arhivă | Invatamant Flux RSS pentru această arhivă

Radu Zlati — Miraculosul buget al Educației (II)


Modernizarea școlii românești depinde de noroc, nu de strategie. Statul finanțează prezentul minim. Uniunea Europeană, eventual, viitorul.

Scrie un comentariu Continuă citirea →

Radu Zlati — Miraculosul buget al Educației (I)


Formula reală a sistemului românesc privit prin prisma bugetului alocat pare a fi: Educația: prea puțin ca să transforme; Cercetarea: prea puțin ca să conteze; Fonduri UE: prea volatile ca să compenseze.

1 comentariu Continuă citirea →

PD Aligică — Când România nu vrea să „arunce bani” pe cercetare…


Opoziția dintre cercetare și inovare este un sofism rezultat din separarea artificială a unui proces integrat. Toate marile economii ale lumii investesc masiv în cercetare tocmai pentru că știu că, fără ea, inovarea devine imposibilă pe termen lung.

Scrie un comentariu Continuă citirea →

Dan Ungureanu — Autopsia educației din România


De ce ne-ar trebui un procent mai mare din populație cu studii superioare ? Oamenii cu studii superioare își cunosc mai bine drepturile civice, sînt mai activi social, asociativ și politic, sînt mai responsabili, votează în cunoștință de cauză.

Scrie un comentariu Continuă citirea →

V. Ernu — De ce sunt profesorii dezamăgiți?


Băieții de la UE știu tot și ești retrograd dacă te îndoiești! S-a renunțat la trimestre și la teze. S-a pus accent pe  discriminare și pe drepturile elevului în raport cu dascălul. A plouat cu psihologi care și-au propus să rezolve lenea și lipsa de chef a elevilor!

Scrie un comentariu Continuă citirea →

C. Hendrick — Ar trebui să renunțăm la tehnologiile didactice digitale?


Copiii noștri sunt mai puțin capabili cognitiv decât eram noi la vârsta lor. De ce?

Scrie un comentariu Continuă citirea →

PD Aligică — Ieșim din istorie?


În secolul XXI, esența unei societăți, a unui stat și a unei națiuni va putea fi menținută și dezvoltată doar prin crearea unei infrastructuri extrem de puternice de cercetare, știință, dezvoltare, educație și cultură.

Scrie un comentariu Continuă citirea →

PD Aligică — “Detoxifierea digitală”


Se vorbește deja deschis despre evaluarea daunelor suferite de o întreagă generație (Gen Z și Alpha). Jonathan Haidt descrie o „remodelare masivă a copilăriei” începând din 2010–2012, care a produs schimbări la nivel de populație: explozia anxietății, depresiei, automutilării și sinuciderilor la adolescenți.

1 comentariu Continuă citirea →

V. Ernu — Spre o sinucidere socială a României


pe lângă abandonul sistemului de educație făcut sistematic de clasa politică prin subfinanțare și reforme demente într-un ritm catastrofal – mai avem banii privați ai părinților în joc. Practic subfinanțarea a dus la o anti selecție de cadre și la o pecarizare fără precedent a breslei profesorale. Aici se adaugă distrugerea prestigiului – un bișnițar are o cotă simbolică net superioară unui profesor după 90.

Scrie un comentariu Continuă citirea →

CB Pantelimon — De-a valma, despre analfabetisme, știință și pseudoștiință. Cu rea credință


Nu este doar un exercițiu amuzant și grosolan de manipulare a realității prin impunerea unor definiții prost înseilate. Este o abandonare a educației unor generații de copii și a implicării unor generații de adulți în favoarea unui program de standardizare populațională pe considerente economice. Cu bună știință, cu rea credință și fără conștiință.

Scrie un comentariu Continuă citirea →

PD Aligică — Avem nevoie de inteligență națională


Întreaga piramidă socială, întreaga arhitectură de guvernanță și întregul sistem economic vor sta, în viitor, într-un singur lucru: capacitatea sistemului de educație, cercetare și știință de a produce resursa și instrumentul necesar gestionării sistemului în noile condiții tehnologice și geopolitice.

Scrie un comentariu Continuă citirea →
Gabriel Șerban

G. Șerban – De ce „sporul de doctorat” ar trebui îngropat


În 2026, România are mai mulți doctori pe metru pătrat decât Germania sau Franța, dar avem cele mai puține brevete de invenție din UE.

Scrie un comentariu Continuă citirea →

Radu Zlati – Cumplit meșteșug de tâmpenie, Doamne ferește!


Ce fel de arhitectură cognitivă construim sistemic?
Un absolvent: rapid, flexibil, conectat, fluent digital,
dar poate mai puțin: profund, rezistent, concentrat, autonom intelectual.
Sau invers?

Scrie un comentariu Continuă citirea →

R. Zlati – Teorie a manipulării (XL): România în „recesiune tehnică” pentru că profesorilor li s-au mărit salariile


Deci nu inflația, nu deficitul bugetar cronic, nu dezechilibrele comerciale, nu investițiile publice făcute cu frâna de mână trasă. Nu. Profesorii. Oamenii cu creta și catalogul au doborât PIB-ul.

Scrie un comentariu Continuă citirea →

M. Platon – Interviu: „O școală care produce incompetenți egotiști”


În școală, de exemplu, copiii învățau cum funcționează o minisocietate meritocratică, acolo se formau primele ierarhii naturale, organice, bazate pe muncă, merit, empatie. Tot de acolo ieșeau oamenii care au asigurat stabilitatea socială pentru că erau capabili să-și câștige munca cinstit și nu puneau în pericol viața celorlalți prin analfabetismul și amatorismul lor. O școală care produce incompetenți egotiști e una care generează instabilitate socială

2 comentarii Continuă citirea →

Maurice Maeterlinck – Clopote de sticlă


O, clopote de sticlă!
Stranii plante pe totdeauna la adăpost!
În timp ce afară vântul îmi răvăşeşte simţurile!

Scrie un comentariu Continuă citirea →

Aceste măsuri care ne doare (sic!)


Aceste măsuri nu sunt neutre. Sunt decizii politice cu consecințe sociale și morale.
Ele nu repară nimic. Doar mută costul din buget în societate.
Iar creșterea numărului de elevi la clasă este exemplul perfect de politică aparent rațională dar profund iresponsabilă.
Educația nu se prăbușește printr-un mare scandal.
Se stinge lent, prin zeci de „ajustări rezonabile”, luate de oameni care nu mai intră demult într-o clasă.

Scrie un comentariu Continuă citirea →

Educația și identitatea (partea a II-a: „Cum procedăm?”)


conținutul nu poate fi sacrificat în favoarea metodei;
istoria nu poate fi redusă la studii de caz;
identitatea nu poate fi tratată ca un efect secundar;
Europa nu poate fi predată fără popoarele ei;
universalul nu poate fi predat ignorând unele dintre marile civilizații ale lumii.

Scrie un comentariu Continuă citirea →

CHRIS MELORE (Daily Mail) – Un neurocercetător dezvăluie prima generație din istorie mai puțin inteligentă decât proprii părinți


Generația Z este acum oficial primul grup care a obținut vreodată scoruri mai mici decât generația anterioară, scăzând în ceea ce privește atenția, memoria, abilitățile de citire și matematică, abilitățile de rezolvare a problemelor și IQ-ul general.

Scrie un comentariu Continuă citirea →

Educația și identitatea (partea I: „Ce vrem?”)


Nu există drum direct de la individ la umanitatea abstractă. Drumul trece prin comunitate, cultură și identitate.
A forma români care au asimilat valori europene și universale nu este un proiect provincial. Este unul matur.
Alternativa – producerea unor „cetățeni ai lumii” fără lume proprie – este comodă ideologic, dar costisitoare uman.
Educația nu ar trebui să ne învețe cum să fim mai puțin noi înșine, ci cum să fim mai buni fiind ceea ce suntem.

1 comentariu Continuă citirea →

Criza sistemului, criza personalului didactic


Criza profesorilor din România nu este o criză de oameni.
Este o criză de sistem care nu știe ce să facă cu oamenii buni.
Atâta timp cât școala va funcționa pe selecție inversă, pe salarizare rigidă și pe management formal, nu va atrage competență. O va respinge.
Iar orice reformă care ocolește această realitate este doar zgomot.

Scrie un comentariu Continuă citirea →

Școala nu este o fabrică! (partea a III-a sau: „La un buget de c***t, un învățământ așijderea)


școala rămâne captivă între promisiuni mari și buzunare goale.
Nu pentru că nu știm ce trebuie făcut. Ci pentru că nu vrem să plătim prețul.

1 comentariu Continuă citirea →

Scoala nu este o fabrică! (Addenda: „Noi” vs „Ei”)


Fără o clarificare a priorităților și fără o asumare reală a limitelor sistemului, riscul este ca legea din 2023 să repete soarta predecesoarelor sale: un text bine intenționat, corect formulat, dar incapabil să producă schimbarea pe care o promite.

Scrie un comentariu Continuă citirea →

Școala nu este o fabrică (partea a II-a)


Școala care pune caracterul înaintea pieței muncii nu ignoră economia.
O protejează, pe termen lung, de propriile ei excese.
Pentru că economia nu funcționează cu oameni dezrădăcinați, cinici și lipsiți de repere.
Funcționează cu oameni responsabili, autonomi și capabili să gândească dincolo de interesul imediat.

2 comentarii Continuă citirea →

Școala nu este o fabrică! (partea I)


Școala nu este o anexă a pieței muncii.
Nu este o fabrică.
Nu este un centru de formare profesională precoce.
Este una dintre puținele instituții care ar trebui să mai aibă curajul să spună: aici formăm oameni, nu produse.

5 comentarii Continuă citirea →

G. Șerban – MARIO: CRONICA UNUI EȘEC NAȚIONAL


Mario a murit pentru că sistemul a considerat că el și prietenii lui nu merită investiția. A murit pentru că miniștrii noștri nu știu ce înseamnă să mergi la școală prin noroi și să fii ademenit de un „prieten” cu un joint și un plan macabru.

Dacă nu ridicăm bugetul educației la 7% și dacă nu aducem statul înapoi în sate, toporul de la Cenei va lovi din nou. Nu este o amenințare, este o certitudine matematică.

1 comentariu Continuă citirea →
Gabriel Șerban

Gabriel Șerban: „Ne-am tâmpit” sau „neam tâmpit”?


Dacă mediul este important, educația unui popor face diferența între viață și moarte.
Incompetența la vârf se plătește scump: ea garantează că elevul va fi analfabet funcțional, că salariul său va fi mic și că viața lui va fi tristă și precară.
Până când nu vom pune mâna pe carte, pe studii și pe humble pie, și vom accepta că IQ-ul nu e despre aroganță, ci despre capacitatea de a rezolva probleme structurale, vom rămâne campionii Dunning-Kruger: o națiune de genii autodeclarați care, în fața testului, ajung mereu la coada clasamentului.

Continuă citirea →

Mircea Platon: Agitații programatice


Motto: „«Identitatea națională» este un construct problematic, care ține mai degrabă de o mentalitate de secol XIX și la care ar trebui să ne raportăm din ce în ce mai critic în condițiile lumii de azi” (ANEXE: De ce propunerea de programă de limba și literatura română pentru clasa a IX-a (trunchi comun) se bazează […]

Continuă citirea →

Despre educație, școală și reforma învățământului – cu MIRCEA PLATON


Comentarii dezactivate Continuă citirea →

Profesorii între cuțit și reificare sexuală


Două evenimente au generat valuri de comentarii în societatea românească săptămâna ce a trecut: o profesoară de japoneză dintr-un liceu de elită bucureștean a fost atacată cu un cuțit de către un elev din clasa a X-a și o profesoară de engleză dintr-un sat oarecare a fost abuzată, transformată într-un obiect sexual de către niște […]

Comentarii dezactivate Continuă citirea →

C. Turcuș (Sinteza): Educația are nevoie de o dezbatere reală


universitățile și experții în educație au rămas pe dinafară, în schimb Ministerul s-a consultat cu alianța ”O voce pentru educație” despre care aflăm că e compusă din reprezentanți ai mediului de afaceri care înseamnă 50% din PIB, respectiv cu diverse ONG-uri din sfera educațională (în principiu, reprezentanți ai școlilor private). Prin urmare, atât România educată, cât și draftul de lege dedicat învățământului preuniversitar reflectă exact mind-setul mediului de business: educația trebuie să servească piața muncii, sistemul de învățământ trebuie să absoarbă expertiză din zona privată, învățământul particular trebuie finanțat necondiționat din fonduri publice, școlile se conduc asemenea unor firme.

Comentarii dezactivate Continuă citirea →

M. Platon (FB): Grădinița ca parte a universului concentraționar


Strivitoarea majoritate a celor care mi-au replicat susținând că e bine să se introducă obligativitatea grădiniței și-au susținut poziția apelând la ura și disprețul față de părinți sau bunici. Românii sunt proști, trebuie să-i civilizeze cineva, deci experții MEC sunt cei mai în măsură să o facă.

Comentarii dezactivate Continuă citirea →

D. Căstăian (EduPedu): Fabricile de iluzii ale colegiilor naționale


Furnizoare de diplome, premii, mărci ale excelenţei, colegiile naţionale livrează mediului politic fumigenele perfecte pentru a acoperi catastrofa din restul sistemului. Pentru că acesta este târgul niciodată explicit şi, totuşi, atât de evident, dintre politic şi elita educaţională: premii şi performanţă în schimbul resurselor şi influenţei.

Comentarii dezactivate Continuă citirea →

D. Funeriu (edupedo.ro): Eșecul de moment al președintelui Iohannis


Adevărul simplu este că succesul școlar al unui tânăr nu va veni niciodată din altceva decât: profesori buni, elevi silitori, disciplină intelectuală, efort constant și respect față de profesor și elev, împreună cu o orientare școlară pertinentă. Toate aceste lucruri, simple și vechi de când lumea, pot exista doar dacă punem educația din România pe […]

Comentarii dezactivate Continuă citirea →

Ana-Maria (Educație și tradiție): Școala S.A. și diletantul eficient


Susținătorii ”școlii-prăvălie”, cum foarte nimerit o numea Mircea Platon, adică a acelui  sistem de educație raționalizat după model economic, bazat pe concurență, eficiență și control, se află după părerea mea într-o gravă eroare: anume aceea că există o suprapunere perfectă între planul pedagogic și cel economic al sistemului de învățământ. Odată ce acceptăm că cele două nu se suprapun, […]

Continuă citirea →