Universitățile, la bani mărunți. Cine va supraviețui?

Două universități din Timiș au fuzionat luna aceas ta. E doar începutul: o bună parte din cele peste o sută de insti tuții de învățământ superior vor rămâne, de anul viitor, fără 30% din finanțarea de bază. Cu alte cuvinte, vor da fa liment.

Cine a priceput cum va arăta sistemul universitar de la anul să ridice mâna sus! Cam aceasta e starea de spirit în rândul profesorilor, studenților, ba chiar și al multor fucționari din cadrul Ministerului Educației (MECTS), la mai bine de două luni de la promulgarea noii legi organice a domeniului. Confuzia persistă, pe de o parte, pentru că multe instituții de învățământ și asociații universitare încearcă în continuare să modifice unele amendamente din lege; pe de alta, pentru că noile prevederi, chiar dacă aduc diferențe radicale față de vechea situație, trebuie să fie implementate de aceiași oameni, din vechiul sistem. Și mulți fie nu vor, fie nu se pot adapta într-un timp atât de scurt la schimbare. Poate cel mai relevant exemplu în acest sens este modul în care vor fi finanțate universitățile din 2012.

În mare, în momentul de față, universitățile de stat se finanțează parțial din surse proprii (taxe de studiu, dobânzi, donații, sponsorizări, accesare de fonduri etc.).Ponderea acestora la totalul veniturilor variază semnificativ de la o instituție la alta, între 10% și, în cazuri excepționale, 40%. Grosul vine de la bugetul de stat, sub două forme: finanțarea de bază (calculată în funcție de numărul de studenți și de specializările pe care le urmează aceștia, după un algoritm prea complicat ca să poată fi detaliat aici) și finanțarea complementară (pe proiect, fie pentru diverse reparații și dotări, fie pentru cercetare, dar și subvenții pentru cazare și masă). La acestea se vor adăuga, prin noua lege, și finanțarea suplimentară, acordată, conform textului normativ, „de către MECTS pentru a stimula excelența instituțiilor și a programelor de studii.“ Sună abstract, dar, în realitate, este cât se poate de concret.

Cum se împart apele

Legea educației clasifică universitățile în trei categorii: „centrate pe educaţie“, „de educaţie și cercetare știinţifică sau de educaţie și creaţie artistică“ și „de cercetare avansată și educaţie“. Cu alte cuvinte, slabe (vor organiza doar studii de licență), medii (atât de licență, cât și de masterat) și bune (vor organiza, în plus, și studii de doctorat). Cât despre finanțarea lor, ne lămurește Horia Cristea, membru al Consiliului Național pentru Finanțarea Învățământului Superior (CNFIS), profesor la catedra de Economie și Administrarea Afacerilor din cadrul Universității de Vest din Timișoara: „Veniturile universităților care vor intra în categoria premium vor putea fi mai mari cu maximum 30% din finanțarea de bază, în timp ce universitățile din cea de-a treia categorie nu vor avea parte decât de veniturile de bază. Acestea vor fi mai mici decât până acum, pentru că finanțarea suplimentară se va obține prin păstrarea la buget a unei rezerve de 30% din finanțarea de bază a tuturor instituțiilor de învățământ superior.“

Așadar, veniturile suplimentare ar urma să provină dintr-un fond realizat prin diminuarea actualei finanțări de bază. Reducere care va aduce la sapă de lemn unele universități mici, care nu prea se bucură de venituri proprii, depinzând de robinetul cu bani al ministerului. „Aici, apare soluția realizării de consorții, a comasării, cum i se zice cel mai frecvent. Dacă fuzionează, două universități, care altfel n-ar fi putut spera decât la finanțarea de bază și din taxele studenților, își pot ameliora indicii și pot accede la altă categorie.În plus, fiecare instituție are excedent sau deficit de cadre universitare, de sedii, în ceea ce privește baza materială în general, iar unindu-se pot suplini aceste devieri de la normă. Dacă nu sunt dispuse sau nu reușesc, dispar. Asta e!“, explică Horia Cristea, amintind că deja a fost luată prima astfel de inițiativă: fuzionarea universităților de medicină și politehnică din Timișoara.

Totuși, potrivit unui reprezentant al Unității Executive pentru Finanțarea Învățământului Superior și a Cercetării Științifice Universitare (UEFISCSU), titulatură complexă în spatele căreia se află o altă instituție subordonată Ministerului Educației și care, între altele, coordonează și activitatea CNFIS, în momentul de față nu se poate vorbi de o variantă sigură de finanțare, pe masa ministrului aflându-se mai multe propuneri în acest sens. Există, de pildă, și opinia conform căreia finanțarea de bază abia acoperă supraviețuirea universităților, motiv pentru care finanțarea suplimentară ar trebui să provină din alte fonduri, nu din rezerva menționată mai sus de profesorul Cristea. De asemenea, potrivit aceleiași surse, începând cu noul an universitar, veniturile profesorilor vor varia în funcție de universitățile la care predau.

Aprecierea calității sau discriminare?

Studenții au făcut până acum opoziție înverșunată la mai toate capitolele din noua lege. Zile în șir au manifestat, cu sutele, în fața Ministerului Educației, nemulțumiți fiind ba de prevederea conform căreia „prezența la cursuri devine obligatorie“, ba de faptul că nu mai au reprezentativitate de 25% în comisiile de alegere a rectorului și în consiliile de administrație ale universităților. Când vine vorba de noile proceduri de clasificare și finanțare a instituțiilor sunt, însă, mai împăciuitori: „Este o inițiativă bună, pentru că, pe o piață educațională cu peste o sută de universități și mii de programe de studiu, s-ar pune în sfârșit preț pe competențe“, crede Daniela Alexe, președintele Alianței Naționale a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR). Totuși, „trebuie dublată de politici sociale de echitate. Vor exista cazuri, deloc izolate, în care un student din provincie, căruia i s-a desființat programul de studiu pe care-l urma, nu va avea bani să se deplaseze și să studieze în altă localitate. Legat de asta, mai există o amenințare: etichetarea studenților în funcție de facultatea urmată. La intrarea pe piața muncii, un student neserios dintr-o instituție bună va fi privit mai bine decât unul care este nevoit să învețe într-o facultate slabă, pentru că nu și-a permis să locuiască într-un oraș de talia Clujului sau a Bucureștiului“, aten ționează Daniela Alexe.

Cu ajutorul străinilor

Clasificarea universităților se va face prin aplicarea unei metodologii ce se află acum în dezbatere publică, realizată de MECTS cu ajutorul Asociației Europene a Universităților. Implicarea unuia dintre cele mai apreciate organisme de analiză a sistemului universitar din UE a fost primită cu entuziasm de specialiști. Până acum, activitatea de evaluare a universităților revenise în întregime Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Superior (ARACIS).

În opinia lui Ștefan Vlaston, preșe dintele asociației EDU CER, „contribuția unei asociații internaționale este foarte importantă, cu atât mai mult cu cât, prin legislația UE, criteriile după care se fac clasificările în sistemul universitar trebuie să fie aceleași la nivelul întregii Uniuni. La noi s-au mai făcut clasamente și clasificări, de asta ocupându-se ARACIS. Însă în momentul în care două treimi din universități au căpătat, anul trecut, conform analizelor lor, «grad ridicat de încredere», îți dai seama că poate nu operează după cel mai bun sistem de referință. Până la urmă, universitățile noastre sunt mai recunoscute pentru nepotism și plagiat decât pentru calitatea cercetării“. Considerat în ansamblul său, „ideea acestui sistem de finanțare trebuie să fie crearea competiției, pentru că finanțarea acordată nemijlocit din bugetul public a distorsionat piața. Oricum, prin această inițiativă, ca și prin întreaga lege a educației, Funeriu are de mutat munții din loc.“

Critici vehemente

„Legea Educaţiei seamănă cu programul de guvernare nazist“, „aplică învăţământului concepţii şi organizări depăşite“. „Nu pot decât să fiu consternat văzând cum o persoană care n-a condus vreodată o clasă, o grădiniţă, o şcoală, o catedră, o facultate ia decizii pentru toate.“ Sunt doar câteva dintre atacurile repetate ale lui Andrei Marga, rectorul uneia dintre cele mai respectate universități din țară, Babeș Bolyai din Cluj, la adresa ministrului educației și a legii sale.Demersul său a fost sprijinit, chiar dacă mai puțin virulent, de alte nume mari din învățământul universitar. Din păcate, opiniile sale au fost umbrite de descoperirea că adevăratul motiv al nemulțumirii rectorului ar fi faptul că legea prevede pensionarea personalului didactic la 65 de ani, vârstă pe care Andrei Marga o va împlini anul acesta.

sursa: Capital

Etichete:, , , , , , , ,

6 comentarii pe “Universitățile, la bani mărunți. Cine va supraviețui?”

  1. teob 22 aprilie 2011 la 1:30 PM #

    Poate ar fi fost util de citat sursa articolului – e preluat integral din ”Capital”…

    Apreciază

    • Gondolin 22 aprilie 2011 la 2:07 PM #

      obisnuiesc sa fac trimiterile… din pacate mai nou, cand deschid ca administrator in Firefox, nu mai reusesc nici sa lipesc linkuri, nici sa postez imagini. Asa ca… de! Dar am remediat situatia, oricum (utilizand Safari). Multumesc pentru atentionare.

      Apreciază

  2. cicu 22 aprilie 2011 la 2:29 PM #

    deci a fuzionat UMFT cu Politehnica din timisoara? eu sunt la UMFT si nu am auzit sa se vorbeasca despre asta.

    Apreciază

  3. alex 11 mai 2011 la 11:12 AM #

    Da, au fuzionat intr-o oarecare masura dar nu se vor simti mari diferente pentru studenti una din primele chestii sesizate vor fi cele ca cei din UPT vor putea lua ca si materii facultative unele de la UMFT in regim de gratuitate si invers din cate am inteles eu. Aici e in principiu vorba despre finantari si cercetare legat de acest consortiu universitar

    Apreciază

    • Gondolin 11 mai 2011 la 11:26 AM #

      aici rezida unul dintre beneficiile unor structuri mai mari universitare: punerea in comun a competentelor profesioanale, atatea cate exista. Dar sa nu ne inselam: daca restructurarea se limiteaza la ecle mentionate de dvstra, atunci ea vine mai degraba in folosul cadrelor universitare (completare de catedre, etc) decat in a studentilor.

      Apreciază

  4. ION 18 mai 2011 la 2:12 PM #

    Modul in care se pune problema clasificarii este eronat. De ce ? Pentru ca in cadrul unei universitati exista facultati care indeplinesc sau nu conditiile cerute de ~expertii~ MECTS. DECI NU UNIVERSITATILE / alcatuite din Facultati / pot fi clasificate, ci facultatile existente. Mai ganditi, stimati tovarasi, cand vreti sa faceti reforme. Si puneti oameni capabili in fruntea MECTS, nu ageamii!

    Apreciază

%d blogeri au apreciat: