să pornim de la o prezenţă foarte mare a electoratului la urne. Cel puţin pentru electoratul de dreapta din România, care de multe ori este greu de capacitat să vină la vot, aş transmite mesajul că esenţial pentru PNL este să avem un Parlament legitimat printr-un număr mare de voturi şi cred că, dacă această prezenţă mare la vot va fi o premisă bifată, atunci scorul PNL în aceste alegeri va fi unul foarte bun. Altfel, este important să avem acel rezultat care să însemne formarea unei majorităţi parlamentare care să ne genereze posibilitatea să ne punem în aplicare programul de guvernare.

Niciun partid nu candidează de dragul de a avea parlamentari şi atât. Orice partid intră într-o competiţie electorală pentru a arăta că are articulate proiecte de reformă cu care să ducă România înainte şi nu să o ia înapoi, aşa cum vor cei de la PSD.

Aş vrea să vă spun că sunt câteva proiecte cheie la care ţinem foarte tare şi pe care, împreună cu viitorul Guvern, trebuie să le punem în aplicare încă din primul an de guvernare. Vorbesc o dată de acea Bancă de Dezvoltare şi Investiţii a României, care este un proiect important pentru PNL, un proiect complementar cu fondul român de dezvoltare urban-rural, proiecte care aduc în România investiţia a încă 24 de miliarde de euro în economia ţării pe patru ani de zile, gândiţi pe un mandat de guvernare. Sunt proiecte cu dedicaţie pentru tot ce înseamnă proiect mare de investiţii, proiecte care se adresează investitorilor din România, cei care, de multe ori, din păcate, sunt neglijaţi de statul român şi de tot ce înseamnă administraţie română. Vorbim de Banca de Dezvoltare şi Investiţii a României, care trebuie să ştiţi că are gândite din partea noastră un capital iniţial de 200.000 de milioane de euro şi va opera cu un multiplicator de cel puţin 1 la 5, adică un portofoliu de finanţări de cel puţin 1 miliard de euro. Vă dau cifrele acestea ca să înţeleagă antreprenorii care ne urmăresc, mediul de afaceri din România, că pentru ei este gândit acest proiect.

Pe domeniul sănătăţii, PNL are priorităţi importante, de la casa medicului, pentru care gândim 900 de unităţi de genul acestora şi înseamnă practic un imobil în care medicul să meargă să locuiască şi să poată face acele analize primare pentru pacienţii din urban mic şi mediul rural, adică exact acolo unde populaţia nu beneficiază de servicii sanitare de specialitate. Vorbim de proiecte în educaţie, care înseamnă educaţia, şcolarizarea timpurie de la 4 ani a copilului, proiectul şcoală după şcoală, care ţi-ar oferi ca familie activă în România posibilitatea să te descurci şi cu serviciul şi cu copilul în unitatea de învăţământ respectivă. Proiecte care ţin de demografie, până una alta, pentru că avem facilităţi pentru familiile care fac un al treilea copil, facilităţi fiscale sau analize pentru mame însărcinate. Sunt foarte multe proiecte care ţin de bunăstarea României, până la urmă familia fiind în centrul acestui proiect. Însă, cred că cel mai important lucru este principiul de la care pornim şi anume că cetăţeanul român este în centrul atenţiei programului de guvernare al PNL.

AGERPRES: Există posibilitatea ca PNL să nu ia suficiente voturi ca să fie partid majoritar şi atunci aţi fi în situaţia să faceţi majoritate cu alte formaţiuni…

Alina Gorghiu: Da, 50% plus 1 nu vom lua. Niciun partid din România nu va lua 50% plus 1 din numărul de mandate, astfel încât să poată guverna de unul singur. Asta este o certitudine.

AGERPRES: Cu cine ar putea face PNL majoritatea?

Alina Gorghiu: Acum depinde foarte mult ce partide vor intra în Parlament. Eu cred că sunt partidele mici, cum este ALDE, cum este PMP, de exemplu, care au doi lideri, le-aş spune obosiţi politic, care de 26 de ani stau în vârful politicii şi nu au demonstrat nimic, nu au reuşit decât să distrugă instituţii de-a lungul vremii sau să decredibilizeze instituţii şi cred că nu vor intra în Parlament, în opinia mea. Ca atare, nu am să vă vorbesc de cele două.

Am să vă spun de PSD, cu care categoric nu se pune problema unei formule de guvernare şi spun categoric pentru că ştim cât de hulpav este acest PSD, mai ales în formula condusă de Liviu Dragnea. Ştiu că domniile lor îşi doresc orice funcţie în stat, dar nu se uită la ce înseamnă românul de rând. Şi vi-l dau exemplu pe Liviu Dragnea, care conduce de foarte multă vreme judeţul Teleorman, care este unul din topul judeţelor sărace din România. Nu prea văd cum i-a păsat de judeţul pe care îl reprezintă, dar altfel vorbeşte despre foarte multe alte lucruri în politică. USR este un partid pe care îl văd în Parlament, este un partid nou care reprezintă un anumit segment din populaţia României, din electoratul României care este foarte bine că va fi reprezentat în Parlament. Avem, de altfel, un proiect comun care se numeşte Dacian Cioloş, însă nu se pune problema niciunei alianţe pre sau post-electorală cu USR şi UDMR, care cu siguranţă va intra în Parlament, fie cu un procent de peste 5%, fie cu pragul alternativ prevăzut de legea electorală. Un UDMR care îşi va face calculele ca întotdeauna pragmatic, pe cine va susţine sau dacă va intra într-o formulă de guvernare cu unii sau cu alţii. Nu aş vrea să le fac de acum niciun fel de invitaţie nici lor, nici altora. Nu aş vrea să fac niciun fel de altă predicţie. Am convingerea că PNL, chiar dacă nu va obţine 50% plus 1 din mandate, va fi în centrul formulei majorităţii parlamentare care să genereze Guvernul Cioloş.

AGERPRES: PNL şi-a asumat Platforma „România 100” a premierului Dacian Cioloş, iar acest document prevede un număr mai mic de ministere. La ce ministere credeţi că ar trebui să se renunţe?

Alina Gorghiu: În general, această platformă la care ne-am raliat vorbeşte despre instituţii suple, despre debirocratizare, dereglementare, nevoia onestă de comunicare cu cetăţeanul şi despre o luptă anticorupţie care produce, aşa cum vedeţi în doar 12 luni de guvernare, o creştere economică de 6 procente. Şi dacă trebuie să spun un lucru despre acest guvern şi ar trebui să mă rezum la un singur lucru, aş spune că este Guvernul care nu a trecut într-un an de zile prin niciun scandal de corupţie. În Guvernul Ponta găseai la fiecare săptămână câte o belea, câte un scandal de corupţie şi poate ar trebui să lăudăm lucrul acesta. Altfel, discuţia despre ministere, despre cabinete, structura guvernamentală se va face în momentul în care prim-ministrul va primi mandat să-şi facă un cabinet. Şi noi, cei din PNL, am avut nu o discuţie, ci multiple discuţii despre cum ar trebui să facem structura guvernamentală, astfel încât să fie mai suplă, mai flexibilă, dar nu vreau să avansez propuneri de reorganizare. Ce, însă, aş vrea să subliniez este nevoia unui guvern politic. Este nevoie în România de un guvern politic. Experimentul guvernului tehnocrat a fost unul necesar la acel moment, la momentul post Colectiv. A fost un guvern pe care, în lipsa unor alegeri anticipate pe care PSD şi ALDE nu şi le-au dorit atunci, a funcţionat ca soluţie pe o perioadă determinată, însă să ştiţi că doar un guvern politic poate reprezenta esenţa democraţiei în România pe termen mediu şi lung şi poate să aibă sprijinul politic necesar în Parlament astfel încât să putem să vorbim despre un parteneriat instituţional între Guvern-Parlament-Preşedinţia României, aşa cum trebuie să funcţioneze în orice stat normal. Evident că prim-ministrul va avea un cuvânt important de spus în formarea acestui cabinet şi în structura guvernului.

AGERPRES: PNL are conturat un guvern din umbră?

Alina Gorghiu: Sunt nu câte unul pe fiecare portofoliu, avem deja în minte două, trei propuneri pe fiecare portofoliu şi vă spun că în comisiile de specialitate ale partidului în care au lucrat pe programul de guvernare sunt oameni care în orice secundă ar putea să ocupe funcţia de ministru la orice minister, fără să avem emoţii că nu s-ar descurca. De altfel, ne uităm şi în afara partidului la experţi. Spuneam, într-o declaraţie anterioară, că aş vrea să cred că ministrul Justiţiei, de exemplu, putem să-l conservăm ca pe unul tehnic. Nu vorbesc de conservarea persoanei, de păstrarea doamnei Prună ca ministru, că nu mi-aş dori acest lucru, însă sunt absolut convinsă că ministrul Justiţiei poate fi un specialist din sistemul judiciar care să managerieze acest portofoliu şi care să gestioneze foarte bine activitatea din sistem. Mai sunt şi alte ministere care ar putea impune oameni care sunt apropiaţi de partide politice, dar nu neapărat membri. Dar, lucrurile acestea le vom vedea la momentul oportun.

AGERPRES: În ipoteza în care PNL face această majoritate, vă gândiţi la funcţia de preşedinte al Senatului, mai ales că PNL a mai deţinut această funcţie, sau la un post de ministru?

Alina Gorghiu: Mă gândesc că acum este jenant că funcţia de preşedinte al Senatului este ocupată de cine este ocupată şi, dacă tot vorbim de electorat de stânga, de dreapta, le recomand celor care sunt de stânga să voteze direct PSD, să nu mai treacă prin această formă de pui de PSD nefirească. Nu am niciun fel de plan legat de funcţiile pe care le voi ocupa eu. Singurul plan care mă preocupă în acest moment este o formulă de câştigare a alegerilor, astfel încât să ne putem pune proiectul la bătaie. Este un proiect discutat, dezbătut, care se poate pune în aplicare exclusiv cu o garnitură de oameni cinstiţi şi cu o garnitură de oameni compatibili cu profilul lui Dacian Cioloş, iar apoi cine va gestiona Senatul, Camera este nerelevant. Va fi relevant, însă, să putem forma acea masă critică şi în Senat şi în Camera Deputaţilor, pentru a putea funcţiona sau colabora cu Guvernul aşa cum trebuie.

Şi ministru, exclus! Nu este unul din job-urile pe care să mi le doresc. Cred că partidul şi membrii de partid trebuie să facă alegeri inteligente. În general, partidul politic când este la guvernare cam uită să se ocupe de politica de partid şi se concentrează cam toată energia în actul guvernamental. Cred că ar trebui să fim mai raţionali, de data aceasta, şi să avem grijă ca activitatea de partid să fie una dinamică şi să nu pălească în faţa activităţii guvernamentale.

AGERPRES: Platforma „România 100” face referire şi la administraţie. Cum ar trebui reformată administraţia?

Alina Gorghiu: Trebuie pornit de la principiul performanţei în administraţie. Indiferent că vorbim de administraţia centrală, indiferent că vorbim de administraţia locală, cred că oamenii trebuie să ştie că funcţia lor este respectată. Respectul, evident, se poate oferi prin reglementarea corectă a funcţiei publice din România, care nu există în acest moment. În al doilea rând, nu poţi să ai o administraţie corectă şi onestă dacă nu ai o salarizare corectă. De aceea vorbesc de nevoia de punere în dezbatere publică a legii salarizării în domeniul bugetar, pentru că fără acea salarizare corectă oamenii nu pot să fie implicaţi în ceea ce fac, nici satisfăcuţi de munca lor, nici atenţi la ceea ce semnează de multe ori. Cereţi-i unui om care lucrează în administraţia centrală să semneze contracte de zeci de milioane de euro, dar în acelaşi timp omul acela are salariul de aproape 2.000 de lei. Este un lucru nefiresc. Evident că intervine de fiecare dată suspiciunea că omul acela ar putea fi sedus de unii, alţii cu diverse sume de bani, astfel încât să nu-şi facă treaba cum trebuie şi nu este de mirare că se mai şi întâmplă din când în când aceste lucruri.

Însă, cred că o stipendiere a funcţionarilor pe baza unor criterii de performanţă foarte clare, plata funcţionarilor din administraţie suplimentar atunci când demonstrează că au absorbit fonduri europene mi se pare un criteriu liberal, de aplicat într-o administraţie care se vrea performantă. Apoi, cred că trebuie să vorbim de sistemul de incompatibilităţi la care îi supunem pe oamenii din administraţie, pentru că vorbim de foarte multă vreme de acel cod al incompatibilităţilor, dar bineînţeles că nici astăzi din partea ANI, a Ministerului Justiţiei nu am văzut acel proiect finanţat din fonduri europene care să unifice cele 300 de acte normative în care ai disparate prevederi legate de conflicte de interese şi incompatibilităţi. Eu, ca stat, ca om politic, nu am interesul să sancţionez pe cineva sau să pedepsesc pe cineva pentru că a ajuns într-o situaţie de incompatibilitate. Eu am interesul să am o administraţie stabilă şi să-l previn pe omul acela să nu ajungă în situaţia de incompatibilitate şi atunci trebuie să-i dau ceva simplu, o legislaţie care să se întindă pe câteva pagini şi care să fie coerentă, în care să se vadă de la A la Z cazurile în care tu nu ai voie să fii. Dar, dacă omului îi pun în faţă 300 de legi cu zeci de mii de pagini, este foarte greu să înţeleagă, mai ales că nu toţi sunt de specialitate. Avem primari în România care sunt ingineri, care nu au legătură cu domeniul juridic, avem consilieri care unii nu au studii superioare, în mediul rural unde funcţionează. Oamenii aceştia trebuie ajutaţi.

AGERPRES: Sunteţi avocat de profesie. Cum vedeţi faptul că cererile venite din justiţie sunt în majoritate blocate de Parlament?

Alina Gorghiu: Din păcate, acest refuz al Parlamentului reflectă mentalitatea, haideţi să-i spun, retrogradă a PSD. Eu nu ştiu de ce oamenii aceştia nu respiră aerul lui 2016, aproape de 2017. De ani de zile ne străduim în Parlament şi în ultimii doi ani de zile am depus un proiect legat de accelerarea procedurii pe aceste cazuri, care ar presupune un lucru simplu: Eu, ca parlamentar, sunt egal cu dumneavoastră ca jurnalist. Din punctul de vedere al procedurii, eu nu am voie să am drepturi suplimentare în Parlament doar pentru că mă cheamă Dragnea, Şova sau Ponta, sau în orice altfel doriţi. Însă, din păcate, de foarte multe ori această gaşcă PSD-ALDE transformă Parlamentul într-o metodă de creare de supracetăţeni.

Eu nu spun că cineva este vinovat atunci când vine o cerere de la Parchet, ba chiar spun că respect acea prezumţie de nevinovăţie şi aşa şi este, doar ca nu am voie să mă transform în Parlament sau din parlamentar, din legiuitor în judecător. Omul, atunci când vine o solicitare, trebuie să meargă în faţa instanţei de judecată care este singura care spune dacă eşti sau nu vinovat. Mergi mai departe sau nu, însă, a decredibiliza în mod voit Parlamentul, în mod deliberat, mi se pare un lucru care te desconsideră şi care te descalifică ca om politic, sau ca preşedinte al Senatului sau al Camerei. Vedeţi ce avem acum la conducerea Camerei, avem un om care girează furtul pe o lege, iar la Senat – un om care nu doar că a votat în permanenţă pentru domnul Oprea sau alţii, împotriva solicitărilor justiţiei, dar este omul care comunică public foarte clar cum va dori schimbarea totală a justiţiei dacă ajung el şi PSD la guvernare. Se discută în continuare de tema aceasta. Tema justiţiei într-un stat aşezat şi echilibrat nu aş vedea-o deloc ca temă de campanie electorală. Din păcate, tocmai din cauza acestor încăpăţânări ale stângii din România de a distruge într-un mod sistematic ideea de justiţie, aceasta rezistă în continuare ca şi temă de campanie.

AGERPRES: Practic, rămâne această problemă a cererilor venite din justiţie să fie rezolvată de viitorul Parlament.

Alina Gorghiu: Va fi. O majoritate parlamentară PNL va rezolva acest proiect cu prioritate. Este o procedură care, după ce va fi impusă, urmează: 24 de ore la comisie, vine raportul în plen, încă 24 de ore se votează deschis şi nu secret – orice solicitare venită de la Parchet odată votată, credeţi-mă că şi Parlamentul acesta va intra într-o stare de normalitate. Putem vorbi apoi de programul Parlamentului, care, din păcate, acum funcţionează 24 de ore dintr-o săptămână sau o zi jumătate dintr-o săptămână. Va trebui, conform proiectului nostru de reformă parlamentară, să mergem pe un program de cinci zile pe săptămână şi o săptămână de teritoriu, aşa cum este firesc ca să putem dezbate legi în comisiile de specialitate, să putem să le dezbatem în plen lucru care acum nu se întâmplă, să putem să discutăm în mod serios şi aplicat pe legi. Şi da, mai vorbim de resursa parlamentară pentru că deja împreună cu colegii mei care candidează facem un dosar al fiecărui candidat cu pregătirea profesională, cu studiile pe care le-a făcut, comisia unde ar fi compatibil să funcţioneze, astfel încât să nu mai avem ingineri în comisia juridică, să nu mai avem medici în comisia de agricultură şi aşa mai departe.

AGERPRES: Tot pe „umerii” viitorului Parlament rămâne şi un nou şef al SIE, aşa cum a anunţat şeful statului. Are PNL un nume pentru şefia SIE?

Alina Gorghiu: Propunerea va veni de la preşedintele României. Vom vedea la momentul respectiv care va fi propunerea şi dacă şi în ce măsură vom susţine acea propunere, numai că, la cum îl cunoaşteţi pe preşedintele României, propunerea va fi una cât se poate de bună pentru Serviciul de Informaţii Externe. Nu am niciun fel de ezitare să spun că propunerile venite în general de la Preşedinţie au fost în general foarte bune. L-am şi votat pe Mihai Răzvan-Ungureanu şi noi şi colegii din Parlament, că altfel, noi neavând majoritate, nu ar fi trecut această propunere. Pe mine mă preocupă mai puţin cine va fi şef la SIE, pe mine mă preocupă, însă, să avem o comisie de control atât a SRI, cât şi a SIE care să-şi exercite controlul civil aşa cum trebuie şi oameni care chiar să facă treabă acolo şi să nu fie suspectaţi că sunt oameni puşi de diverse instituţii ca să fie obedienţi sau ascultători. Mi-aş dori oameni care în mod real să exercite acest control aşa cum trebuie, să-şi exercite Parlamentul controlul pe orice instituţie, că vorbim de Guvern, de servicii, cu orice altă instituţie cu care colaborează sau pe care o are în subordine.

AGERPRES: Revenind la campania electorală, se vorbeşte în rândul liberalilor de liste curate la PNL, însă mai există cazuri cu probleme, unul recent, domnul Nicoară….

Alina Gorghiu: Decalogul nostru spune că oamenii respectă cele zece criterii. Unul dintre ele este legat de fapte de corupţie. Nu este cazul.

AGERPRES: La Bucureşti, PNL va fi pe prima poziţie pe buletinele de vot. Este un avantaj?

Alina Gorghiu: Nu cred că poziţionarea pe un buletin de vot este relevantă în câştigarea voturilor de la bucureşteni sau de la orice alt român din judeţele patriei, pentru că am avut situaţii în care am fost pe altă poziţie pe buletinul de vot şi am câştigat alegerile. Sunt situaţii şi situaţii. Ce vă pot spune este că mă bucură transparenţa pe care o impune Guvernul în secţiile de vot. Am salutat faptul că se va filma în secţia de vot desfăşurarea votului şi persoana care vine să voteze. Este important să ştim acest lucru şi este important să ştim că Guvernul se preocupă să existe un proces electoral transparent, corect şi lipsit de suspiciuni de fraudare şi aşa mai departe, pentru că nu m-aş mira ca cu o săptămână înainte de alegeri să aud PSD că deja încălzeşte şi reîncălzeşte aceeaşi ciorbă a fraudării alegerilor. În acelaşi timp, cred că este important să facem mobilizare pe ziua votului.

Dacă îmi permiteţi, o să fac un apel generic la tot ce înseamnă societate civilă din România, la mediul antreprenorial din România, la oamenii care vor un Parlament legitimat prin vot. Indiferent cu cine votează, cred că este important ca oamenii aceia să vină la vot, iar ca liberal mi-aş dori ca aceşti oameni să vină la vot să susţină PNL şi, evident, că va fi un apel foarte clar şi pentru votul util, că ar fi păcat să se irosească voturi pe structuri care nu intră în Parlament. Ziua votului este una păcătos poziţionată, în mijlocul lunii decembrie aproximativ, dar aceasta este Constituţia.

Până una alta, avem o Constituţie pe care trebuie să o respectăm, aşa s-a nimerit, însă cred că pe viitor va trebui să ne gândim cum să facem astfel încât să nu mai avem alegeri în toiul iernii ca românii să-şi exercite destul de greu dreptul de vot. Dar, mai ales ar trebui să vedem cum să facem ca să suprapunem, de exemplu, nişte tipuri de alegeri, astfel încât să nu avem alegeri locale astăzi, peste câteva luni, europarlamentare, peste încă alte câteva luni, prezidenţiale, peste încă jumătate de an, generale şi aşa mai departe. Va trebui să ne concentrăm, astfel încât alegerile să se suprapună şi pentru facilitarea exercitării dreptului la vot, dar şi pentru ca România să poată funcţiona pe un interval de timp mai mare fără să paralizeze administraţia centrală sau locală, aşteptând cine câştigă alegerile şi cu ce procent şi iarăşi diaspora va trebui să fie capacitată nu doar în acest proces electoral, dar cred că şi în funcţionarea viitorului Guvern va trebui să fie capacitată.

AGERPRES: Spuneaţi că vă asumaţi o demisie în cazul în care nu se formează majoritatea în jurul PNL. În condiţiile acestea, Dacian Cioloş este o variantă pentru conducerea PNL?

Alina Gorghiu: Răspunsul meu a fost la o întrebare care era formulată în felul următor: Ce faceţi după alegeri? Şi am spus că sunt cele două scenarii valabile pentru orice partid politic. Scenariul în care câştigi alegerile sau faci o majoritate parlamentară astfel încât să-şi impui propriul Guvern şi candidatul de prim-ministru şi atunci tot partidul este fericit şi uită micile ciocniri la formarea listelor sau la desemnarea miniştrilor sau mai ştiu eu ce alte mici ciocniri şi toată lumea este mulţumită că reuşeşte să-şi impună un program de guvernare care va schimba România. Şi varianta doi, cea în care pierzi alegerile şi, evident, orice lider normal la cap, raţional, care îşi asumă culpa în gestionarea nefericită a rezultatului alegerilor şi a alegerilor în general îşi dă demisia. Evident că nu se pune problema în cazul în care cineva care pierde alegerile în PNL să rămână înţepenit pe funcţie. Ce va face Dacian Cioloş după alegeri este opţiunea domniei sale. În momentul acesta, dânsul are un mandat de dus la capăt. Până pe 11 decembrie nu va participa în această campanie electorală, va sta la Palatul Victoria şi va finaliza proiectele pe care le-a demarat sau va încerca să le ducă într-o etapă avansată, însă nu vă ascund că PNL este deschis la o eventuală alăturare a domniei sale nouă.

AGERPRES: Descrieţi într-un cuvânt următorii politicienii: Klaus Iohannis, Dacian Cioloş, Liviu Dragnea, Traian Băsescu, Victor Ponta, Elena Udrea, Vasile Blaga, Călin Popescu-Tăriceanu, Ion Iliescu, Mircea Ionescu-Quintus, Crin Antonescu, Adrian Năstase, Nicuşor Dan, Kelemen Hunor.

Alina Gorghiu: Klaus Iohannis – puternic; Dacian Cioloş – premier; Liviu Dragnea – Teleorman sărac, ca să nu folosesc un cuvânt, Traian Băsescu – eşec; Victor Ponta – cine este Victor Ponta?!?; Elena Udrea – candidat; Vasile Blaga – amic; Călin Popescu-Tăriceanu – dezamăgire; Ion Iliescu – Revoluţie sau Mineriadă; Mircea Ionescu-Quintus – un om de excepţie, este istoria noastră; Crin Antonescu – ce cuvânt pentru Crin Antonescu? Este păcat că a făcut pasul în afara politicii, acesta este singurul lucru care îmi vine în cap. Este un om care mi-e tare drag; Adrian Năstase – raţiunea PSD din afara PSD; Nicuşor Dan – potenţial viitor primar; Kelemen Hunor – pragmatic până în măduva oaselor.

AGERPRES: Dacă ar fi să vă gândiţi la nişte nume de premieri de la celelalte partide: PSD, PMP, UDMR, USR şi ALDE…

Alina Gorghiu: Este greu să vă spun. Singurul la care m-ar interesa candidatul de prim-ministru, evident unul serios, ar fi PSD, ca să putem să arătăm comparativ oferta noastră de program de guvernare şi candidatul de prim-ministru Dacian Cioloş cu al lor. Însă, în momentul acesta, singurul candidat de prim-ministru la ei este Liviu Dragnea, sau Liviu Dragnea sau Liviu Dragnea. Adică, variantele de alegere sunt limitate, ba chiar reduse la una, care este nefericită pentru România. De ce s-or ascunde să spună numele, de ce le este frică, de ce nu îndrăznesc să gândească şi altă variantă decât Liviu Dragnea, nu ştiu. Eu cred că este o greşeală de strategie enormă a PSD că nu vin cu un nume necompromis, cu un nume neuzat, cu un nume care să dea măcar aparenţa că PSD este un partid schimbat şi nu în continuare un partid al baronilor locali. Ştiţi cum este, eu îmi plătesc propriile greşeli de strategie, PSD le va plăti pe ale lui, dacă se va constata post alegeri, când tragi linie, că PNL a făcut Guvernul.