Pastele se apropie… fiti buni cu cei din jur si cu voi insiva!

Etichete:, ,

Un comentariu pe “Pastele se apropie… fiti buni cu cei din jur si cu voi insiva!”

  1. U R A N U S 23 aprilie 2011 la 8:50 PM #

    PERPETUA DILEMA.

    Aparent si macar in unele tari, se pare ca a trecut timpul cand era un pericol
    -chiar de moarte- sa nu fii “credincios”(mai degraba religios) sau sa “incerci”
    alta religie (importata sau inventata) sau era dea dreptul cumplit, sa fii
    radical si complet eretic, adica ateu. Pedepsele aplicate acestor eretici, chiar
    daca unii erau considerati nu neaparat rauvoitori ci doar “stapaniti de diavol”
    (si chiar daca uneori considerata un fel de boala mentala, insa la fel de
    nescuzabila si deci,”demna” de pedeapsa),dupa cum stim, erau de cele mai multe
    ori capitale, dupa sesiuni indelungi de tortura care deobicei ii transformau pe
    cei pedepsiti, in reali bolnavi mentali, in zilele sau orele premergatoare
    mortii. Asa s-au scris o mare parte a istoriei umane si nu poate fi schimbata,
    poate fi deplansa si mult mai important, trebuie si poate fi evitata, repetarea
    ei.

    Ateistii au existat din cele mai vechi timpuri (probabil imediat dupa
    cristalizarea primelor religii sau chiar o data cu acest proces) insa
    pentru a se ajunge la o organizare a acestei miscari in principal
    antireligioase, au trebuit sa treaca mii de ani, si chiar la aceasta data
    organizatiile ateiste sunt nu numai reduse ca numar total si numar de membri, dar
    inca sunt privite ca adunari de esente sataniste, sau oricum, departe de
    “normal”, in cazul celor mai usoare forme de critica (venite din partea
    “credinciosilor”,indiferent de religie). In principiu, nici un ateist oricat de
    savant si ilustru ar fi, nu poate demonstra ( trebuie sa fie greu sa demonstrezi
    ca “ceva” nu exista) inexistenta entitatii supreme, Dumnezeu, asa
    cum nici cel mai prolific teolog si/sau cel mai profund credincios, nu pot
    demonstra existenta lui Dumnezeu. Nici macar pentru ei insasi.Concluzia este ca
    existenta sau inexistenta fiintei supreme este in realitate o problema de
    perceptie individuala adica direct si simplu zis, o chestiune de credinta.
    Credinciosii si/sau religiosii aduc ca argumente o multime de lucruri, fenomene
    (altfel numite naturale), intamplari (chiar verificabile) imposibil de
    explicat in mod rational, experiente personale (poate chiar
    adevarate) deobicei necrezute de cei mai multi; in sfarsit lista
    argumentelor si demonstratiilor lor este mare si imposibil de insirat si chiar
    combatut in totalitate.Din punct de vedere al ateilor este mult mai usor sa
    argumentezi (nu sa dovedesti pe dea intregul) inexistenta lui Dumnezeu urmand
    chiar si “logica credinciosilor/religiosilor : daca Dumnezeu exista si este
    perfecta fiinta plina de bunatate si dreptate atunci cum se face ca multi atei
    sunt bogati si sanatosi iar multi religiosi poate chiar real credinciosi, sunt
    fie saraci, fie bolnavi cronici sau incurabili, fie trimisi la puscarie
    abuziv,iar unii ucisi fie voluntar de alta persoana, fie ca urmare a tot felul
    de intamplari si accidente, unele chiar la locul de munca, ba chiar si in
    biserici sau alte locuri, considerate a fi parte intima sau contexuala a
    existentei divine? Mai mult, conform soteriologiei (doctrina mantuirii)
    persoanele de varsta mica ( si e luata ca standard varsta de 7 ani, probabil se
    face trimitere la provenienta “divina” a acestei cifre :lumea creata in 7 zile,
    ziua a 7-a, zi de odihna, ” de 7 ori cate 7″,etc.) nu vor fi liabili pentru nici
    un fel de pacat savarsit, desigur daca mor sub aceasta varsta.

    Concluzia prima ce se impune este ca raiul nu este doar un loc al linistii si
    bunastarii totale, insa trebuie sa fie de o dimensiune uriasa, pentru ca in
    fiecare an cateva milioane bune de copii sub 7 ani, mor, fie prin acidente sau
    boli cu care se nasc (mostenite de la parinti, sau dezvoltate in perioada
    graviditatii) dar cei mai multi mor datorita malnutritiei atat cantitative cat
    si calitative (Totusi cel putin zece mii de copii sub aceasta varsta, mor anual,
    fie datorita unor neglijente extreme ale parintilor sau tutorilor sau chiar
    ucisi de catre acestia, in marea majoritate, oameni “clasici” din punct de
    vedere religios, adica adepti si practicanti ai unei religii sau alta).
    Aceste fiinte- copiii -nu vor fi liabile pentru savarsirea unui pacat
    oarecare,locul lor este deja predestinat, in rai. Cea ce este mai important in
    aceasta dilema (si nu neaparat din punct de vedere social) este faptul ca peste
    75% din acesti (morti
    sub 7 ani) sunt concentrati pe continentul african si in alte tari in care
    religia este inca”la ea acasa”(Indonezia,Afganistan,etc.) iar a fi ateu ( sau
    chiar de alta religie decat cea majoritara) este inca un
    afront serios(adus lui D-zeu, de fapt majoritatii populatiei) chiar
    periculos, in respectivele tari.O alta concluzie se impune ca daca
    Dumnezeu exista atunci este rasist si discriminativ la cote foarte inalte. In
    contrast, in tarile cu foarte multi atei sau cu multe persoane care nu practica
    nici o religie (Suedia,Cehia,Olanda si alte tari) decesele copiilor sub 7 ani
    sunt foarte rare,iar suferintele indurate de aceiasi grupa de copii, sunt ca si
    inexistente la acesti copii din aceste tari”pacatoase”. Concluzia este de data
    aceasta dea dreptul paradoxala:desi amandoua grupele (geografice si rasiale) de
    copii nu sunt liabile sub nici un aspect in judecata divina, totusi, intr-un mod
    feroce, sunt pedpsiti copiii
    ai caror parinti sunt religiosi si/sau credinciosi si in contrast, binecuvantati
    cu bunastare si viata lunga si fericita, cei ai caror parinti sunt dusmani
    pasivi sau activi ai Domnului, si mai apoi, ei insasi, acesti copii ( care vor
    trai de cel putin zece ori mai lung decat cei din Africa) vor deveni dusmani ai
    Domnului! In acelasi context , din statistici se stie ca copiii africani (sau
    alte tari extrem de sarace),mor la aceiasi rata atat in zilele “mari”( marile
    sarbatori ca Pastele si ziua nasterii Mantuitorului si alte zile deosebite in
    religia iudaica si islamica, care recunosc existenta lui Dumnezeu) cat si in
    ziua desemnata ca zi de odihna, ziua a saptea (Duminica sau Sambata ) de unde se
    poate trage o noua
    concluzie si anume ca, Dumnezeu, daca exista, ori nu-i pasa de propiile decrete,
    ori pur si simplu, nu se mai poate opri din omorat copii! Cea ce, trebuie sa
    recunoastem, creaza -nu numai in ultimul caz- o contradictie insurmontabila
    intre declaratie si fapta in sine. Tot in acest context putem adauga miile de
    copii (din orice tara, bogata sau saraca) care se
    nasc cu serioase deficiente de sanatate organice sau mentale uneori doar
    disturbant anatomice sau fizionomice si ca si cum nu ar fi de ajuns aceasta
    pedeapsa, unii dintre ei mor,inca copii ( sau mai tarziu) in teribile accidente
    ca arsi , oparitzi, electrocutati etc.

    Daca “coboram ” mai jos pe scara organizarii naturale a animalelor
    (clase,specii) care si ele “sunt creaturi iubite ale Domnului”, nu e
    nevoie de un efort deosebit sa notam ca in fiecare ora din zi si noapte, sute de
    milioane de animale ( cu precadere cele aquatice si pasari ,in special din
    jungla) abia “nascute”, chiar in primele secunde ale vietii lor externe, sunt
    devorate de “pradatorii naturali”. Daca coboram si mai jos, la insecte ,viermi
    si pana la paraziti unicelulari si microbi, numarul victimelor, pe ora , se
    ridica la miliarde si miliarde.Unde e sensul acestor actiuni? “Multe si
    intortocheate sunt caile Domnului” vor zice credinciosii, “asta e firea
    lucrurilor” vor raspunde ateistii.
    Revenind la om, “regele tuturor dobitoacelor” si conform cu teza
    mantuirii sufletului, cei care se caiesc de faptele lor nevrednice,
    vor fi iertati si in viata vesnica vor fi pusi in dreapta Tatalui, adica vor fi
    satui si fericiti in toate cele. Aceasta teorie desi deasemeni, paradoxala,este
    cea mai indragita de lumea crestina, pentru ca orice ai face, daca nu mori
    imediat si deci ai timp sa te caiesti, vei fi salvat, pe termen lung, in viata
    de apoi, iar pe termen scurt, se poate dormi linistit noaptea, iar maine totul
    se ia de la capat ! Prin aceasta
    se creeaza ocazia sublima de a gasi motivatie si scuza de a-l omori pe dusmanul
    tau (desi in Biblie se zice ca oricum ar fi, este totusi,
    “fratele tau”), cu atat mai bine daca e infaptuit imediat dupa ce el a savarsit
    un pacat oarecare si in acest fel nemaiavand timp sa se caiasca (pentru multe
    alte pacate presupuse de tine, justitiarul) , desigur ca va ajunge in iadul
    perpetuu, iar cel care l-a omorat,avand timp sa se caiasca pe indelete, va
    ajunge in rai ! “Justitia” s-a intrecut pe ea insasi aplicand o dubla
    pedeapsa,pentru o vina iluzorie!

    Desi nu suna nici macar frumos (cu exceptie pentru cei care deja au comis o
    crima majora, iar pentru cei cu simtul umorului sunt convins ca suna comic)
    situatia sufera din plin de lipsa oricarui minim standard moral, general impus
    in orice comunitate teista sau seculara. Desi Biblia ( si alte carti de capatai
    a altor religii) contine o multime de sfaturi, ordine, percepte si porunci care
    practicate duc la bine, totusi , din experienta si observatie se cunosc grupuri
    sociale care nu au o religie bine definita, nu au carti scrise , dar care
    totusi, in virtutea instinctelor (partial) si a propiilor experiente si
    observatii aexperientelor din jurul lor, au tendinta de a trai dupa norme
    similare cu comunitatile bine definite religios, adica si ei fac bine aproapelui
    si pedepsesc pe cel care raneste, omoara sau fura de la un altul, dintre ei,etc.
    Un ganditor -Bertrand Russell – se intreba :” Are religia o
    contributie utila la civilizatie? “chiar daca el insusi a fost foarte
    lejer cu argumentul ontologic (care, fie zis,se bazeaza pe faptul ca
    daca gandesti ca ceva exista, acel ceva chiar exista, filozofie
    dealtfel ,extrem de controversata ).
    Raspunsul, venit din partea celor doua categorii va fi ,desigr, da si nu.
    Teologii vor sustine ca dezvoltarea societatii (nu evolutia , fireste) se
    datoreaza religiilor insa, iarasi este mai usor sa fie demonstrat de catre
    ateisti ca de fapt societatea umana ar putea fi mai evoluata cu mai mult de o
    mie de ani, daca nu ar fi fost religiile franatoare a progresului sociala si in
    special al stiintelor, care stau la baza oricarei societati evoluate material si
    in general, social.
    Exemplele de adevarat franator al progresului savarsit constant, pe
    durata a mii de ani, de catre biserici, sunt absolut notorii iar
    enumearea chiar numai a exemplelor deosebite, ar cere prea mult spatiu, chiar si
    in acest cadru virtual.
    Totusi, intr-o singura fraza, perioada Dark Ages ( Evul Mediu,
    Intunecat) ,aprox.anii 400-1000 e.n., “coincid” cu barbarismul
    ubiquitar si institutzionalizat de catre biserica, in care spiritul
    uman si insasi fiinta fizica umana, au suferit denigrare si degringolada majora,
    iar daca -de catre unii- se considera a fi fost o perioada morala prin cautarea
    si inchinarea la divinitate, aceasta s-a produs datorita presiunii uriase
    psihologice, sociale si fizice, create de biserica asupra individului, care
    pentru a scapa de o realitate teribila s-a aruncat in ritualuri religioase ,
    prin care si-a creat o falsa realitate, astfel evadand din realitatea
    zdrobitoare de zi cu zi, a
    carei cauza era insasi religia si biserica.Ca replica , teologii vor
    insira multe din realizarile societatii sub conducerea clerului, insa
    nu trebuie uitat ca nimeni nu e adus la judecata pentru a se evalua ce a facut
    bine, ci e adus la judecata pentru a fi acountabil pentru ce NU a facut bine si
    mai ales pentru ce a facut rau.Iar bisericile, cum bine se stie, nu numai ca au
    fost cele mai mari institutii care au comis cele mai intinse genociduri, dar au
    pedepsit (mai ales cu moarte) chiar si pe cei care faceau bine dar nu aveau
    “dezlegarea’ (de la ei, biserica)sa o faca!

    Sunt aproape sigur ca multi atei, in anumite situatii se gandesc la
    Dumnezeu nu critic ci chiar cu piosenie, unii chiar incep a face rugaciuni iar
    altii chiar se convertesc sau reconvertesc la religie. In cealalta parte, destui
    religiosi, cand le merge bine uita de Dumnezeu, si-l “regasesc” cand ajung iar
    la necaz, cea ce face sens de ce cei mai multi oameni saraci (imensa majoritate)
    sunt persoane religioase. Sunt unii oameni bogati care or devin religiosi or
    raman la acest statut dupa ce devin bogati si aceasta pentru ca:
    -daca exista Dumnezeu ( in mintea si credinta lor, desigur) e clar ca
    binele lor vine de la Cel de Sus, fie ca o rasplata pentru ca au fost
    constanti in credintalor, fie ca Dumnezeu, facandu-i bogati, le’a dat
    un “semn”.
    -daca nu exista Dumnezeu, oricum nu strica sa zici ca crezi si sa etalezi
    aceasta credinta ( falsa), mai ales daca duci o viata “lumeasca”, in acest fel
    tinand critica la distanta, sau oricum creand confuzie in cercul celor care
    doresc sa te critice ; daca respectiva persoana este extrem de bogata, atunci
    este clar ca este un hot (prin exploatare, in general) si e foarte
    bine sa pozezi in credincios, pentru ca asa cum spunea imparatul Napoleon,
    “Religia este acel lucru care ii opreste pe saraci sa nu-i omoare pe bogati”
    insa prin extensie, se poate adauga ca religia este insa si lucrul care le ofera
    scuze bogatilor ca’i omoara pe saraci prin exploatare si tot soiul de
    neajunsuri, saraci care altfel i-ar ucide fara a clipi pe bogati,daca nu i-ar
    tine in frau(si) religia, iar atunci cand o fac ( pentru ca o fac , ori cand le
    ajunge cutitul la os, ori cand isi ies din mintzi) ei
    insasi ( cat si ceilalti tovarosi de saracie) cred sincer ca astfel s-a executat
    un ordin al Domnului si i s-a dat satisfactie dorintei si
    planului divin, pentru infaptuirea justitiei divine, si nu a celei
    “lumesti”, care de cele mai multe ori, are parere total diferita.

    Un alt aspect al acestei perpetue dileme ( creatie vs. evolutie) este
    faptul ca mai mult de 75% din intraga planeta este acoperita cu apa,
    mediu extrem de propice si suitabil pentru orice forma biologica,
    inclusiv omul, chiar daca foarte limitat, iar invelisul gazos al
    pamantului (atmosfera respirabila cel putin) are dimensiuni extreme,
    raportat la fiinta umana.Totusi , in nici unul din aceste doua medii,
    omul nu poate trai efectiv, eventual face incursiuni scurte.Avand in
    vedere continua si inepuizabila necesitate si dorinta a omului de a fi
    oriunde, pare nonsens ca aceasta entitate biologica, fiinta umana, a
    fost limitata sa traiasca pe uscat numai , care cum am zis, este cel mai
    restrans mediu al planetei. Daca evolutia are tendinta naturala de
    modificare, in general spre o mai buna adaptare a nevoilor, pare de
    neinteles de ce omul nu poate trai sub apa sau in aer. A fi dotat cu
    aripi pare intr-adevar a fi fascinant dar reprezinta si o problema
    serioasa, din punct de vedere (bio) tehnic avand in consideratie
    densitatea corpului uman ( si a multor altor animale) de unde greutatea
    mare pe unitate de volum sau suprafata si de unde imposibilitatea tehnica
    (raportat la legile fizice cunoscute pana acum) de a avea aripi (pentru o
    masa de 80 kg “indesata” intr-un volum relativ mic, e calculabil ca aripile
    sa insumeze cel putin 4 metri patrati, iar viteza de miscare a acestora ,
    pentru ridicare si zbor, chiar cu o minima viteza, sa consume intr-o
    perioada de cateva minute , intreaga rezerva energetica a intregului corp).
    Pe scurt,problema pare imposibil de rezolvat , fie de natura, fie de
    Dumnezeu.
    Insa nu la fel stau lucrurile cu privire la abilitatea acvatica a omului,
    este dovedit ca omul poate submersa la adancimi (si presiuni ) inalte(ca in
    cazul pescuitorilor de perle de la Bab-El-Mandeb) si
    ca poate inota cu viteze comparabile cu unele vietuitoare acvatice.
    Problema este restransa doar la disponibilitatea de oxigen, iar aceasta
    problema putea fi rezolvata mult mai usor si ingenios prin coabitarea
    (in acelasi corp) a plamanilor cu branhiile (cum este imaginata de un
    scriitor rus, castigator al premiului Nobel pt. literatura-1904; alte
    animale au aceasta disponibilitate), sau si mai simplu (zis, dar mai
    sofisticat) existenta pe unele portiuni ale pielii a unor zone- a unor
    “baterii” chimice- care prin reactii chimice sa extraga oxigenul din apa
    si sa asigure viabilitatea sub apa macar pentru 10-15 minute. Exista
    mamifere zburatoare al caror mediu de rezidenta este terestrial
    (liliecii) dar care nu pot trai sub apa sau inota si sunt multe
    vietuitoare care au mediu de viata dublu, terestrial si acvatic, insa
    numai anumite pasari ( destul de multe) au posibilitatea de a uza
    efectiv de cele 3 medii, chiar daca in proportii inegale( cel acvatic
    fiind,totusi, cel limitat),de unde se poate desprinde concluzia logica
    ca acestea au cel mai inalt grad de adaptare iar in cazul unei
    catastrofe planetare sunt cele mai avantajate vietuitoare si cu cele mai
    mari sanse de supravietuire. Daca nu exista Dumnezeu si natura are
    legile ei oarbe(?), trebuie admis ca adaptabilitatea este foarte
    limitata si, se pare, destul de discriminatorie. Daca Dumnezeu
    exista, atunci se pune intrebarea de ce nu ne-a inzestrat pe noi oamenii,
    “copiii Sai”cu aceste mult necesare si dorite facilitati, propietatea de a zbura
    si de a trai si sub apa. E posibil ca Dumnezeu sa ne fi supus unui
    test, sa vada daca calitatea suprema cu care ne-a investit, adica
    inteligenta, va permite, va conduce la suplinirea celor doua nevoi naturale, dar
    omise din setul initial de atribute. Daca este asa, atunci asteptarile Domnului
    s-au implinit, omul a reusit in mod artificial (cu ajutorul echipamentului creat
    de mintea sa) sa zboare si sa traiasca multe zile sub apa chiar la adancimi(si
    presiuni) interzise celor mai multe vietuitoare acvatice, iar de zburat, sa
    zboare la distante,cu viteze si in medii(aer
    rarefiat)in care nici o pasarea maistra nu ar ajunge ! Din aceasta
    teoretica rezolvare a problemei rezulta insa o mare dilema si anume ca,
    Dumnezeu a scontat in atingerea – de catre om – a celor doua
    deziderate expuse pe… Evolutie,pentru ca a trebuit sa fie cumulata
    experienta a mii de ani, pentru a ajunge la acest punct tehnologic!
    Marea dilema insa ajunge la paroxism cand vorbim de om si presupusa,
    imediata ruda, maimutza. Din toate cercetarile si descoperirile (din toate
    domeniile relatate) rezulta foarte clar si indubitabil ca intre cele doua
    primate sunt asemanari masive, chiar identitati, la anumite capitole.

    Configuratia codului genetic al cimpanzeilor si gorilelor este apropiat de cel
    al omului iar cel al urangutanului este aprox. identic cu cel al omului, in
    proprtie de peste 95 %, totusi nici o maimuta nu s-a mai transformat in
    om in perioadele istorice scurse, desi, multe maimute se nasc si coabiteaza pana
    la moarte in extrema apropiere a omului, cea ce ar impune ca acestea sa
    invete-macar prin imitatzie- sa efectueze o multime de lucruri
    compatibile cu un minim standard de inteligenta umana(altfel au propia lor
    “scoala”,in care tineretul invata sa sparga un fruct tare, folosind o
    piatra, lovind respectivul fruct; sau, maimutele japoneze, invata sa
    scufunde fructele in apa oceanului, care le face mai apetisante, prin
    sarare). Teoria principala si cea mai cunoscuta este ca omul deriva din maimuta,
    dar toate descoperirile(arheologice) in acest sens sunt extrem de vagi si
    suplinite mai degraba de speranta gasirii a unor fosile care vor inchide aceste
    goluri in “evolutzie”. Cea ce pare mai verosimil pentru mine, este idea ca omul
    si maimutza sunt verisori de prim grad, sau complet entitati diferite ,chiar
    desenate in acest fel, cu un anume scop, chiar acela de a “se juca” cu mintea
    omului,de a crea confuzie. Indiferent de situatie, se ridica intrebari in randul
    celor doua tabere, ce si de ce?

    Dar daca – restrangand problema numai la planeta noastra si la umanitate-
    admitem ca nu suntem rodul unei evolutii”clasice”, darwiniste, dar nici al
    creatiei divine? Si anume, aducem in ecuatie o a treia varianta (cel putin) in
    care exista si un Dumnezeu dar exista si miscare, dezvoltare, evolutie.
    In aceasta teorie insa Dumnezeu nu poate fi atotputernic ci este un
    Dumnezeu cu puteri (eventual) discretionare asupra fiintei umane si in
    general al intregului habitat de pe planeta, insa nu are puteri supreme asupra
    universului(cea ce , chiar prin definitia de “univers” nu se poate accepta
    existenta unei entitati care ar fi creat acest univers infinit).
    Mai detaliat, noi oamenii si celelalte “creaturi” (inclusiv
    plantele) suntem de fapt “transplantati” de pe alta planeta de alte entitati
    inteligente, pentru unul (cel putin) sau mai multe motive,ca:
    -arhicunoscuta versiune a unor extraterestri care au fost nevoiti sa aterizezepe
    pamant datorita unor defectiuni tehnice, sau in cautarea de ceva absolutnecesar
    lor, si in ambele cazuri nu au mai reusit sa decoleze , sa se intoarca in
    habitatul lor original (un alt corp ceresc, sau o masinarie care zboara tot
    timpul in spatiu pentru a gasi noi surse de “ceva” cat si “de placere”, adica
    -mai degraba- dorinta de a vedea “lucruri” noi). Daca aceasta s-a intamplat
    intr-adevar, noi suntem urmasii lor iar restul speciilor din cele 2 regnuri au
    fost diseminate pe pamant, fiind aduse “la pachet” sub forma de pulbere genetica
    ( chiar pe pamant sunt diversitati biologice care rezista ca pulbere
    “moarta”chiar si 40 de ani precum bacilii sporulati ai antraxului,iar cand
    mediul inconjurator devine agreabil, umiditate, temperatura si luminozitate
    potrivite, respectiva inerta pulbere, “prinde viata”), putand fi sub aceasta
    forma de conservare de mii de ani (terestri), din momentul cand (pregatiti
    aparent pana la ultimul si cel mai mic detaliu) “stramosii” nostri, datorita
    unei catastrofe cosmice sau induse (chiar de ei insasi) au trebuit sa
    paraseasca planeta lor care ori a fost distrusa fizic, ori a devenit extrem de
    agresiva pentru structurile biologice existente( prin emanatii radioactive,
    perturbatii electro -sau magnetice extreme,etc.) si avand o pregatire anticipata
    de exceptie au reusit sa supravietuiasca, generatii dupa generatii, chiar
    “zburand printre stele”

    – “implantarea” noastra in mod deliberat de catre o civilizatie biologica de pe
    alta planeta , cu scopuri stiintifice, noi reprezentand doar niste cobai de
    experienta, cea ce poate fi confirmat in cazul ca acceptam ca adevarata
    existenta OZN (UFO) –urilor (him !), care apar pentru minute si chiar mai putin,
    in diverse locuri si la diferite intervale de timp si care ( daca exista cu
    adevarat) mai mult ca sigur, dispun de o tehnologie foarte, foarte avansata si
    in minutele respective reusesc sa inregistreze cele mai multe aspecte ale
    activitatii umane( sperand macar ca noi suntem principalul obiect de studiu) sau
    alte aspecte, probail cat mai multe, legate de intreaga planeta. In acest
    context noi putem fi foarte asemanatori cu cei care ne-au adus aici insa
    conditiile generale sunt cumva diferite de cele de pe planeta originara ( iar ei
    studiaza adaptarea la noi conditii) sau putem fi ceva total strain de cum
    arata ei si cum au chiar si functiile de baza, fie ca ne-au gasit “abandonati”
    pe undeva prin univers ( si prin teste au ajuns la concluzia ca aceasta planeta
    este cea mai suitabila pentru noi) sau poate doar ca am fost o specie (de pe
    planeta lor) extrem de disgratioasa , dar careia ei au vrut sa-i mai dea o
    sansa, sau la fel de bine, intregul biohabitat al planetei sa fie doar totala
    inginerie genetica realizata pentru un scop stiintific*, cum tot asa de bine
    putem fi produsul real al unei minti geniale, dar bolnave, de pe respectivul
    corp ceresc (planeta), cea ce ar face “rational” conflictele interminabile, nu
    numai intre om si celelalte specii si chiar mediul inconjurator general, dar
    foarte accentuat, conflictul dintre oameni, care -este extrem de evident-consuma
    cele mai multe resurse materiale si umane in scopuri de (auto)distrugere a
    semenilor.

    -prin unul din aceste modele poate fi explicata si existenta lui Isus
    Hristos, care , ca persoana fizica a existat (conform cu inregistrari
    istorice nelegate de Biblie), suspiciunea este daca Isus a fost de origine
    semi-divina in sensul prezentat de Biblie, sau daca a fost produsul de conceptie
    obtinut prin inginerie genetica, care la o civilizatie asa de inaintata ca cea
    presupusa,trebuie sa fi fost deasemeni un procedeu destul de banal.
    In spetza, dupa multe “vizite” pe pamant , dumnezeii conducatori au tras
    concluzia ca evolutia se desfashoara ori prea incet, ori tinde sa ia o turnura
    negativa , in special morala si atunci au hotarat introducerea pe scena
    laboratorului uman, a unui nou act si anume cel cu Isus Hristos, cu scopul de a
    trasa o conduita sociala a lumii barbare din acele timpuri.
    Daca asa au stat lucrurile, a fost o bagatela ca fecioara Maria sa fie
    inseminata artifcial, pastrandu-si in acest fel virginitatea, si apoi sa nasca
    la un termen precis cunoscut ( chiar in aceste zile, orice clinca de obstretica
    face predictii extrem de acurate cu privire la data nasterii unui copil), iar
    manipulareara celor 3 Magi de la Rasarit, care au gasit, au descoperit Pruncul,
    prin steaua calauzitoare, sa fi fost facuta printr-un
    scenariu,efect pirotehnic extrem de simplu care se poate realiza,
    reproduce oricand(cu tehnologia actuala). Ulterioara ridicare la cer a lui Isus,
    fara nici un dubiu , poate fi realizata ca un perfect numar de magie, de catre
    orice studiou cinematografic bine dotat (sau chiar um magician de inalta clasa)
    asa ca rational vorbind toate acele lucruri neverosimile intamplate, pot fi o
    realitate insa fara a se fi cunoscut cauza si necunoscandu-se nici mecanismul
    realizarii, totul a fost trecut pe seamamiracolelor produse prin dorinta, planul
    si interventia divina.

    Mai pot fi create multe scenarii asemanatoare sau foarte diferite de
    acestea,insa in cazul in care noi nu suntem ( originari) de pe aceasta planeta,
    putem afirma ca avem intr-adevar un Dumnezeu ( care mai degraba ar fi un grup al
    acelor entitati inteligente conducatoare) care pot avea reale influente
    in viata planetei si chiar a noastra mergand pana la individualitate-insa doar
    pentru putini indivizi, selectati sau luati la intamplare-, insa aceste “puteri”
    sunt limitate , mai mult ca sigur ca insasi acesti Dumnezei, sunt in
    permanenta alerta cu privire la propia existenta. Si aceasta pentru ca intr-un
    sistem unic si infinit ( cum este universul) rata intamplarilor si evenimentelor
    impredictibile este la fel de infinita. Problema ramane
    deschisa si la fel de irezolvabila, fie aici, fie ca transferam originile
    noastre pe alt corp ceresc,intrebarea va ramane mereu aceiasi si mereu fara
    raspuns: daca se accepta ca exista un Dumnezeu si ca El a creat totul,
    intrebarea ,deobicei nepusa, este “cine l-a facut pe Dumnezeu, si ce a fost
    inainte de El ?”.Daca se accepta teoria evolutiei atunci se ridica chiar mai
    multe intrebari, ca: ce a fost inainte de big-bang, cum e posibil ca din nimic
    sa apara ceva- nihilo nihil fit (chiar extrem de rudimentar) – cum si de ce s-a
    (auto)stopat evolutia, ca si mult mai multe alte intrebari
    specifice.Totusi, este posibil, dar nu probabil, sa existe un raspuns la aceste
    intrebari existentiale, dar acest raspuns va fi “gasit” individual, de fiecare
    in parte, exact cand nu va mai putea sa puna, sau sa isi puna intrebari , adica
    cand va muri: daca exista Dumnezeu si suflet care va parasi
    corpul, si viata de apoi , locul unde se va duce sufletul, atunci vom avea
    raspunsul. Daca nu exista, atunci nimeni nu va gasi nici un raspuns pentru
    simplul motiv ca moartea va fi asemenea unui
    adanc somn, fara vise si tresariri, un somn din care nimeni nu se mai
    trezeste,iar evolutia isi va urma calea ei imperturbabila, de data aceasta prin
    putrefactie si descompunere (procedeu ecologic, cu anumite rezerve) sau prin foc
    ( care va rezolva si rezervele anterioare), metoda aplicata datorita unor
    circumstante medico-legale, sau la dorinta absolut anticipata a
    clientului(cum de fapt exista in anumite culturi), chiar si in culturi unde
    inhumarea este traditzia de baza.

    * adevarul poate fi in unul din aceste trei cazuri, enumerate la rand, daca luam
    in consideratie (ca adevarat) ca Centura electromagnetica Van Allen, din jurul
    pamantului nu este naturala ci este creata , cea ce impune existenta
    unor alte civilizatii mult superioare noua, care -chiar si numai pentru a emite
    aceasta centura- trebuie sa dispuna de o tehnologie formidabila ca sa
    converteaca o sursa energetica (numai naturala poate fi) in aceasta centura de
    protectie; deci noi oamenii si restul animalelor si plantelor am fi
    fosttransplantati pe aceasta planeta, care prezenta caracteristicile de baza cu
    cea initiala, insa nu avea respectivul scut energetic, care a trebuit
    “construit”.
    Nimeni nu poate dovedi daca este sau nu adevarat, acest fapt pare Sci-Fi, dar
    stim ca au mai fost idei considerate la fel, iar pana la urma s-au dovedit a fi
    foarte adevarate.

    Apreciază

%d blogeri au apreciat asta: