arhivă | Invatamant Flux RSS pentru această arhivă

PD Aligică — Avem nevoie de inteligență națională


Întreaga piramidă socială, întreaga arhitectură de guvernanță și întregul sistem economic vor sta, în viitor, într-un singur lucru: capacitatea sistemului de educație, cercetare și știință de a produce resursa și instrumentul necesar gestionării sistemului în noile condiții tehnologice și geopolitice.

Scrie un comentariu Continuă citirea →
Gabriel Șerban

G. Șerban – De ce „sporul de doctorat” ar trebui îngropat


În 2026, România are mai mulți doctori pe metru pătrat decât Germania sau Franța, dar avem cele mai puține brevete de invenție din UE.

Scrie un comentariu Continuă citirea →

Radu Zlati – Cumplit meșteșug de tâmpenie, Doamne ferește!


Ce fel de arhitectură cognitivă construim sistemic?
Un absolvent: rapid, flexibil, conectat, fluent digital,
dar poate mai puțin: profund, rezistent, concentrat, autonom intelectual.
Sau invers?

Scrie un comentariu Continuă citirea →

R. Zlati – Teorie a manipulării (XL): România în „recesiune tehnică” pentru că profesorilor li s-au mărit salariile


Deci nu inflația, nu deficitul bugetar cronic, nu dezechilibrele comerciale, nu investițiile publice făcute cu frâna de mână trasă. Nu. Profesorii. Oamenii cu creta și catalogul au doborât PIB-ul.

Scrie un comentariu Continuă citirea →

M. Platon – Interviu: „O școală care produce incompetenți egotiști”


În școală, de exemplu, copiii învățau cum funcționează o minisocietate meritocratică, acolo se formau primele ierarhii naturale, organice, bazate pe muncă, merit, empatie. Tot de acolo ieșeau oamenii care au asigurat stabilitatea socială pentru că erau capabili să-și câștige munca cinstit și nu puneau în pericol viața celorlalți prin analfabetismul și amatorismul lor. O școală care produce incompetenți egotiști e una care generează instabilitate socială

2 comentarii Continuă citirea →

Maurice Maeterlinck – Clopote de sticlă


O, clopote de sticlă!
Stranii plante pe totdeauna la adăpost!
În timp ce afară vântul îmi răvăşeşte simţurile!

Scrie un comentariu Continuă citirea →

Aceste măsuri care ne doare (sic!)


Aceste măsuri nu sunt neutre. Sunt decizii politice cu consecințe sociale și morale.
Ele nu repară nimic. Doar mută costul din buget în societate.
Iar creșterea numărului de elevi la clasă este exemplul perfect de politică aparent rațională dar profund iresponsabilă.
Educația nu se prăbușește printr-un mare scandal.
Se stinge lent, prin zeci de „ajustări rezonabile”, luate de oameni care nu mai intră demult într-o clasă.

Scrie un comentariu Continuă citirea →

Educația și identitatea (partea a II-a: „Cum procedăm?”)


conținutul nu poate fi sacrificat în favoarea metodei;
istoria nu poate fi redusă la studii de caz;
identitatea nu poate fi tratată ca un efect secundar;
Europa nu poate fi predată fără popoarele ei;
universalul nu poate fi predat ignorând unele dintre marile civilizații ale lumii.

Scrie un comentariu Continuă citirea →

CHRIS MELORE (Daily Mail) – Un neurocercetător dezvăluie prima generație din istorie mai puțin inteligentă decât proprii părinți


Generația Z este acum oficial primul grup care a obținut vreodată scoruri mai mici decât generația anterioară, scăzând în ceea ce privește atenția, memoria, abilitățile de citire și matematică, abilitățile de rezolvare a problemelor și IQ-ul general.

Scrie un comentariu Continuă citirea →

Educația și identitatea (partea I: „Ce vrem?”)


Nu există drum direct de la individ la umanitatea abstractă. Drumul trece prin comunitate, cultură și identitate.
A forma români care au asimilat valori europene și universale nu este un proiect provincial. Este unul matur.
Alternativa – producerea unor „cetățeni ai lumii” fără lume proprie – este comodă ideologic, dar costisitoare uman.
Educația nu ar trebui să ne învețe cum să fim mai puțin noi înșine, ci cum să fim mai buni fiind ceea ce suntem.

1 comentariu Continuă citirea →

Criza sistemului, criza personalului didactic


Criza profesorilor din România nu este o criză de oameni.
Este o criză de sistem care nu știe ce să facă cu oamenii buni.
Atâta timp cât școala va funcționa pe selecție inversă, pe salarizare rigidă și pe management formal, nu va atrage competență. O va respinge.
Iar orice reformă care ocolește această realitate este doar zgomot.

Scrie un comentariu Continuă citirea →

Școala nu este o fabrică! (partea a III-a sau: „La un buget de c***t, un învățământ așijderea)


școala rămâne captivă între promisiuni mari și buzunare goale.
Nu pentru că nu știm ce trebuie făcut. Ci pentru că nu vrem să plătim prețul.

1 comentariu Continuă citirea →

Scoala nu este o fabrică! (Addenda: „Noi” vs „Ei”)


Fără o clarificare a priorităților și fără o asumare reală a limitelor sistemului, riscul este ca legea din 2023 să repete soarta predecesoarelor sale: un text bine intenționat, corect formulat, dar incapabil să producă schimbarea pe care o promite.

Scrie un comentariu Continuă citirea →

Școala nu este o fabrică (partea a II-a)


Școala care pune caracterul înaintea pieței muncii nu ignoră economia.
O protejează, pe termen lung, de propriile ei excese.
Pentru că economia nu funcționează cu oameni dezrădăcinați, cinici și lipsiți de repere.
Funcționează cu oameni responsabili, autonomi și capabili să gândească dincolo de interesul imediat.

2 comentarii Continuă citirea →

Școala nu este o fabrică! (partea I)


Școala nu este o anexă a pieței muncii.
Nu este o fabrică.
Nu este un centru de formare profesională precoce.
Este una dintre puținele instituții care ar trebui să mai aibă curajul să spună: aici formăm oameni, nu produse.

5 comentarii Continuă citirea →

G. Șerban – MARIO: CRONICA UNUI EȘEC NAȚIONAL


Mario a murit pentru că sistemul a considerat că el și prietenii lui nu merită investiția. A murit pentru că miniștrii noștri nu știu ce înseamnă să mergi la școală prin noroi și să fii ademenit de un „prieten” cu un joint și un plan macabru.

Dacă nu ridicăm bugetul educației la 7% și dacă nu aducem statul înapoi în sate, toporul de la Cenei va lovi din nou. Nu este o amenințare, este o certitudine matematică.

1 comentariu Continuă citirea →
Gabriel Șerban

Gabriel Șerban: „Ne-am tâmpit” sau „neam tâmpit”?


Dacă mediul este important, educația unui popor face diferența între viață și moarte.
Incompetența la vârf se plătește scump: ea garantează că elevul va fi analfabet funcțional, că salariul său va fi mic și că viața lui va fi tristă și precară.
Până când nu vom pune mâna pe carte, pe studii și pe humble pie, și vom accepta că IQ-ul nu e despre aroganță, ci despre capacitatea de a rezolva probleme structurale, vom rămâne campionii Dunning-Kruger: o națiune de genii autodeclarați care, în fața testului, ajung mereu la coada clasamentului.

Scrie un comentariu Continuă citirea →

Mircea Platon: Agitații programatice


Motto: „«Identitatea națională» este un construct problematic, care ține mai degrabă de o mentalitate de secol XIX și la care ar trebui să ne raportăm din ce în ce mai critic în condițiile lumii de azi” (ANEXE: De ce propunerea de programă de limba și literatura română pentru clasa a IX-a (trunchi comun) se bazează […]

Continuă citirea →

Despre educație, școală și reforma învățământului – cu MIRCEA PLATON


Comentarii dezactivate Continuă citirea →

Profesorii între cuțit și reificare sexuală


Două evenimente au generat valuri de comentarii în societatea românească săptămâna ce a trecut: o profesoară de japoneză dintr-un liceu de elită bucureștean a fost atacată cu un cuțit de către un elev din clasa a X-a și o profesoară de engleză dintr-un sat oarecare a fost abuzată, transformată într-un obiect sexual de către niște […]

Comentarii dezactivate Continuă citirea →

C. Turcuș (Sinteza): Educația are nevoie de o dezbatere reală


universitățile și experții în educație au rămas pe dinafară, în schimb Ministerul s-a consultat cu alianța ”O voce pentru educație” despre care aflăm că e compusă din reprezentanți ai mediului de afaceri care înseamnă 50% din PIB, respectiv cu diverse ONG-uri din sfera educațională (în principiu, reprezentanți ai școlilor private). Prin urmare, atât România educată, cât și draftul de lege dedicat învățământului preuniversitar reflectă exact mind-setul mediului de business: educația trebuie să servească piața muncii, sistemul de învățământ trebuie să absoarbă expertiză din zona privată, învățământul particular trebuie finanțat necondiționat din fonduri publice, școlile se conduc asemenea unor firme.

Comentarii dezactivate Continuă citirea →

M. Platon (FB): Grădinița ca parte a universului concentraționar


Strivitoarea majoritate a celor care mi-au replicat susținând că e bine să se introducă obligativitatea grădiniței și-au susținut poziția apelând la ura și disprețul față de părinți sau bunici. Românii sunt proști, trebuie să-i civilizeze cineva, deci experții MEC sunt cei mai în măsură să o facă.

Comentarii dezactivate Continuă citirea →

D. Căstăian (EduPedu): Fabricile de iluzii ale colegiilor naționale


Furnizoare de diplome, premii, mărci ale excelenţei, colegiile naţionale livrează mediului politic fumigenele perfecte pentru a acoperi catastrofa din restul sistemului. Pentru că acesta este târgul niciodată explicit şi, totuşi, atât de evident, dintre politic şi elita educaţională: premii şi performanţă în schimbul resurselor şi influenţei.

Comentarii dezactivate Continuă citirea →

D. Funeriu (edupedo.ro): Eșecul de moment al președintelui Iohannis


Adevărul simplu este că succesul școlar al unui tânăr nu va veni niciodată din altceva decât: profesori buni, elevi silitori, disciplină intelectuală, efort constant și respect față de profesor și elev, împreună cu o orientare școlară pertinentă. Toate aceste lucruri, simple și vechi de când lumea, pot exista doar dacă punem educația din România pe […]

Comentarii dezactivate Continuă citirea →

Ana-Maria (Educație și tradiție): Școala S.A. și diletantul eficient


Susținătorii ”școlii-prăvălie”, cum foarte nimerit o numea Mircea Platon, adică a acelui  sistem de educație raționalizat după model economic, bazat pe concurență, eficiență și control, se află după părerea mea într-o gravă eroare: anume aceea că există o suprapunere perfectă între planul pedagogic și cel economic al sistemului de învățământ. Odată ce acceptăm că cele două nu se suprapun, […]

Continuă citirea →

Mircea Platon: Stop digitalizării școlii românești!


1. Pe data de 18 decembrie, Ministerul Educației și Cercetării a lansat în consultare publică Strategia de Digitalizare a Educației din România 2021-2027- SMART-Edu. Strategia prevede introducerea computerelor/tehnologiei informației în procesul educativ cât mai devreme și la toate palierele și familiarizarea copiilor încă de la grădiniță cu “prietenul meu, calculatorul”. Digitalizarea școlii cere, așa după cum se vede […]

Continuă citirea →

Cum sunt plătiți profesorii din România?


Nu vorbim decât arar despre faptul că în România aveam de a face cu o criză a calității personalului didactic. Criză cu multiple cauze și generatoare de efecte negative, la rândul ei. Dar de ce ar intra în sistemul educației (mă refer în special la învățământul preuniversitar) tineri cu potențial competitiv pe piața muncii, în […]

Continuă citirea →

Mircea Miclea: Metacompetențele


cele de mai jos sunt extrase dintr-o conferință despre profesiile viitorului, găzduită de Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud cu prilejul Zilei Mondiale a Educației (oct. 2019). „Atunci când se face o predicție despre ce va urma în viitor, noi ne uităm la ce se întâmplă în prezent și ce s-a întâmplat în trecutul imediat și încercăm să […]

Continuă citirea →

M. Platon: Anarhizarea şcolii: oengeurile interne


Motivational speakers sau psihologi care îşi depăşesc competenţele îşi vând şi ei dubioasele abilităţi şcolilor din România, punând în circulaţie idei, al căror primitivism psihologic e înfăţişat ca mare şi subtilă inovaţie pedagogică. De exemplu, echivalând succesul şcolar cu succesul, ei ajung să vorbească exclusiv despre cum şcoala trebuie să producă „oameni de succes” şi „lideri”, […]

Continuă citirea →

Căstăian, D.V. – Zâmbetele peste deşert şi improbabila solidaritate (câteva gânduri despre deschiderea şcolilor)


V-au spus cu un zâmbet hotărât că şcoala va în-ce-pe pe 14-septembrie! Cu-copiii-în-clase. Că aşa e normal. Că numai ce se desfăşoară aşa este şcoală. Că totul e sub control. Că e o ocazie să ne modernizăm. Să descentralizăm. V-au spus-o privindu-vă în ochi. Tare. Limpede. Clar. Sa-ca-dat. Şi cei mai mulţi i-aţi crezut. Pentru că aţi vrut să-i credeţi. Pentru […]

Continuă citirea →

Școala-semafor și câteva întrebări pentru guvernanți


Primele două întrebări pentru guvernanți: Conform statistilor actuale (raportul numărului de cazuri de Covid la mia de locuitori) în peste 90% dintre localitățile României, începând de la 14 septembrie se va aplica scenariul „verde”: revenirea la predarea față-în-față. În acest caz, se va aplica în marea majoritate a școlilor, mă gândesc, principiul împărțirii claselor –  […]

Continuă citirea →

Memoriul prin care se contestă proiectul „România Educată” 


Alianța Părinților din România, organizație națională care are drept scop apărarea, promovarea și întărirea drepturilor părinților din România, precum și implicarea decisivă și responsabilă în procesul educației copiilor și tinerilor, conform valorilor morale, filozofice și de credință ale părinților acestora, atrage atenția asupra unor prevederi ale programului „România educată”, program inițiat de Președintele României și […]

Continuă citirea →

A. Anton (Republica) – Trei mituri urbane despre educația finlandeză


Ca absolventă de studii masterale în educație la Universitatea Turku din Finlanda m-am decis să clarific câteva dintre miturile legate de sistemul finlandez de învățământ. Un inspector școlar român m-a întrebat odată dacă la centrul de inspirație finlandeză pe care l-am fondat la Ploiești copiii îmi spun „Doamna” sau „Alexandra”. I-am răspus că dintotdeauna copiii […]

Continuă citirea →

M. Bechir (CdG): Activitatea în Cercetare s-a prăbușit. Odată cu creșterea numărului de doctorate


România este singura țară din regiune care a înregistrat o scădere a numărului de cercetători,  în perioada 2005 – 2015. În timp ce în Ungaria, numărul acestora a crescut cu 59%, în România, efectivele de astfel de angajați s-au prăbușit cu 24%. Evoluția numărului de cercetători, în regiune, perioada 2005 – 2015: Media europeană de creștere […]

Continuă citirea →

M. Bechir (CdG): Cum ne ducem la vale, tot mai repede… Matematic!


La Evaluarea Națională de anul acesta, 23,1% din elevi au obţinut medii mai mici de 5. Comparativ cu anii anteriori, la prima vedere s-ar putea spune că rezultatele naționale sunt mai bune – în 2014 și 2016, ponderea notelor foarte proaste a fost de 28,9, respectiv 24,9%. Analiza rezultatelor pe probe dezvăluie însă dezastrul acumulat în […]

Continuă citirea →