R. Diaconu (CdG): ROBOR și supraîndatorarea – Bancherii acuză autoritățile de presiunile inflaționiste

România are cel mai scăzut nivel al creditării din UE, dar multe firme au ajuns în situația de a nu se putea împrumuta, pentru că reglementările permit acționarilor lor să le supraîndatoreze, au remarcat bancherii reuniți sâmbătă într-o conferință, citați de Agerpres.

Pe de altă parte, la nivelul populației nu au ajuns avertismentele privind faptul că perioada dobânzilor la niveluri minime istoric este una tranzitorie și, acum, riscă supra-îndatorarea. „Când dobânzile vor crește cu 1-2 puncte procentuale, gradul de îndatorare a debitorilor cu venituri sub medie va crește cu 10 puncte procentuale, după indicatorul Debt Service To Income (DSTI)”, a spus Eugen Rădulescu, directorul Direcției de stabilitate financiară din BNR, cu precizarea că vorbește în nume personal. În prezent DSTI pentru persoanele cu venituri sub medie au o rată medie de îndatorare a acestei categorii este de 65% pentru creditele ipotecare și ar putea ajunge la 75%, a arătat bancherul citat de Profit.ro.

Oficialul BNR nu a dorit să răspundă la „declarațiile politice” ale premierului Mihai Tudose, care a acuzat în termeni licențioși că „probabil ”colegii” de la BNR au fost puțin plecați de acasă”, deși ar fi trebuit să intervină împotriva creșterii dobânzilor. „Decoamdată vorbim de o creștere de la 1% la 1,5%. Inflația a crescut cu mult mai mult decât atât”, a spus totuși Eugen Rădulescu, care sugerează astfel că dobânzile nu pot să nu urmeze tendința inflației.

Jocul dobânzilor

Ratele dobânzilor medii interbancare (ROBOR) la 3 luni aproape că s-au dublat în acest an, până la 1,58% vineri, dar bancherii spun că este încă prea mare diferența negativă față de rata de politică monetară a BNR (1,75%). Și, cum BNR nu poate scădea rata de politică monetară din cauza marilor presiuni inflaționiste, atunci băncile reduc lichiditatea pe piață și îi cresc prețul, explică bancherii. Pe de altă parte, ecartul menționat există de circa trei ani, la diferite niveluri, și nimeni nu s-a plâns de lichiditate în piață.

Abia acum însă, băncile s-au decis însă să atace problemaconstatând că se apropie vârful  unei crize de lichidități care se localizează, de fapt, la nivelul Guvernului, una dintre originile creșterii inflaționiste, prin măsuri contradictorii: creșterea salariilor și scăderea TVA, pe de o parte și creșterea accizelor, pe de altă parte. Spolierea de profit a companiilor de stat a fost încă un semn că Guvernul are mare nevoie de o marfă, ai cărei negustori îi cresc prețul, așa cum se întâmplă pe piață de obicei.

Companii cu capital negativ

Mai mult de un sfert (26%) dintre companiile din România au o cifră de afaceri zero, 42% nu au niciun angajat, adică îndeplinesc toate cele trei criterii care le împiedică să ia credite. Totuși, 100.000 de întreprinderi sau 16% din totalul companiilor din România au 65 de miliarde de lei datorii, ceea ce înseamnă că au „o constrângere bugetară extrem de slabă. (…)

„Ar trebui ca autoritatea publică să fie cu mult mai activă. Unul din lucrurile la care mă gândesc este ca întreprinderile care nu au capitalul la nivel reglementat, să nu mai aibă dreptul de a lua împrumuturi de la acționari, ci aceștia să vină cu bani numai sub formă de aport de capital”, crede Eugen Rădulescu (FOTO), citat de Agerpres.

În primul trimestru al acestui an, ponderea activelor sectorului bancar în PIB era de 51% în România, cel mai scăzut din UE, comparativ cu 102% din PIB în Bulgaria şi 261% în Uniunea Europeană, potrivit cifrelor oficiale. De asemenea, România este pe ultimul loc în UE şi după ponderea creditului neguvernamental în PIB, 28%, faţă de 98% în UE.

Numărul companiilor active din economia românească s-a dublat în perioada 1994 – 2016, de la 300.000 până la peste 600.000, pe fondul creşterii companiilor care au capitaluri negative, a mai spus Eugen Rădulescu . România are „o slăbiciune structurală majoră”, potrivit directorului din BNR, din moment ce, în 2016, aproximativ 44% dintre companiile din România (aproximativ 276.500), au capitalul propriu sub limita reglementată, au datorii de 355,7 miliarde lei, echivalentul a 43% din totalul datoriilor companiilor.

La rândul lui, preşedintele Raiffeisen Bank România, Steven van Groningen (FOTO), a subliniat inconsistența politicilor de dezvoltare oficiale.

„Problema cu România este că trebuie să ne hotărâm odată ce vrem. Pe cine vrem să sprijinim? Cei care produc sau cei care nu produc? Ce facem cu cei care au datorii şi nu pot plăti?”, s-a întrebat Steven van Groningen.

Președintele Raiffeisen Bank a incriminat și el „procedurile de insolvenţă (care) în România durează foarte mult, este un proces foarte costisitor şi în multe cazuri nu se recuperează foarte mult la sfârşit”.

Sergiu Manea, preşedintele executiv al BCR (FOTO), a invocat nevoia de „o cultură antreprenorială sustenabilă” în România.

„Datoria tuturor decidenţilor este să creeze un context în care antreprenorii români să poată să aibă succes şi nu să se zbată să supravieţuiască”, a spus Sergiu Manea, care crede că o lege a holdingului fiscalar trebui adoptată cât mai repede.

sursa: Curs de Guvernare

Anunțuri

Etichete:, , , , , ,

Comentariile nu sunt permise.

%d blogeri au apreciat asta: