În școală, de exemplu, copiii învățau cum funcționează o minisocietate meritocratică, acolo se formau primele ierarhii naturale, organice, bazate pe muncă, merit, empatie. Tot de acolo ieșeau oamenii care au asigurat stabilitatea socială pentru că erau capabili să-și câștige munca cinstit și nu puneau în pericol viața celorlalți prin analfabetismul și amatorismul lor. O școală care produce incompetenți egotiști e una care generează instabilitate socială
G. Șerban – Cum politicienii ne manipulează prin frică
arhetipurile există pentru că sunt utile. Ele au ajutat oamenii să supraviețuiască și să coopereze timp de milenii. Arhetipul dușmanului va continua să apară în discursul politic pentru că accesează ceva real în psihologia umană.
Dar putem alege să fim conștienți de el. Putem recunoaște când suntem invitați într-o dramă arhetipală și putem decide dacă rolul care ni se oferă—erou, războinic, apărător al civilizației—servește cu adevărat interesele noastre sau ale altcuiva.
Arhetipul dușmanului este puternic. Dar este cel mai puternic când nu-l vedem așa cum este cu adevărat.
G. Șerban – Epuizarea ca mijloc de manipulare
Stai în fața ecranului. Telefonul vibrează: scandal de corupție. Mai vibrează: criză economică. Din nou: trădare politică. Mintea ta, ca un procesor supraîncărcat, începe să cedeze. Nu mai poți procesa. Nu mai vrei să încerci.
Aceasta nu este oboseală obișnuită. Este neputința învățată—o capcană psihologică în care, copleșit de forțe pe care le simți neputincios să le schimbi, pur și simplu renunți.
Și nu este un accident. Este o armă—la fel de precisă ca deturnarea emoțională pe care am explorat-o anterior, dar mai periculoasă. Pentru că în timp ce frica te mobilizează și furia te activează, epuizarea te paralizează. Te transformă din cetățean în spectator.
D. Diaconu – Oastea trădării naționale
ONG-urile au aproape 1,5% din PIB, ajungând să pape anual peste 5 miliarde EUR. Dintre aceștia, aproximativ 20% sunt asigurați din donații(ale idioților utili care donează impulsionați de propagandă, dar și ale companiilor ale căror afaceri sunt impulsionate de existența respectivelor ONG-uri). Alți 20% din bani vin din activitățile comerciale ale ONG-urilor(diverse șușe din care-și trag bani și în urma cărora, uneori beneficiază de scutiri fiscale). Între 10% și 15% vin din … subvenții de la stat! Grosul banilor însă – adică vreo 50% din total – vin din fonduri europene. Vă vine sau nu să credeți, dar doar din exercițiul financiar anterior ONG-urile au păpat 2.5 miliarde EUR fonduri europene.
D. Diaconu – Petiții, manifestații și alte prostii
Ce se întâmplă într-o dictatură dacă ieși la manifestație? O iei pe cârcă de la milițieni. Practic acum, dragii mei, puteți ieși cu milioanele pe străzi că tot degeaba. Îi doare-n spate. Au învățat să se ascundă în spatele jandarmilor. Tu poți să stai și să urli cât vrei: vei urla ca prostul și-n final o să pleci acasă. Că ce să faci? Doar nu stai ca boul pe stradă de pomană.
PD Aligică – Capcana „ONG-ul binelui”
Într-o societate funcțională, opiniile sunt dispersate, pozițiile sunt diverse, iar conflictele sunt vizibile și asumate. Consensul larg este rar și apare, de regulă, doar pe teme cu adevărat fundamentale. Pluralismul, fricțiunea și dezacordul nu sunt disfuncții, ci expresii firești ale unei structuri sociale sănătoase.
Semnalul de alarmă apare atunci când sectorul autodeclarat „civic” devine anormal de omogen ideologic, narativ perfect aliniat și reflex sincronizat în momente de criză. Când aceleași teme, aceleași formulări și aceleași poziții apar simultan, indiferent de context, pe linii de propaganda predeterminate.
Educația și identitatea (partea a II-a: „Cum procedăm?”)
conținutul nu poate fi sacrificat în favoarea metodei;
istoria nu poate fi redusă la studii de caz;
identitatea nu poate fi tratată ca un efect secundar;
Europa nu poate fi predată fără popoarele ei;
universalul nu poate fi predat ignorând unele dintre marile civilizații ale lumii.
Educația și identitatea (partea I: „Ce vrem?”)
Nu există drum direct de la individ la umanitatea abstractă. Drumul trece prin comunitate, cultură și identitate.
A forma români care au asimilat valori europene și universale nu este un proiect provincial. Este unul matur.
Alternativa – producerea unor „cetățeni ai lumii” fără lume proprie – este comodă ideologic, dar costisitoare uman.
Educația nu ar trebui să ne învețe cum să fim mai puțin noi înșine, ci cum să fim mai buni fiind ceea ce suntem.
G. Șerban – De ce s-a transformat Diaspora în „Suveranism de Mahala”?
Diaspora nu se mai simte reprezentată de „corifeii” de la București sau de birocrații de la Bruxelles, așa că își caută refugiul într-un naționalism zgomotos, singurul care le oferă iluzia că si ei „contează”. Nu poți cere unui om debusolat să fie „european de elită” când el se luptă cu lipsurile și cu dorul de o casă care pare să nu-l mai primească înapoi.
Școala nu este o fabrică! (partea a III-a sau: „La un buget de c***t, un învățământ așijderea)
școala rămâne captivă între promisiuni mari și buzunare goale.
Nu pentru că nu știm ce trebuie făcut. Ci pentru că nu vrem să plătim prețul.
Scoala nu este o fabrică! (Addenda: „Noi” vs „Ei”)
Fără o clarificare a priorităților și fără o asumare reală a limitelor sistemului, riscul este ca legea din 2023 să repete soarta predecesoarelor sale: un text bine intenționat, corect formulat, dar incapabil să producă schimbarea pe care o promite.
Școala nu este o fabrică (partea a II-a)
Școala care pune caracterul înaintea pieței muncii nu ignoră economia.
O protejează, pe termen lung, de propriile ei excese.
Pentru că economia nu funcționează cu oameni dezrădăcinați, cinici și lipsiți de repere.
Funcționează cu oameni responsabili, autonomi și capabili să gândească dincolo de interesul imediat.
Școala nu este o fabrică! (partea I)
Școala nu este o anexă a pieței muncii.
Nu este o fabrică.
Nu este un centru de formare profesională precoce.
Este una dintre puținele instituții care ar trebui să mai aibă curajul să spună: aici formăm oameni, nu produse.
G. Șerban – MARIO: CRONICA UNUI EȘEC NAȚIONAL
Mario a murit pentru că sistemul a considerat că el și prietenii lui nu merită investiția. A murit pentru că miniștrii noștri nu știu ce înseamnă să mergi la școală prin noroi și să fii ademenit de un „prieten” cu un joint și un plan macabru.
Dacă nu ridicăm bugetul educației la 7% și dacă nu aducem statul înapoi în sate, toporul de la Cenei va lovi din nou. Nu este o amenințare, este o certitudine matematică.
G. Șerban – De ce avem nevoie de „noi” în „noi versus ei”
Liderii populiști nu le vorbesc doar adepților lor; ei oglindesc durerea acestora. Transformă alienarea în acțiune, oferind sens acolo unde instituțiile au oferit doar administrare.
Aceasta este psihologia apartenenței în forma sa cea mai politică. Populismul înflorește nu doar pentru că oamenii sunt furioși, ci pentru că sunt singuri.
G. Șerban – Nu mai ești convins, ești programat
Există o formă de putere care este cu atât mai eficientă cu cât este mai invizibilă. Nu se manifestă prin dictat, nici prin forță brută, ci prin designul mediului în care trăiești, gândești și simți.
Mircea Platon – ONG-urile dronă euro-atlantice și națiunile captive
Ordinea mondială capitalistă nu se bazează doar pe diviziunea globală a muncii, ci şi pe diviziunea globală a gânditului. Tendinţa e, desigur, ca unii să producă, iar alţii să înghită pe nemestecate ce li se dă. Să consume „idei”, să de îndoape cu conceptele modificate genetic în laboratoarele şi think-tankurile altora. Cu idei de unică întrebuinţare. Şi de oligarhică folosinţă.
З Різдвом Христовим / С Рождеством
În titlul articolului am urat „Crăciun fericit” în limbile ucraineană și rusă, ca să nu se supere nimeni (prietenii știu de ce!). De asemeni, adaug și două colinde, una ucraineană (din Maramureș) și alta rusă.
PD Aligică: ROMÂNIA ÎN FAȚA UNEI DILEME EXISTENȚIALE
Clasa dirigentă, responsabilii deciziilor din ultimii ani și întregul edificiu de propagandiști, ONG-iști, jurnaliști și intelectuali publici care au dat legitimitate și au construit această malformație ideologică și politică, care a împins România în fundătura în care se află acum, sunt, până la proba contrarie, artizanii confuziei absolute și ai unui blocaj fără precedent istoric.
În acest moment, România pare abulică, dezaxată, confuză, fără direcție, fără capacitate de reacție, fără nucleu intern și, mai ales, fără „creier” — pentru că de acolo pleacă toate. România apare incapabilă să absoarbă informație relevantă despre evoluțiile geopolitice și tehnologice curente și pare incapabilă să interpreteze și să operaționalizeze aceste informații în politici și strategii coerente.
Gabriel Șerban: Liberalismul fanariot
Cum se face că într-o țară cu infrastructură impecabilă, ca Germania, statul își permite să fie rezonabil, în timp ce în România, unde îți rupi mașina în craterele de pe asfalt, statul te taxează ca și cum ai circula pe circuite de Formula 1?Plătim impozite „europene” pentru drumuri medievale, iar mașinile noastre noi, de 1.4, […]
Gabriel Șerban: „Ne-am tâmpit” sau „neam tâmpit”?
Dacă mediul este important, educația unui popor face diferența între viață și moarte.
Incompetența la vârf se plătește scump: ea garantează că elevul va fi analfabet funcțional, că salariul său va fi mic și că viața lui va fi tristă și precară.
Până când nu vom pune mâna pe carte, pe studii și pe humble pie, și vom accepta că IQ-ul nu e despre aroganță, ci despre capacitatea de a rezolva probleme structurale, vom rămâne campionii Dunning-Kruger: o națiune de genii autodeclarați care, în fața testului, ajung mereu la coada clasamentului.
P.D. Aligică: DE CE PROPAGANDA OFICIALĂ ESTE UN PERICOL NAȚIONAL
avem o mișcare propagandistică-intelectuală, un conglomerat de ONG-uri, platforme media sub acoperire, agenți externi și structuri para-statale care își prezintă propaganda drept „avangarda progresului” și „culmea iluminismului”, dar care, în realitate, acționează împotriva naturii și împotriva dezvoltării firești a societății românești. Este o mișcare profund retrogradă, orientată spre menținerea populației pe cale de propaganda la nivelurile de gandire si perceptie inferioare ale piramidei lui Maslow, dependente de frică, insecuritate și confuzie.
Profesorii între cuțit și reificare sexuală
Două evenimente au generat valuri de comentarii în societatea românească săptămâna ce a trecut: o profesoară de japoneză dintr-un liceu de elită bucureștean a fost atacată cu un cuțit de către un elev din clasa a X-a și o profesoară de engleză dintr-un sat oarecare a fost abuzată, transformată într-un obiect sexual de către niște […]
#numaizic (1): Fenomenul „blănoșilor” (fursomas)
Un trans-specie pisică, adică o ființă umană care se identifică drept pisică, consumă hrană pentru oameni sau pentru pisici? Adică va lua la micul dejun un sandwitch cu șuncă sau niște carne în sos Purina? Supă sau grăunțe uscate Wiskas? La prânz un cotlet sau un șoricel fezandat? Mai departe. Persoanele care se vor identifica drept tigrii sau hiene, vor fi încurajate să asume toate comportamentele speciei spre care fac tranziția? Vor putea vâna și consuma, de pildă, persoane care se identifică drept găini, purceluși de Guineea, zebre sau pisici?
Documentare despre Donbas (și nu numai)
Prezintă „istoria” conflictului din Donbas într-o manieră neobișnuită nouă, românilor, care am preluat (majoritatea dintre noi – inclusiv eu, până la un moment dat) informații doar din presa mainstream. Presă care, conștient sau nu, urma liniile unei anumite narative. Nici atunci (2014; 2014-2022) și nici acum, adevărul nu a interesat decât pe foarte puțini. Aveți mai jos două exemple de gândire în afara grilei oficiale de percepere și interpretare a evenimentelor, de la Euro-maidan la războiul din Donbas.
16 Aprilie – Nicolas Simion ”Nick at Night”
Vreme de stat în caă și ascultat Jazz. Tot Nicolas Simion, românul nostru americanizat. Tot un trio (Simion, Andy McGee, Billy Kilson). Un album bun, de ascultat (saxofonul cam acaparează prima scenă, dar pentru un fan sax ca mine, chestia asta nu e un defect). Îmi place, de asemena, faptul că Simion integrează și de […]
13 Aprilie – Nicolas Simion ”Jeu des garcons”
Ieri (dimineața) am ascultat Medeski, Martin & Wood, „Uninvisible” – dar pentru că pe de o parte nu prea mi-a plăcut, iar pe de altă parte m-am adâncit după ora 11 în muncile din grădină, iar seara am fost prea obosit să mai scriu ceva, nu am recenzat nimic din albumul respectiv. Azi am trebăluit […]
9 Aprilie 2021 – Chris Porter
Azi am continuat cu jazz-ul. Tot un saxofonist – Chris Porter & Underground Orchestra. Cu al său ”Imaginary Cities” (ECM, 2011). Un album excepțional. Modern, actual, dar care are feeeling-ul unui jazz „clasic” – dacă prin clasic înțelegi un tot închegat, robust, în care nu ai avea ce adăuga și din care nu ai ce […]
8 Aprilie 2021 – Mircea Tiberian
Azi am ales, random, un alt CD. Mircea Tiberian, Maria Răducanu & Lisle Ellis, ”Rosa das Rosas” (Soft Records, 2011) Puține lucruri de adăugat. Ei fac ce știu mai bine: cântă. Ah, ar mai fi ceva: mi-am adus aminte că tot un Mircea Tiberian, dar un vinil, a fost printre primele mele discuri cumpărate din […]
7 Aprilie 2021
Am primit acum ceva vreme un vraf de CD-uri. Azi am început să le ascult. Am început cu Santana, un album din 2005. Încă o dovadă că, în cele din urmă, și zeii muzicii îmbătrânesc. Totuși, un album ascultabil – la urma urmei. Las mai jos și melodia care dă titlul albumului – pentru un […]
Academia Română: Punct de vedere privind educația on-line
Academia Română consideră că educația reprezintă unul dintre cele mai importante domenii de activitate ale unei societăți și are implicații profunde și de durată în toate celelalte sectoare socio-economice. Academia Română susține că educația se face în cadru social, prin interacțiunea directă dintre elevi, studenți, cadre didactice, părinți și oricare alte persoane și entități aflate […]
Decret privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României
Decret privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României Având în vedere evoluția situației epidemiologice internaționale determinată de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2 la nivelul a peste 150 de țări, în care aproximativ 160.000 de persoane au fost infectate și peste 5.800 au decedat, precum și declararea „Pandemiei” de către Organizația Mondială a Sănătății, la data de 11.03.2020, […]
20 iulie: Sfântul Mare Proroc Ilie Tesviteanul
Ziua de 20 Iulie este închinată în calendarul ortodox Sfântului Mare Prooroc Ilie Tesviteanul. Prilej pentru mine să urez un sincer ”La mulți ani” tuturor celor care poartă numele sfântului celebrat azi. Dincolo de asta, se pare că această zi, una închinată unui sfânt pătimaș și aprig în manifestări, a fost, de-a lungul timpului, o […]
Christos s-a înălțat!
„Plinind rânduiala cea pentru noi şi pe cele de pe pământ unindu-le cu cele cereşti, Te-ai înălţat întru slavă, Hristoase, Dumnezeul nostru, de unde nicicum nu Te-ai despărţit; ci, rămânând nedepărtat, strigi celor ce Te iubesc pe Tine: Eu sunt cu voi şi nimeni împotriva voastră.” Doxologia.ro Slăviți în veci, Eroii Neamului!








Comentarii recente