Legat de incidentele din SUA și de actualul climat de polarizare, agresivitate, alarmism, isterie și incitare la violență – dublat de un sistem de canalizare și orientare strategică a acestor fenomene, climat construit și administrat de câteva decenii ca placă turnantă a politicii occidentale – să notăm că acesta are două surse importante:
1. Sistemul si rețeaua de propagandă și măsuri active
Prima sursă este așa-numita rețea și „centrală” de propagandă și măsuri active – un conglomerat de structuri mass-media, social media, ONG-uri și entități sub acoperire, care s-au constituit într-un sistem global și s-au extins treptat, ajungând până în țări precum România (unde, să repetăm, chiar și acum, după ce evidența este deja de natură oficial juridică și penală, “autoritățile” romane de profil ne spun că nu există și că este o ficțiune).
Această structură, lipsită de transparență, foarte complexă și greu de localizat cu precizie în operațiunile sale, datorită modului conspirativ și diversionist de funcționare, reprezintă infrastructura pe carea fost indus, timp de ani de zile, acest climat de ură și de instrumentalizare, monetizare, politizare și operaționalizare a polarizării sociale, aducând lucrurile în punctul în care se află astăzi.
2. Rolul rețelelor sociale și al mecanismelor de control
Al doilea element este apariția rețelelor sociale și, odată cu ele, a mecanismelor de manipulre si control subiacente: unele țin de platformele de social media. Reteaua de ONGuri de profil, altele de statul paralel sau de acapararea și colonizarea ideologică și operațională a unor entități statale naționale vizibile, cum ar fi, în cazul României, Consiliul Național al Audiovizualului.
Acestea, departe de a funcționa ca echilibratori sau moderatori ai discursului public, de fapt:
a) monetizează și capitalizează economia atenției, pe care o gestionează în sisteme de polarizare și generare a emoțiilor de ură și tensiune socială;
b) prin operațiunile și mecanismele de moderare, standarde comunitare sau interfețe cu structuri de tip stat paralel-BigTech-NGO, canalizează ideologic și propagandistic lucrurile în direcții foarte clar predefinite, în convergență cu semnalele date de „centrala” de propagandă.
Aceste prime două elemente sunt universale. Operează peste tot în lume unde acest sistem a penetrat și a prins rădăcini. Așa cum spuneam, sarcina politologiei contemporane care se ia cu adevărat în serios este să cartografieze, să analizeze și să evalueze funcționarea acestor sisteme și rolul lor în climatul politic contemporan in loc sa studieze si descrie fictiuni sau sisteme de mult disparute sau pe cale de extinctie.
AL TREILEA ELEMENT: EȘECUL ELITELOR DE MODERARE SI RATIONALIZARE
În mod normal, în sistemele de comunicare publică, în viața intelectuală și culturală, în procesele mass-media și social media, există o categorie socială și profesională care ar trebui să funcționeze nu pentru a alimenta aceste procese, ci pentru a le tempera.
Altfel spus, ar trebui să refuze să funcționeze ca agenți de propagandă, agenți de măsuri active sau agitatori care capitalizează și întrețin ura și clivajele. Din contră, aceștia ar trebui să introducă un element de raționalitate și echilibru acolo unde mecanismele descrise mai sus produc polarizare, isterie, manipulare și dezinformare.
România sau spațiul de limbă română reprezintă, din păcate, un studiu de caz negativ în acest sens. Persoane care, prin poziție socială și accident biografic, ar trebui să fie factori de echilibrare, de moderare și de raționalizare a dezbaterii publice nu doar că au abdicat de la această funcție, dar au devenit, în contextul românesc, unii dintre cei mai importanți factori ai generării climatului de ură, polarizare, confuzie și anomie socială.
Nu este vorba aici de o exagerare retorică, ci de o ipoteză verificabilă empiric. O simplă analiză de conținut a intervențiilor publice ale acestor intelectuali, politologi, formatori de opinie sau jurnaliști arată, în mod sistematic, o propensiune pentru întreținerea unui climat de agresivitate, polarizare și confuzie informațională.
În unele cazuri, ieșirile publice par un veritabil catalog de disfuncționalități psihice: obsesiv-compulsiv, paranoic, dezaxat, mitoman, egoman etc. sunt termeni care îți vin în minte urmărindu-i. Aceste pattern-uri devin vizibile ca un turnesol atunci când actorii respectivi intră în siaj și devin pioni sau agenți ai mecanismelor descrise mai sus.
Altfel spus, vedem la lucru cum sistemul preia vulnerabilitățile psihice, de caracter și intelectuale și le operaționalizează prin acești indivizi în favoarea sa.
BLOCAJUL DIALOGULUI ȘI ESCALADAREA
În aceste condiții, este evident că orice încercare de dialog sau de temperare a escaladării climatului de ură, demascare și activism agresiv s-a dovedit, în mare măsură, imposibilă. Acești actori – fie că se prezintă drept politologi, intelectuali publici, jurnaliști sau influenceri – s-au dovedit în mod repetat incapabili să participe la un dialog civilizat.
Evidența empirică și experiențele noastre personale indică incapacitatea acestor oameni nu doar de a articula idei alternative față de liniile de propagandă predefinite, ci și de a intra într-un dialog real. Prin ei, vocabularul deranjamentului retorico-psihic, atitudinile degradate, practicile de demonizare și activismul agresiv, limbajul suburban, izbucnirile isterice recurente au devenit manifestari tipice ale spațiului intelectual și mediatic romanesc.
Acest fenomen nu este recent; are o traiectorie mai veche, care s-a amplificat semnificativ în ultimii ani.
PARADOXUL ACTUAL
Ne aflăm într-o situație paradoxală: Pe de o parte, este evident că acest sistem este profund disfuncțional pentru guvernare, mai ales pentru o guvernare democratică și liberală. Pe de altă parte, exact acest sistem – și actorii care îl reprezintă în spațiul public – nu doar că forteaza limitele acestor practici, dar le prezintă, într-o manieră profund manipulativă, drept expresii ale democrației, liberalismului sau orientării pro-occidentale.
În același timp, funcția critică de filtrare, echilibrare și moderare a jurnalismului profesionist și a intelectualității publice nu doar că nu mai este exercitată, ci este sistematic neutralizată, fie prin campanii de propagandă si intimidare, fie prin mecanisme de control la interfața dintre platforme și structuri de tip stat paralel-NGO sau instituții precum CNA. Și asta e prezentat într-o manieră profund manipulativă ca exercitarea unei funcții de moderare.
CE ESTE DE FACUT?
O societate nu poate funcționa la nesfârșit într-un asemenea regim. În noile condiții ale mediului digital, acest tip de formulă începe să își atingă limitele. Climatul de ură și de incitare la violență devine din ce în ce mai evident.
Momentan, soluțiile sunt limitate. Este probabil ca acest ciclu de escaladare să atingă un punct critic, în care o criză majoră va pune sistemul sub presiune. Până atunci, este esențial să continuăm, calm și consecvent, să menținem standarde minime de raționalitate și civilitate.
Tentația este mare de a răspunde pe măsură valului de agresiune, insulte, demascare, etichetare, calomnie, ură și polarizare propagate de intelectualitatea publică, mass-media și agenții de propagandă, toate protejate si canalizate strategic de formule de tip CNA.
Nu trebuie să cădem în această capcană. Asimetria este deja evidentă: pe de o parte, pozitii care încearcă să mențină un minim de raționalitate, decenta și echilibru; pe de altă parte, un climat dominat de agresivitate, lipsa de idee, conformism, propagandism, conspirationism, isterie și manipulare.
La un moment dat, diferența va deveni atât de mare și strigătoare la cer încât și majoritatea celor care dau like și share în bulele lor, semnând astfel „prezent!” la apel, cu nume și prenume, un catalog național al lipsei de discernământ, vor începe să înțeleagă, iar sistemul se va prăbuși sub propria greutate.
Dar, pentru ca acest lucru să se întâmple, este necesar un singur lucru: să menținem, în limitele posibile, prezența noastră publică și analiza discursului public pe baza unor standarde minimale de responsabilitate, decență, respect față de logică, realitate factuală și bun-simț elementar.
Nu suntem perfecti. Dar să incercăm… Să nu fim ca ei. Asta e foarte putin si foarte mult in acelasi timp…
sursa: FB
Notă: titlul îmi aparține, RZ
Radu Zlati 
Lasă un comentariu