După cum scriam și pe 22 iunie, introducerea măsurii ”confiscării extinse” în Codul Penal este posibilă și fără revizuirea Constituției, mai exact articolul 44, aliniat 8, care prevede că “Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă”.
Ce am afirmat pe 22 iunie, ca răspuns la o intervenție a lui Sebastian Lăzăroiu, care susținea necesitatea revizurii Constituției sub acest aspect:
”Ce nu spune domnul Lăzăroiu (și nici cei care au inventat această nouă diversiune legată de confiscarea averilor ilicite) e faptul că actualul Cod Penal prevede sancțiunea specială a confiscării bunurilor dobândite ilicit (vezi aici, în format. pdf, Codul Penal, articolul 112). Că modificarea la care, de fapt, se referă susținătorii ei propagandiști e instituția ”confiscării extinse”, așa cum e ea prevăzută în Decizia-cadru 2005/212/JAI a Consiliului Uniunii Europene, din 24 februarie 2005, care e obligatoriu de implementat și în România.
De altfel, în proiectul de Cod Penal din 2009, ”confiscarea extinsă” era prevăzută la articolul 113, care nu a mai fost însă adoptat de Parlament. Așadar, tot acest ”tam-tam” legat de modificarea Constituției în privința confiscării averilor dobândite ilicit e pur și simplu diversiune propagandistică: actuala Constituție permite adoptarea măsurii ”confiscării extinse”, ba, ținând cont de faptul că e prevăzută într-o decizie cadru a Uniunii Europene, e necesar ca aceasta să fie inclusă în Codul Penal. Pentru acest lucru e suficient însă votul Parlamentului, nu e nevoie de un referendum național.”
Ei bine, a fost nevoie doar de două săptămâni (și de un prim pas făcut de Opoziție) pentru ca Guvernul să propună un proiect de lege privind confiscarea extinsă a averilor dobândite ilicit, conform Deciziei-cadru 2005/212/JAI a Consiliului Uniunii Europene (cum, de altfel, era prevăzută și în articolul 113 din proiectul de modificare a Codului Penal din 2009).
Un lucru rămâne însă neclar în proiectul Guvernului, lăsând deschisă portița respingerii legii de către Curtea Constituțională: procedura aplicării confiscării extinse. Într-o critică făcută de Monica Macovei la adresa proiectului depus de Opoziție pe aceeași temă (publicată și pe VoxPublica), aceasta afirmă că:
”Prima mare eroare este ca PSD propune (a) proceduri suplimentare, realizate de o comisie de verificare a averilor, si apoi (b) un nou proces, ambele dupa ce se termina un proces penal in care o persoana este condamnata pentru o infractiune din cele care i-au adus foloase materiale (ex. trafic droguri, persoane, spalare de bani, etc). In mod corect, masura confiscarii extinse a averii trebuie sa fie dispusa in acelasi proces penal si de acelasi judecator care condamna o persoana pentru o infractiune care i-a adus foloase materiale. Exemplu: judecatorul il condamna pe X pentru trafic de droguri cu o valoare de 5000 RON, si tot atunci ii confisca lui X banii sau bunurile (averea) care nu sunt justificate in raport cu veniturile legale obtinute de X intr-un numar de ani in urma. Prin urmare, prin alte proceduri si procese, PSD pacaleste in legatura cu intentia sa reala.”
Ce spune proiectul Guvernului:
„Art. 1121 Confiscarea extinsă
(1) În cazul în care persoana este condamnată pentru comiterea unei infracţiuni pentru care legea prevede o pedeapsă cu închisoarea mai mare de 5 ani şi care este susceptibilă să îi procure un folos material, instanţa poate dispune şi confiscarea altor bunuri decât cele menţionate la art. 112 dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:
a) valoarea bunurilor dobândite de persoana condamnată, într-o perioadă de cinci ani înainte şi, dacă este cazul, după momentul săvârşirii infracţiunii până la data punerii în mişcare a acţiunii penale, depăşeşte în mod vădit veniturile obţinute de aceasta în mod licit;
b) instanţa are convingerea că bunurile respective provin din activităţi de natura celor care au atras condamnarea.
(2) Pentru aplicarea dispoziţiilor alin. (1) se va ţine seama şi de valoarea bunurilor transferate de către persoana condamnată sau de un terţ unui membru al familiei sau unei persoane juridice asupra căreia persoana condamnată deţine controlul.
(3) Confiscarea nu poate depăşi valoarea bunurilor dobândite în perioada menţionată arătată la alin. (1) care excede nivelului veniturilor licite ale persoanei condamnate.”
Ei bine, în această formulare, legea poate intra în contradicție cu art. 44, aliniat 8 din Constituție (prezumarea caracterului licit al dobândirii averii). După cum se arată în aliniatul 1 al articolului 1121 (din proiectul Guvernului) confiscarea extinsă se aplică unei persoane condamnată pentru comiterea unei infracțiuni. Până aici nimic neconstituțional, pentru că prezumția dobândirii licite a averii e răsturnată de condamnare. Însă (extrem de important), această prezumție de dobândire licită a averii este răsturnată doar pentru faptele dovedite pe parcursul procesului.
Măsura confiscării extinse NU se poate însă decide (în mod constituțional) simultan cu condamnarea. Confiscarea extinsă pornește de la prezumția rezonabilă conform căreia activitatea infracțională a condamnatului a fost mai extinsă decât cea dovedită pe parcursul procesului. Dar, atenție, nu este o confiscare TOTALĂ a averii condamnatului. Așadar, condamnatul are dreptul (constituțional) de a dovedi în ce măsură averea lui a fost dobândită licit (în acest sens, aliniatul 3 din proiectulu Guvernului e foarte clar: ”Confiscarea nu poate depăşi valoarea bunurilor dobândite în perioada menţionată arătată la alin. (1) care excede nivelului veniturilor licite ale persoanei condamnate”). Dar dovedirea caracterului licit al unei părți din avere trece în sarcina condamnatului doar DUPĂ condamnare (până în acel moment caracterul licit fiind prezumat).
În consecință, e evident că pentru măsura confiscării extinse a averii e necesar un nou proces. Așadar, o procedură suplimentară pentru confiscarea extinsă e obligatorie (nu o ”păcăleală”, cum susține Monica Macovei). În condițiile în care această procedură (care poate fi mai simplă și mai puțin birocratică decât cea propusă de Opoziție, care prevede instituirea unei comisii pentru verificarea averilor) nu va fi prevăzută în legea adoptată de Parlament, există toate șansele ca aceasta să fie respinsă de Curtea Constituțională. Ori, în cazul în care va trece și de Curtea Constituțională, să fie obiectul ridicării unei excepții de neconstituționalitate de către cei împotriva cărora se va lua măsura confiscării extinse (care tot cu procese suplimentare se va finaliza).
În acest sens, Decizia Cadru a Consiliului Uniunii Europene, care stă la baza inițiativei legislative referitoare la confiscarea extinsă, prevede foarte clar:
”Articolul 4
Căi de atac
Fiecare stat membru ia măsurile necesare pentru a asigura ca părțile afectate de măsurile prevăzute la articolele 2 și (3) au la dispoziție căi de atac efective pentru apărarea drepturilor lor.”
Proiectul Guvernului nu face însă nicio referire la aceste căi de atac! Căi de atac care necesită, implicit, o procedură (proces) suplimentară.
Un exemplu de ce se poate întâmpla când confiscarea extinsă (cuantumul acesteia) a fost stabilit simultan cu decizia de condamnare. Un traficant de carne vie este condamnat. Instanța stabilește că în urma activității infracționale desfășurate pe parcursul unui an (activitate dovedită pe parcursul procesului) a obținut venituri de 1 milion de euro. După care estimează (are convingerea rezonabilă) că traficul de carne vie s-a întins pe durata a 5 ani, și decide cuantumul confiscării la 6 milioane de euro (1 milion dovedit + 5 milioane confiscarea extinsă). Cum pe parcursul procesului, condamnatul nu a avut posibilitatea dovedirii caracterului dobândirii licite a unei părți a averii lui (pentru că până în momentul condamnării nu a avut această obligație), deschide un proces nou în care dovedește că 1 milion de euro din averea care i-a fost confiscată a fost dobândită în mod licit (a pornit o afacere perfect legală, din surse inițiale de asemenea legale – credit bancar, împrumut etc. – care a produs acel venit). La finalul procesului în care va dovedi că o parte din averea lui a fost dobândită licit, acesta își va recupera nu doar partea confiscată excesiv, dar va putea pretinde daune interese (pentru neutilizarea sumei respective – afacerea legală a dat faliment sau nu s-a putut extinde din cauza confiscării) care pot fi chiar mai mari decât întreg cuantumul confiscării extinse aplicate inițial de instanță.
***
După ce Guvernul a propus propriul proiect de lege referitor la confiscarea extinsă, Victor Ponta a anunțat că îl va vota. Mă întreb însă dacă această decizie nu are la bază tocmai scenariul legat de respingerea legii de către Curtea Constituțională (cu scandalul mediatic aferent dacă acest lucru se va întâmpla).
La fel cum nu exclud nici varianta conform căreia proiectul a fost în așa mod gândit de Guvern încât să nu treacă de Curtea Constituțională, pentru a reveni la teza conform căreia confiscarea extinsă nu ar putea fi adoptată decât după revizuirea Constituției. Iar în momentul organizării referendumului pentru revizuirea Constituției să se marșeze pe tema confiscării averilor dobândite ilicit (o temă populară și cu mare priză) pentru a trece alte articole (la fel cum tema reducerii numărului de parlamentari ”a trecut” și unicameralul).
sursa: VoxPublica
Radu Zlati 
Comentarii recente