INTERVIU: Antonescu: PNL are 25%, vrea dublarea numărului de preşedinţi de CJ şi primari din reşedinţe (Mediafax)

Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat, într-un interviu pentru MEDIAFAX, că PNL are în acest moment un scor de 25% şi poate să-şi propună în mod realist performanţa de a-şi dubla numărul actual de aleşi în funcţii de preşedinte de CJ şi primar de reşedinţă de judeţ.

Liderul PNL mai declară că Sorin Oprescu poate să fie susţinutde USL în candidatura pentru al doilea mandat la Primăria Generală şi din poziţia de independent. „Noi nu dorim să-l înscriem cu forţa în vreunul din partidele noastre, dar, în momentul în care ar fi candidat fie şi independent al USL şi sprijinit de USL, evident că este o asumare politică de alt ordin, care se face împreună cu USL”, adaugă Antonescu.

Preşedintele PNL trece în categoria „caraghioslâcuri” lansarea ipotezei unei candidaturi a lui Sorin Oprescu la Preşedinţie din partea PSD.

Crin Antonescu mai spune că „este foarte posibil” ca Popescu Piedone să candideze şi în 2012 la Primăria Sectorului 4, pentru că, din toate sondajele, „Piedone este un primar care stă foarte bine, care are în continuare susţinere”.

Liderul PNL susţine că în partid nu a existat niciodată o discuţie în legătură cu Andrei Chiliman de tipul celor care există în PSD în legătură cu Marian Vanghelie. „Nu e niciun fel de legătură şi, din punctul meu de vedere, nicio asemănare”, adaugă el.

Pe de altă parte, Antonescu spune că ambasadorul Franţei, Henri Paul, a făcut declaraţii despre corupţia din România la o săptămână după ce Franţa a decorat-o pe procurorul general, Codruţa Kovesi, pentru merite profesionale, considerând acest fapt „o contradicţie”. El apreciază că declaraţiile făcute de ambasadori reprezintă semnale politice tardive făcute de nişte administraţii care au înţeles, în sfârşit, că temele luptei anticorupţie şi reformei au fost folosite demagogic de către Traian Băsescu.

Crin Antonescu declară, de asemenea, că „sunt doi oameni fericiţi în Europa – domnul Băsescu şi, în consecinţă, domnul Boc”. „Ei sunt fericiţi că au depăşit criza. Ei sunt în creştere. Pentru ei se anunţă vremuri foarte bune în vreme ce în toată Europa lumea serioasă e din ce în ce mai îngrijorată”, arată liderul PNL.

Preşedintele PNL mai spune că, în timpul vacanţei parlamentare, va sta cu ochii pe ce „vrăji” va mai face „prietenul de la Cotroceni” şi că în concediu, care va fi unul simplu, va merge în Turcia, la mare, pentru că „e bine pentru copii”.

Prezentăm integral interviul acordat de către preşedintele PNL, Crin Antonescu, agenţiei de presă MEDIAFAX:

Reporter: Cât are PNL, de fapt, în sondajele de opinie? Care e cota PNL în cadrul USL?

Crin Antonescu: Cota PNL în cadrul USL este 50%, cota ACD – PNL plus PC.

Rep.: Nu, în sondajele de opinie.

C.A.: În sondajele de opinie vreau să mai precizăm o dată foarte repede şi foarte simplu că sondajele despre care s-a vorbit în ultimele zile sunt sondaje făcute la nivelul fiecărui judeţ, în care nu putem să confundăm cifrele care vin în dreptul unor candidaţi ai partidelor cu scorul politic general şi mai cu seamă la nivel naţional al partidelor respective. Eu, când am vorbit de 55-60%, am făcut o estimare în legătură cu scorul USL la nivel politic naţional, punând la socoteală şi alte sondaje sau în primul rând alte sondaje care au fost făcute pe eşantion naţional, cu întrebare pur politică, dar care se potrivesc cumva şi cu media care ar ieşi din aceste sondaje făcute pe judeţe, pe cea mai mare parte din judeţe.

În ce priveşte PNL, eu cred că scorul său este undeva în jurul lui 25%, dar, repet, asta este o aproximare care vine din sondajele care s-au făcut pe nivel politic, pentru că, altfel, dacă vorbim de cele mai recente sondaje, sunt judeţe în care PNL are 40 şi ceva la sută pentru că e un candidat foarte puternic să zicem Stavarache la Bacău, care trage partidul. Sunt judeţe, sigur, cu scorul mult mai slab, pentru că nu au un candidat puternic la primărie sau la Consiliul Judeţean şi scorul altor formaţiuni este pontenţat de către candidatul respectiv.

Rep.: Ce faceţi în judeţele în care raportul dintre PSD şi PNL este destul de mare de 2-1 să spunem, de 3-1, de 4-1?

C.A.: În judeţele în care candidaţii şi implicit scorul politic al unui partid este net mai puternic decât al celuilalt, candidaţii or să aparţină partidului puternic, pentru că ei, candidaţii, sunt puternici. Şi aş putea să vă dau şi exemple, dar n-aş dori să vorbim, pentru că noi nu am negociat, n-am desemnat încă pe nimeni, deşi ne este clar şi ne era clar de la început că există judeţe unde şi PSD, unde şi PNL au candidaţi, mai ales unii dintre cei aflaţi în funcţii, care sunt foarte puternici şi care vor fi reînvestiţi.

Rep.: Acest principiu merge de sus până jos, adică paritatea este respectată dacă se întâmplă ce aţi spus?

C.A.: Paritatea se respectă şi, cum am spus de la bun început, noi vom combina această obligaţie, acest angajament al parităţii care este stipulat – 20, 20, 21, 20 – în documentele constitutive ale Uniunii, cu umplerea acestei grile în funcţie de aceste sondaje locale. Cu alte cuvinte, ele ne ajută să ştim care 20 de PSD-işti şi care 20 de liberali sau conservatori.

Rep.: În urma acestor sondaje de opinie protocolul USL rămâne bătut în cuie sau poate fi ajustat, modificat?

C.A.: Protocolul USL este un document serios pentru că este o alianţă serioasă şi nu se ajustează sau se modifică după sondaje de opinie. Cu atât mai mult cu cât sondajele de opinie – mai avem puţin şi le terminăm – confirmă până la urmă această structură, chiar dacă PSD porneşte de la 16, 17 preşedinţii de Consilii Judeţene deţinute în prezent şi chiar dacă, probabil, din cele 21 care-i revin, el va reuşi să câştige mai multe decât va reuşi să câştige PNL, care porneşte de la cinci titulari în acest moment.

Rep.: Aveţi o serie de situaţii deosebite la Bacău, Ilfov, Vâlcea, ca să dau câteva exemple. Cum rezolvaţi acolo unde preşedinţii filialelor locale nu se înţeleg în ce priveşte nominalizarea candidaţilor?

C.A.: Prin decizie politică bazată pe criteriile rezonabile, raţionale, obiective care intră în această decizie. Cu alte cuvinte, aceste criterii sunt: situaţia candidaţilor, deci cine are candidatul mai bine plasat, numărul de primari pe care-l deţine fiecare partid în acest moment, criteriu important pentru alegerea Consiliului Judeţean şi, sigur, necesităţile de echilibru la nivel naţional. Toate cele trei cazuri pe care le-aţi dat sunt cazuri fericite, pentru că sunt organizaţii puternice, şi ale noastre, şi ale PSD, şi asta contează şi comportă un aspect de competiţie, pentru că sunt candidaţi puternici propuşi de ambele formaţiuni. Până la urmă, noi avem obligaţia ca lideri politici să vedem interesul general, interesul public, interesul acestei construcţii politice care este Uniunea Social Liberală, interes care trebuie să prevaleze interesului firesc individual de competiţie. Este loc pentru toată lumea. Nu este loc pentru toţi în calitatea de preşedinte al Consiliului Judeţean sau în calitate de primar, dar un om politic valoros, un om politic apreciat de public poate şi cu siguranţă îşi va găsi un rol în această distribuţie care este complexă şi amplă.

Rep.: Să înţeleg că această decizie va fi impusă de la centru şi va prevala asupra intenţiilor celor din plan local?

C.A.: Este o decizie care, în conformitate cu protocolul, cu documentul constitutiv al Uniunii, trebuie luată de la centru, că n-are de unde fi luată din altă parte. Trebuie să existe un for care decide în momentul în care există asemenea cazuri în care şi unii şi alţii revendică această candidatură comună. Dacă e comună, sigur că o s-o decidă centrul, ţinând cont, nu arbitrar, ţinând cont de nişte argumente pe care le vom etala şi le vom explica colegilor noştri din organizaţia respectivă.

Rep.: Puteţi să ne daţi câteva exemple de judeţe sau zone în care USL stă prost în sondaje şi să ne spuneţi ce faceţi acolo?

C.A.: Depinde ce înseamnă prost. USL nu stă prost nicăieri în sondaje. pentru că în momentul în care, aşa cum există judeţe…

Rep.: Care sunt judeţele codaşe, atunci?

C.A.: Păi judeţele codaşe au undeva spre, la 50%. Asta nu e un scor prost, dar în raport cu judeţe în care depăşim 60 sau chiar 70 sigur că sunt… Există câteva zone unde acest scor este scăzut, de asta spun că nu e vorba de un scor politic curat, este scăzut din cauza existenţei unor candidaţi, unor titulari de funcţii – preşedintele de Consiliu Judeţean sau mai ales primar – al Partidului Democrat. Există încă astfel de candidaţi puternici, oameni în funcţie, primari, de pildă, sau primari în special ai Partidului Democrat care sunt încă puternici, par a avea susţinere, şi atunci şi scorul PD e urcat de ei şi, implicit, scorul USL – scăzut. Dar prost pot să spun că, sub aspteptări, stăm în anumite locuri, dar n-am să le nominalizăm acuma, ca să nu-i întristez şi mai tare.

Rep.: Aveţi un calcul estimativ – câte Consilii Judeţene şi câte primarii reşedinţă de judeţe ar putea câştiga PNL?

C.A.: Sigur că noi am dori să câştigăm 20 din 20. Nu se va întâmpla asta. Cred însă că PNL poate să-şi propună în mod realist performanţa de a-şi dubla numărul actual de aleşi în acest tip de funcţii: preşedinte de consilii judeţene, primar de reşedinţă de judeţ.

Rep.: Vă asumaţi această idee, această propunere?

C.A.: În ce sens? Eu vă spun care cred eu că este în acest moment un obiectiv realist şi un obiectiv care cred că ar marca un salt de forţă al PNL de la alegerile locale din 2008 în prezent. Acum exact ce se va întâmpla vom vedea, sigur că toţi ne asumăm ideea de a câştiga cât mai mult.

Rep.: Care sau câte sunt sectoarele la care PNL va avea candidaţi în Bucureşti?

C.A.: Asta este un subiect de negociere separat, un subiect de discuţie separat, Bucureştiul va fi lăsat la urmă pentru că aici – vom face sigur şi aici sondaje, s-au mai făcut, se vor mai face – trebuie să corelăm discuţia despre candidaţii pe sectoare cu discuţia despre candidatul la Primăria Generală. Candidatul la Primăria Generală trebuie să fie comun – asta am convenit. Candidaţii la sectoare pot fi comuni sau pot fi separaţi. Eu cred că e foarte posibil să ajungem la candidaturi comune şi pe sectoare şi probabil că şi aici în funcţie de sondaje va fi o distribuţie care până la urmă poate fi 3-3 poate fi 4-2. Cam pe acolo ne-am putea…

Rep.: Vă întreb pentru că domnul Ponta spunea că PSD va avea candidatul lui în trei sectoare. Asta implică că şi PNL va avea alte trei sectoare.

C.A.: Probabil domnul Ponta a plecat de la proiectarea la nivelul municipiului Bucureşti a ideii parităţii şi atunci, sigur, având şase sectoare – 3 la 3. Este foarte posibil. O să vedem exact în momentul în care facem analizele pe persoanele respective.

Rep.: Mai aveţi un protocol – cel care implică ACD. Vroiam să vă întreb dacă şi PC va avea un candidat la o primărie de sector.

C.A.: Dacă mă întrebaţi de sectoare, PC are un primar în funcţie, la sectorul 4.

Rep.: E posibil ca Popescu Piedone să rămână candidat al PC?

C.A.: Este foarte posibil, deoarece, până acum, cel puţin din toate sondajele, nu doar ale noastre, Piedone este un primar care stă foarte bine, care are în continuare susţinere.

Rep.: Legat tot de PC, la Consiliile Judeţene sau primăriile reşedinţe de judeţ PC va avea un candidat?

C.A.: Eu cred că da. Şi iarăşi este în funcţie de oamenii pe care i-am băgat în sondaj. Există judeţe, există municipii unde şi PC are candidaţi redutabili, cu şanse reale.

Rep.: Câte? Unul, două, e vorba de primării, de Consilii Judeţene?

C.A.: Nu avem în acest moment de dat exact cifre. Vă spun însă că şi PC va avea candidaţi, după cum e şi normal. E un partener al alianţei şi acolo unde are nişte oameni cu şanse e normal să îi susţinem pentru că sunt partenerii noştrii, sunt parte a alianţei.

Rep.: Revenim la Bucureşti. Există posibilitatea ca şi Andrei Chiliman să aibă soarta lui Vanghelie, respectiv debarcarea de la conducerea PNL Bucureşti?

C.A.: Domnule dragă, eu cred, nu sunt primul, că fiecare om este unic şi fiecare dintre noi are soarta lui. Nu putem să discutăm acuma că Vanghelie are soarta lui Chiliman, nici nu văd o astfel de asociere. Am citit comentarii în presă care au făcut astfel de trimiteri. Nu văd de unde s-a plecat sau de la ce element, nu a existat niciodată o discuţie în PNL în legătură cu Andrei Chiliman de tipul celor care au existat în PSD sau există în legătură cu domnul Vanghelie. Nu e niciun fel de legătură şi din punctul meu de vedere nicio asemănare.

Rep.: Aţi accepta ca Sorin Oprescu să aibă un număr de consilieri în CGMB în schimbul eventualei sale candidaturi din partea USL la Primăria Capitalei?

C.A.: Nu, pentru că noi nu cumpărăm candidatura lui Sorin Oprescu, nici Sorin Oprescu nu cumpără ceva de la noi. Dacă discutăm despre o ipoteză plauzibilă şi, din punctul meu de vedere, şi de dorit, şi anume o candidatură a lui Sorin Oprescu susţinut de USL, împreună cu USL, atunci nu putem discuta decât de Sorin Oprescu candidat la Primăria Generală, candidat comun al USL, şi de o listă de Consiliu General pe care partidele din USL o alcătuiesc fără niciun fel de ingerinţă a altcuiva. Asta cred că este absolut normal.

Dar cum o asemenea ipoteză depinde de discuţia între partidele noastre şi Sorin Oprescu în legătură cu proiecte de amploare, în legătură cu obiectivele viitorului său mandat, sigur că în funcţie de asta ne vom căuta şi noi oamenii care să fie capabili să susţină proiectele asupra cărora eventual vom conveni cu primarul general. Dar ideea pe care am şi văzut-o dată ca sigură de către nişte confraţi ai dumneavoastră, nu ai mei, cum că am aranjat eu şi Ponta cu Oprescu să aibă el cinci consilieri dintr-o parte, cinci din alta, e un neadevăr total. Nici Sorin Oprescu n-a cerut vreodată aşa ceva, nici nouă nu ne-a dat prin cap aşa ceva şi evident că n-a avut niciodată o discuţie în acest sens.

Rep.: În această ipoteză, Sorin Oprescu ar rămâne independent, deci l-aţi susţine ca independent sau ar trebui să intre în rândurile USL?

C.A.: Sorin Oprescu poate să rămână independent. Noi nu dorim să-l înscriem cu forţa în vreunul din partidele noastre, dar în momentul în care ar fi candidat fie şi independent al USL şi sprijinit de USL evident că este o asumare politică de alt ordin, care se face împreună cu USL.

Rep.: Prezidenţiabilul Sorin Oprescu. Ce vă spune această idee?

C.A.: E o idee care văd că frământă foarte mult actuala putere. Din punctul meu de vedere, nici Sorin Oprescu, nici Crin Antonescu, nici oricine altcineva, ca prezidenţiabili, nu sunt decât ipoteze pentru cei care fac sondaje de opinie. Noi nu avem această urgenţă. Nu ştiu dacă e într-un fel sau nu de actualitate o asemenea chestiune pentru Sorin Oprescu. Ea este deocamdată pentru domnul Lăzăroiu şi este aproape comic că oamenii din jurul Cotrocenilor nu mai au nicio variantă proprie şi încep să propună ca posibili prezidenţiabili, sigur, pe oricine numai Antonescu nu, dintre foştii duşmani. E posibil să asistăm mâine, poimâine la ipoteza lansată de Lăzăroiu cu Patriciu prezidenţiabil, cu ştiu ce alţi băieţi răi care s-au făcut băieţi buni, sau sunt consideraţi ca atare de către Cotroceni. Dar n-are niciun rost să discutăm despre astfel de caraghioslâcuri. În acelaşi interviu sau în aceeaşi declaraţie, Sebastian Lăzăroiu spune că Oprescu poate fi bătut de Prigoană sau de Piedone la Bucureşti şi trei fraze mai încolo spune că este imparabil la Preşedinţia României. Asta e logica sociologilor angajaţi şi am discutat despre asta suficient. Nu avem această problemă.

Competiţia pentru Preşedinţia României nu are legătură cu competiţia pentru Primăria Generală a Capitalei. Competiţia pentru Preşedinţia României este deschisă. USL, eu, Crin Antonescu, nu avem niciun fel de prejudecată sau niciun fel de tocmeală pe sub masă în acest sens şi cine crede că mă nelinişteşte pe mine sau pe cei din PNL vehiculând astfel de ipoteze pierde timpul.

Rep.: Vă propun să ne îndreptăm spre zona economică. Preşedintele Traian Băsescu spune că ne felicităm că am luat măsurile anticriză cu un an înainte, deşi nimeni nu recunoaşte. USL are o evaluare a acestei perioade de un an?

C.A.: Noi am făcut această evaluare sintetic atunci când ne-am lansat programul economic. Cred că este cel mai prost an din 20 de ani de după 1989 pe care îi tot evaluăm şi monitorizăm – un an în care România nu a fost guvernată în sensul unor măsuri responsabile în acest domeniu, ci a fost pur şi simplu jefuită de o clică în frunte cu guvernul PDL. De câte ori ieşim noi din criză şi cum e domnul Băsescu autosatisfăcut de propriile sale reforme – asta e o chestiune deja care devine caraghioasă în contextul în care toţi guvernanţii responsabili din Europa sunt mai îngrijoraţi ca oricând. Singurul om fericit – sunt doi oameni fericiţi în Europa – domnul Băsescu şi, în consecinţă, domnul Boc. Ei sunt fericiţi că au depăşit criza. Ei sunt în creştere. Pentru ei se anunţă vremuri foarte bune în vreme ce în toată Europa lumea serioasă e din ce în ce mai îngrijorată. Eu îmi mai aduc aminte că am mai pomenit o asemenea distanţă între conducători ai României şi realitate prin 1989. În 1989 toate ţările socialiste din jur aveau transformări paşnice dar spectaculoase de putere: cădeau guverne, comuniştii se retrăgeau, deschideau porţile, toată lumea vorbea despre o mare schimbare, numai Nicolae Ceauşescu în România vorbea despre triumful socialismului şi despre faptul că România e de neabătut pe calea ei şi e foarte bine. Ştim cum s-a terminat, sperăm ca acum să se termine paşnic, dar la fel, în sensul căderii, plecării definitive de la putere a unor oameni care nu mai au contact cu realitatea.

Rep: În perspectiva în care USL va veni la guvernare, veţi plăti, veţi achita datoriile pe care actuala guvernare le-a contractat?

C.A.: Aici e de împărţit, să spunem aşa. Există datorii ale statului român pe care nu poţi să nu le plăteşti pentru că te autoexcluzi din comunitatea internaţională, şi nu se pune această problemă. Există tipuri de datorii pe care, iată, de pildă, pe la Ministerul Dezvoltării, pe la ministerul doamnei respective, actualii guvernanţi le contractează – cele patru miliarde apropo de licitaţii pe care le fac ei acuma cu prietenii şi le plăteşte guvernul următor – despre care şi eu şi Victor Ponta am anunţat foarte clar că plata acestor datorii, a acestor angajamente, se va face sub rezerva unui audit extrem de serios şi că acolo unde lucrurile nu vor fi foarte clare şi foarte corecte clienţii de azi ai doamnei Udrea vor rămâne fără bani.

Rep.: Aţi propus la un moment dat o comisie tripartită între putere, opoziţie şi BNR. Care ar fi rolul guvernatorului în această structură propusă de USL? Aţi avut în vedere la momentul respectiv o implicare politică a lui Mugur Isărescu, eventual ca premier technocrat?

C.A.: Nu. Noi am fost la Cotroceni şi am făcut nişte propuneri la Cotroceni tocmai pentru că noi vorbim de vreo două luni de o nouă criză care vine, o criză care s-ar putea să fie pentru România mai grea decât cea din 2008-2009. Aş remarca în treacăt faptul că în vreme ce noi de două luni şi mai bine vorbim despre aceste lucruri, punem în discuţie programe economice pentru a putea să găsim ca ţară soluţii pentru ceea ce vine, domnul Boc şi guvernanţii şi preşedintele care conduce în fapt Guvernul nu vorbesc decât de ce bine o duce România şi cum a depăşit ea criza şi desigur vorbesc despre cât de urâţi şi neatenţi suntem eu şi Victor Ponta.

Ne-am dus la Cotroceni conştienţi de faptul că vin vremuri grele sau că există un risc serios să vină o criză adevărată care să afecteze România din afară de această dată şi am considerat şi considerăm că în faţa unui asemena pericol trebuie să existe un minimum de consens şi de solidaritate între forţele politice indiferent de tensiunile noastre interne. I-am făcut propunea aceasta în speţă cu comitetul tripartit preşedintelui într-un scop foarte simplu: e nevoie de măsuri sau va fi nevoie de măsuri importante foarte dificil de luat, am arătat disponibilitate ca şi opoziţia, dacă e vorba de măsuri necesare, nu aberante, să le accepte şi să nu exploateze populist dificultatea celor care se află la Guvern şi de asemenea să avem şi Banca drept partener, din două motive: pentru că politicile economice şi de criză sunt conjugate cu politicile monetare, şi BNR are, conform statului ei, un statut important, doi – pentru că Banca, indiferent că noi suntem uneori de acord, alteori mai puţin cu politicile ei, Banca Naţională este totuşi una din instituţiile care se bucură în mai mare măsură decât Guvernul sau partidele politice de încrederea românilor.

Ori, ceea ce nu voia să înţeleagă Băsescu şi nu poate să înţeleagă Boc este că nu poţi conduce o ţară în criză dacă nu ai minimum de încredere. Şi atunci prezenţa într-un asemenea conclav care să gireze măsurile guvernamentale şi a Băncii Naţionale ar fi fost binevenită. Mai departe n-am emis noi ipoteze cu Isărescu prim-ministru şi nu l-am vizat pe domnul Isărescu personal în vreun fel, ci doar instituţional.

Rep.: Se pare că Dinu Patriciu ar intenţiona să creeze un „grup anti-Antonescu” în PNL, condus de Teodor Meleşcanu, din care să facă parte Chiliman, Moisescu, Orban, Stroe, Vosganian.

C.A.: Atât?

Rep.: Aveţi şi dumneavoastră aceste informaţii?

C.A.: Eu nu vreau să jignesc pe nimeni, dar nu tot ce citesc în „Evenimentul Zilei” pot lua drept informaţii. Există şi compuneri cu temă şi, apropo de grupul acesta la care ar lucra Dinu Patriciu, consider că acest articol sau aceste articole apărute acolo se încadrează la a doua categorie. Nu cred că Dinu Patriciu este atât de nerealist încât să nu înţeleagă că nu se poate face în acest moment aşa ceva în PNL. Nu cred că Dinu Patriciu se ocupă cu aşa ceva şi, în orice caz, cel puţin câteva din numele enumerate acolo în calitate de participanţi la acest grup – prezenţa lor acolo e aproape comică. Asta este iarăşi ca şi în cazul profeţiilor domnului Lăzăroiu – o formulă de wishfull thinking, de a pune în pagină ceea ce îşi doresc cei de la putere şi, sigur, o încercare până la urmă destul de stângace de a crea puţină tensiune în tabăra opoziţiei: că e vorba de tensiuni între noi şi PSD, că n-o să mai susţină PSD în 2014 sau în 2059 nu ştiu pe cine la Preşedinţie, în interiorul PNL, că se face un grup împreună cu Meleşcanu şi aşa mai departe. Deci, nu pot să iau în serios aceste lucruri, pentru că nu sunt de luat în serios.

Rep.: Cum puteţi descrie în acest moment relaţiile dintre dumneavoastră şi domnul Patriciu?

C.A.: Prima chestiune este dacă vreau să le descriu, nu dacă pot să le descriu, şi consider că nu este relevant pentru interesul public să descriu relaţiile dintre mine şi o persoană privată. Pot să vă spun însă că nu e nimic spectaculos în această privinţă.

Rep.: Asta deschide cealaltă întrebare.

C.A.: Ia să vedem.

Rep.: Domnul Patriciu este cel care a recomandat-o pe soţia dumneavoastră în 2008 pentru un job de 90.000 de euro pe an, iar contractul este încă în derulare. Cum se împacă aceste lucruri, adică relaţiile dumneavoastră cu Dinu Patriciu, care cel puţin păreau a fi tensionate, şi acest contract încă în derulare?

C.A.: Colaborarea soţiei mele cu Dinu Patriciu sau recomandările lui Dinu Patriciu pentru soţia mea nu au nicio legătură cu raporturile dintre mine şi Dinu Patriciu. Soţia mea este o persoană care, atât din punct de vedere politic, cât şi din punct de vedere al consultanţei şi altor activităţi pe care le-a desfăşurat, a făcut-o întotdeauna pe picioarele ei, şi nu în calitate de soţia mea. Eu, ca să spun aşa, în momentul în care m-am căsătorit cu soţia mea, ea era şi deputat european, ea era şi consultant la această firmă sau avusese activităţi în diferite zone care nu depindeau de mine şi pe care, mă rog, nici nu le cunoşteam. Ca atare, acest aspect care, repet, nu e vreunul de pus în zona favorurilor, ci este pur şi simplu o relaţie de business sau de consultanţă este o chestiune între soţia mea şi, într-o anumită măsură, Dinu Patricu sau o firmă de-a sa şi care nu are nicio legătură cu raporturile dintre mine şi Dinu Patriciu.

Rep.: În ultima declaraţie de avere figurează bijuterii de aur cu diamante în valoare de 18.000 de euro, evident, ale soţiei.

C.A.: Slăbuţ… (râde – n.r.)

Rep.: Nu e o sumă prea mare pentru această perioadă de criză?

C.A.: Nu înţeleg cum faceţi dumneavoastră tarifele. Şi oricum nu înţeleg de ce mă întrebaţi pe mine. Eu vă asigur că nu port nicio bijuterie, nici la vedere, nici în zone intime. Verigheta este singura mea bijuterie. Întrebaţi-o pe soţia mea şi dacă sunt scumpe sau ieftine şi dacă au legătură cu criza sau nu. Eu chiar nu văd nici în acest caz de ce eu şi de ce interes pentru publicul larg. Fiecare face ce vrea cu banii pe care el îi câştigă în mod legal şi singura problemă este dacă a câştigat nişte bani necinstiţi sau nu, nu ce-şi cumpără, dacă e scump sau prea scump. În paranteză fie spus, bijuterii cu diamante de 18.000 de euro mie mi se pare scump. Din ştiinţa mea, diamantele sunt scumpe. Dar acuma chiar am intrat în zona glumei şi vă spun foarte clar: nu sunt, nici nu mă pricep şi nu sunt nici administratorul averii soţiie mele. Chiar sunt lucruri pe care, dacă sunteţi pasionaţi de diamante sau de soţia mea, să le discutaţi împreună cu dânsa.

Rep.: Cum apreciaţi situaţia actuală a ministrului Mediului, Laszlo Borbely? Consideraţi că e vorba de nişte presiuni ale instituţiilor statului referitoare la poziţia UDMR faţă de reoganizare?

C.A.: Eu nu o să spun ce cred eu în legătură cu acest lucru, pentru că eu am mai spus-o, au spus-o şi alţi lideri ai opoziţiei. De ce s-o spun eu? Iată că o spune domnul Lakatos, fruntaş al UDMR, care spune foarte clar. Iată că sunt analişti politici nu foarte prieteni cu opoziţia, ba chiar foşti adminiratori ai domnului Băsescu care vorbesc şi cărora li se pare absolut evident că instituţii de tip DNA s-au transformat într-un fel de pian la care cântă domnul Băsescu la mânie. Eu nu spun nimic. Nu ştiu. Spuneţi dumneavoastră. Iar în ce priveşte situaţia domnului Borbely, îi doresc sănătate şi succes. Am mai spus-o, nu e nicio ironie, domnul Borbely Laszlo, pe cât îl ştiu şi din guvernări în care am fost colegi, este unul din foarte puţinii miniştri competenţi în această echipă. Mai departe, iar nu ştiu. E o problemă a coaliţiei de guvernare.

Rep.: Ambasadorii SUA şi Franţei au făcut o serie de declaraţii referitoare la corupţia din România. Cum vedeţi aceste declaraţii în raport cu puterea actuală?

C.A.: Eu sunt un pasionat de contradicţii. Îmi sar în ochi. Au dreptate. Dar stau şi mă întreb ce crede excelenţa sa ambasadorul Franţei atunci când face aceste declaraţii despre fenomenul corupţiei în România la o săptămână după ce procurorul general al României, cel care totuşi se ocupă într-un anumit fel de combaterea corupţiei – nu se ocupă mama mea, se ocupă procurorul general al României – a fost decorat de către Republica Franceză pentru performanţe care nu-s sportive, cred, ci profesionale, ca procuror general.

Eu cred că sunt semnale politice târzii, tardive şi slabe, din partea unor administraţii, cea americană, cea franceză, care au cauţionat nepermis de mult şi fără argumente regimul abuziv al lui Traian Băsescu şi care înţeleg în sfârşit, foarte greu şi foarte târziu, că şi lupta anticorupţie şi tema reformei au fost teme pur demagogice la preşedintele României, care de fapt este până la urmă patronul sistemului de corupţie din România şi care în niciun caz nu poate fi numit reformist.

Dar e o problemă între aceşti reprezentanţi pe care îi respect nespus ai celor două administraţii şi propriile lor evaluări anterioare şi propria lor neînţelegere a situaţiei din România. Mă bucur în fine că şi ambasadorul SUA şi ambasadorul Fraţei au înţeles că lupta pentru combaterea corupţiei în România nu constă în condamnarea mai rapidă sau mai greoaie a lui Adrian Năstase, pentru că noi ani de zile am auzit că până nu e condamnat Adrian Năstase noi avem corupţie în România. Am fost acuzaţi că blocăm în Parlament – nu am niciun fel de idee şi nici nu mă interesează conţinutul dosarului Adrian Năstase – tot ce ştiu este că el este în justiţie, că nu noi blocăm justiţia, că e un senator al opoziţiei care e de un an în puşcărie fără să fie condamnat de care nu mai ştim nimic şi deci noi nu blocăm justiţia şi că sunt oameni cu mari probleme care sunt parlamentari ai PDL şi cărora nu li se ridică imunitatea şi care nu sunt în justiţie şi că a înflorit corupţia în România la ani buni după ce preşedintele Băsescu are în mână toate instrumentele. În rest, mult succes în criză şi americanilor, şi francezilor care sunt partenerii privilegiaţi, într-adevăr, pentru noi şi vor fi şi în vremea guvernării USL.

Rep.: Referitor la această perioadă de vară, ce faceţi în vacanţa parlamentară şi ce faceţi în concediu?

C.A.: În vacanţa parlamentară avem activităţi politice şi se anunţă o vară destul de încărcată din punctul ăsta de vedere. În ce priveşte opoziţia, în afară de a fi cu ochii pe ce vrăji mai face prietenul nostru de la Cotroceni în timpul verii, avem, repet, de construit faza a doua a acestui demers care este USL – desemnarea candidaţilor. Suntem chiar intraţi în linie dreaptă pe acest proces şi după aceea, sigur, pregătirea alegerilor locale, odată aceşti candidaţi desemnaţi. Sigur, pregătirea alegerilor înseamnă cu totul altceva, desemnarea candidaţilor pentru poziţiile comune nu înseamnă decât primul pas.

Etichete:, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Comentariile nu sunt permise.

%d blogeri au apreciat: