România dă cu tifla Comisiei Europene. De doi ani, Guvernul de la Bucureşti ignoră notificările de la Bruxelles pentru aplicarea directivelor comunitare

 Comisia Europeană a declanşat, în cazul României, în ultimele luni, patru proceduri de infringement pentru încălcarea legislaţiei comunitare sau pentru necomunicarea măsurilor de execuţie a unor directive. În aceste cazuri, România riscă să ajungă în faţa Curţii Europene de Justiţie şi să primească amenzi uriaşe, poate chiar de câteva zeci de mii de euro pe zi de întârziere.

Cele patru proceduri de infringement declanşate se referă la utilizarea energiei din surse regenerabile, la aplicarea unor norme legislative privind păstrarea datelor generate sau prelucrate în cadrul serviciilor de comunicaţii accesibile publicului, la poluarea cauzată de nave şi la protecţia mediului. La ora actuală au fost emise două scrisori de punere în întârziere şi două avize motivate.

Un an de lălăială

În cadrul primei proceduri de infringement, trebuie spus că reprezentanţii CE au notificat Bucureştiul că nu a aplicat actele cu putere de lege ale Bruxelles-ului. Astfel, potrivit scrisorii de punere în întârziere, până la 5 decembrie 2010, Comisia nu a fost informată cu privire la adoptarea tuturor actelor cu putere de lege în conformitate cu Directiva 2009/28/CE (privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile). România a primit pe 27 ianuarie un termen de graţie de două luni, timp în care trebuia să-şi prezinte observaţiile în legătură cu această directivă. La scurgerea acestui termen de două luni, Bucureştiul informează, pe 28 martie, că va adopta în cel mai scurt timp actele cu putere de lege necesare, însă la ora actuală, în bazele de date a CE, stadiul transpunerii directivei figurează ca „parţial”. Rezultă că România nu a adoptat măsurile cerute. Trebuie menţionat că, iniţial, România a avut la dispoziţie un an şi jumătate să se conformeze directivei emise pe 23 aprilie 2009, la articolul precizându-se ca termen final de transpunere data de 5 decembrie 2010. În final, Comisia atrage atenţia Guvernului de la Bucureşti asupra sancţiunilor financiare pe care Curtea Europeană de Justiţie (CEJ) le poate impune României în cazul sesizării acestei instanţe şi în momentul pierderii procesului.

Fără lege de doi ani

În cel de-al doilea caz, CE notifică România că nu şi-a îndeplinit obligaţia de a adopta noi norme legislative de transpunere a Directivei 2006/24/CE privind păstrarea datelor generate sau prelucrate în cadrul serviciilor de comunicaţii accesibile publicului. Această directivă a fost adoptată pe 15 martie 2006 şi avea ca dată-limită de aplicare 15 septembrie 2007, respectiv un termen de un an şi  jumătate. Au trecut de atunci aproape patru ani. Totuşi, Comisia a permis statelor membre amânarea aplicării acestei norme cu putere de lege până la data de 15 martie 2009, de când s-au scurs aproape doi ani şi jumătate. După expirarea primului termen, CE a remis României o scrisoare de punere în întârziere, la care răspunsul a fost că proceudra de transpunere este în derulare. După un an, CE notifică din nou ţara noastră cu un aviz motivat. În urma acestuia, România anunţă că, pentru transpunerea directivei, a fost adoptată Legea 298/2008, astfel că procedura de infringement a fost închisă. Cu toate acestea, la 23 noiembrie 2009, Curtea Constituţională a declarat legea neconstituţională, astfel că aceasta a fost abrogată, iar de la acea dată legislaţia conformă directivei lipseşte.

Avize motivate

Ultimele două proceduri sunt în faza de avize motivate, unul referindu-se la poluarea cauzată de nave, iar celălalt la protecţia mediului prin intermediul dreptului penal. Termenul maxim de aplicare a Directivei 2008/99/CE a fost 26 decembrie 2010, însă nici în ziua de astăzi România nu a comunicat Comisiei nimic în sensul adoptării vreunei măsuri. Ca şi în cazul directivei privind energia din surse regenerabile, CE a anunţat România că va sesiza CEJ. Al doilea aviz motivat a fost dat în privinţa întârzierii transpunerii Directivei 2009/123/CE referitoare la poluarea cauzată de nave, data limită fiind 16 noiembrie 2010. Şi în acest caz, CE anunţă că va sesiza CEJ.

În temeiul principiului cooperării loiale, Uniunea şi statele membre se respectă şi se ajută reciproc în îndeplinirea misiunilor care decurg din tratate. Statele membre adoptă orice măsură generală sau specială pentru asigurarea îndeplinirii obligaţiilor care decurg din tratate sau care decurg din actele instituţiilor Uniunii

Articolul 4, Tratul UE Procedura de infringement are trei etape

În traducere, „infringement” înseamnă „încălcare”, mai exact „încălcare de jurământ”. Procedura de infringement cuprinde câteva etape pe care CE le parcurge în cazul în care un stat UE încalcă legea: • atenţionarea statului în cauză prin diverse notificări (dacă statul incriminat reintră în legalitate, procedura se închide); • Comisia Europeană dă statul în judecată la Curtea Europeană de Justiţie, care, după maxim două luni, se pronunţă; • dacă este găsit vinovat de CEJ, statul este penalizat cu o amendă foarte mare.

Suntem norocoşi. Infringementul durează câţiva ani, timp în care România îşi poate rezolva problemele

România se află, la ora actuală, în 45 de proceduri de infringement, chiar dacă, în urmă cu două luni, a câştigat un proces la CEJ. În cei patru ani trecuţi de la aderarea la UE, ţara noastră a primit 25 de avize motivate şi 45 de somaţii. Totuşi, au existat peste 300 de cazuri de aplicări eronate ale directivelor europene, procedurile fiind închise de-a lungul timpului.

În prezent, România trebuie să îşi conformeze legislaţia în peste 40 de domenii. Dintre acestea, reglementarea pieţei energetice şi poluarea sunt probleme vechi asupra cărora Comisia Europeană atrage atenţia autorităţilor române de câţiva ani.

Prima somaţie în cadrul unei proceduri de infringement a fost transmisă României la mai puţin de trei luni de la aderare şi se referea la taxa auto. Pe 21 martie 2007, Guvernul era avertizat că modalitatea de impozitare a autovehiculelor second-hand nu respectă reglementările europene. Nici după patru ani şi mai multe acte normative, problema nu a fost încă soluţionată pentru că, la începutul lunii mai, judecătorii CEJ au decis că taxa de primă înmatriculare încalcă legislaţia UE întrucât produce un dezavantaj la vânzarea maşinilor second-hand din alte state pe teritoriul României. Astfel, autorităţile de la Bucureşti sunt puse în situaţia de a returna această taxă către plătitori.

România nu este singura ţară avertizată de Comisie, toate statele membre UE fiind atenţionate cu privire la încălcarea dreptului european. Aplicarea sancţiunilor este oarecum dificilă, având în vedere că procedura durează foarte mult (notificări şi avize trimise la intervale de două până la şase luni, amânări etc.), iar statele rezolvă între timp problemele semnalate.

În cazul condamnării la Curtea Europeană de Justiţie, statul va trebui să ducă la îndeplinire această hotărâre, iar dacă nu respectă decizia Curţii, se declanşează o nouă acţiune, care iarăşi începe cu o fază precontencioasă şi cu o nouă sesizare a CEJ. Abia după aceea pot interveni sancţiunile financiare, cuantumul fiind stabilit tot de instanţa europeană. Astfel, din cauza birocraţiei, procedura de infringement se poate întinde pe durata câtorva ani, iar statele au posibilitatea de a soluţiona problema înainte de a fi sancţionate.

sursa: Puterea

Reclame

Etichete:, , , , , , ,

Comentariile nu sunt permise.

%d blogeri au apreciat asta: