Split TVA: Ce nu vrea să vadă guvernul la frauda cu TVA

R.D & V.B. (Curs de Guvernare): Split TVA: Ce nu vrea să vadă guvernul la frauda cu TVA și de ce are o definitie diferită a gap-ului față de Comisia Europeană

Când vine vorba de ”gap TVA”, Guvernul României și Comisia Europeană au viziuni diferite asupra elementelor care contribuie la acest indicator. Ba chiar și definiții diferite.

Diferența dintre abordarea guvernului și cea a Comisiei configurează, însă două variante, ambele decontate la mediul de afaceri, căruia i se impune splitarea TVA:

• fie plata defalcată a TVA de către cmpaniile care lucrează la vedere sunt un nou pretext al guvernului să nu privească spre zonele cu adevărat nocive pentru buget;
• Fie e o diversiune a guvernului, pentru a conserva zonele de evaziune din care se finanțează, de obicei, partidele politice.

Iată despre ce diferențe de abordare și definiție e vorba :

1-. Guvernul României admite, oficial, că Gap-ul de TVA în 2015 – mai exact”diferența între TVA declarat și TVA încasat”– este de aproximativ 14 miliarde de lei (aproximativ 3 miliarde euro).

2-. Comisia Europeană, în cel mai recent raport al său, publicat în luna septembrie, trece în dreptul României un Gap de TVA de 7,6 miliarde euro.

De unde vine diferenta? De la elementele luate în calcul. În vreme ce guvernul se uită după TA la companiile care-l declară, Comisia se uită la (mult) mai multe elemente: adică la cele care lasă bugetul României fără TVA.

București și Bruxelles cunosc definiții diferite ale GAP TVA

1-. Definiția Guvernului României:

Pe 30 august 2017, Guvernul Tudose emite 3 ordonanțe de guvern care modifică Codul fiscal, modificarea cu cel mai mare impact pentru mediul de afaceri fiind reprezentată de decizia plății defalcate a TVA.

În expunerea de motive a ordonanței, guvernul afirmă că măsura este o reacție la faptul că România se află pe ultimul loc în Europa în ceea ce privește gap-ul de TVA.

În același document oficial, guvernul oferă și oferă și definiția sa a termenului:

”GAP-ul de TVA este definit ca diferența dintre valoarea TVA colectată și TVA totală care ar fi trebuit colectată, și este exprimat atât în raport absolut, cât și în termeni relativi. TVA totală care ar trebui colectată este obligația fiscală teoretică în conformitate cu legislația fiscală.”

2-.Definiția Comisiei Europene: sunt luate în calcul 5 elemente, majoritatea ignorate de către guvern :

Comisia Europeană, în cel mai recent raport VAT Gap, are însă o cu totul altă definiție a termenului.

La Bruxelles, răspunsul la întrebarea: ”Ce produce Gap-ul de TVA?” are următorul răspuns:

• 1- Frauda și evaziunea fiscală
• 2- Insolvența companiilor
• 3- Falimentul companiilor
• 4- Proasta administrare
• 5- Optimizările fiscale

Câte din cele 5 ”surse de gap” ignoră guvernul, înainte de-a se repezi asupra firmelor care lucrează la vedere și care-și evidențiază TVA-ul ?

Ce se ascunde în spatele Split TVA

Comunicarea oficială a guvernului insistă pe ideea că că decizia plății defalcate a TVA va spori conformarea fiscală.

Problema este că însăși definiția dată de guvern GAP-ului de TVA demonstrează că Fiscul nu este îndeajuns preocupat de misiunea sa de bază– prevenire, îndrumare și control.

Asta pentru că în cazul de discutăm de contribuabili care au declarat impozite, dar nu le-au mai plătit. Motivele neplății pot fi diferite.

Este însă de neînțeles cum Finanțele spun că nu au mai încasat 3 miliarde euro din TVA în 2015, în condițiile în care majoritatea companiilor din România primesc, la nici 2 săptămâni după data de 25 ale lunii, somații de plată și decizia popririi conturilor.

Poate că această regulă nu se aplică pentru toată lumea, poate că sunt firme asupra cărora ANAF nu s-a aplecat cu anii, permițându-le să funcționeze nestingherit fără să plătească impozite.

Poate că necontrolate sunt companii de stat, poate că sunt companii ”strategice”, poate că vina o poartă insuficienta dezvoltare a infrastructurii tehnice a Fiscului.

Cu siguranță însă nu este vina celor care declară impozite și le plătesc la timp, corect, sau cu întârziere, dar cu penalizări și cu dobândă.